Subiect și barem Evaluarea Națională 2023 Matematică
2023
Examen iunie
Varianta 1
Rezolvare pas cu pas

Rezolvare Evaluarea Națională 2023 Matematică — Examen iunie, varianta 1

Rezolvarea completă a subiectului de Matematică de la Evaluarea Națională 2023 (examenul din 21 iunie 2023, varianta 1, clasa a VIII-a). Pentru fiecare exercițiu găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul și punctajul din baremul oficial. Timp de lucru: două ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. La Subiectul I și al II-lea se punctează doar litera încercuită (5p sau 0p). La Subiectul al III-lea orice soluție corectă primește punctajul întreg.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Rezultatul calculului 15−(3+4)15 - (3 + 4)

Întâi paranteza: 3+4=73 + 4 = 7, apoi 15−7=815 - 7 = 8.

Răspuns: b) 8. Varianta c) 16 apare dacă ignori paranteza: 15−3+415 - 3 + 4.

2. Știind că xy=52\dfrac{x}{y} = \dfrac52, y≠0y \ne 0, calculează 2x−5y+102x - 5y + 10

Din proporție, produsul mezilor este egal cu produsul extremilor: 2x=5y2x = 5y, deci 2x−5y=02x - 5y = 0 și

2x−5y+10=0+10=10.2x - 5y + 10 = 0 + 10 = 10.

Răspuns: c) 10.

3. Produsul dintre numărul 3 și opusul numărului 3

Opusul lui 3 este −3-3, iar 3⋅(−3)=−93\cdot(-3) = -9.

Răspuns: a) −9-9. Varianta c) 0 este suma dintre un număr și opusul său; varianta d) 1 este produsul dintre un număr și inversul său.

4. Numărul care reprezintă 23\dfrac23 din 12

23⋅12=243=8.\frac23\cdot 12 = \frac{24}{3} = 8.

Răspuns: c) 8.

5. Cel mai mare număr întreg din intervalul (−2,5)(-2, 5)

Intervalul este deschis, deci −2-2 și 5 nu îi aparțin. Numerele întregi din interval sunt −1,0,1,2,3,4-1, 0, 1, 2, 3, 4; cel mai mare este 4, răspunsul lui Vlad.

Răspuns: d) Vlad.

6. Diagrama cu notele la test

Coloana pentru nota 7 are înălțimea 8, deci nota 7 a fost obținută de 8 elevi, nu de 10.

Răspuns: b) falsă.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A,B,C,DA, B, C, D coliniare, AB=BC=CDAB = BC = CD, AC=10AC = 10 cm. Lungimea lui ADAD

AC=2⋅AB=10AC = 2\cdot AB = 10, deci AB=5AB = 5 cm și AD=3⋅AB=15AD = 3\cdot AB = 15 cm.

Răspuns: c) 15 cm.

2. A,O,BA, O, B coliniare; ∢MOA=30∘\sphericalangle MOA = 30^\circ, ON⊥ABON \perp AB, cu MM și NN de aceeași parte a dreptei ABAB

ON⊥ABON \perp AB înseamnă ∢AON=90∘\sphericalangle AON = 90^\circ. Semidreapta OMOM este în interiorul unghiului AONAON, deci

∢MON=90∘−30∘=60∘.\sphericalangle MON = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ.

Răspuns: c) 60∘60^\circ.

3. AABC=15\mathcal A_{ABC} = 15 cm², M∈BCM \in BC, BC=3⋅BMBC = 3\cdot BM. Aria triunghiului AMCAMC

MC=BC−BM=23BCMC = BC - BM = \dfrac23 BC. Triunghiurile AMCAMC și ABCABC au aceeași înălțime din AA, deci ariile sunt proporționale cu bazele:

AAMC=23⋅15=10 cm2.\mathcal A_{AMC} = \frac23\cdot 15 = 10\ \text{cm}^2.

Răspuns: c) 10 cm².

4. Pătratul ABCDABCD cu perimetrul 40 cm. Lungimea diagonalei ACAC

Latura este 40:4=1040 : 4 = 10 cm, iar diagonala pătratului este l2=102l\sqrt2 = 10\sqrt2 cm.

Răspuns: b) 10210\sqrt2 cm.

5. Opt puncte pe cerc care determină opt arce mici congruente

Cele opt arce acoperă tot cercul: 360∘:8=45∘360^\circ : 8 = 45^\circ.

Răspuns: b) 45∘45^\circ.

6. Cubul cu AB=5AB = 5 cm. Lungimea segmentului BD′BD'

BD′BD' este diagonala cubului: d=l3=53d = l\sqrt3 = 5\sqrt3 cm.

Răspuns: c) 535\sqrt3 cm. (Varianta b) 525\sqrt2 cm este diagonala unei fețe.)

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. Maria are 14 ani, iar tatăl ei are 40 de ani

a) Peste 2 ani poate fi suma vârstelor 60 de ani? Peste 2 ani Maria va avea 16 ani, iar tatăl 42 de ani: 16+42=58≠6016 + 42 = 58 \ne 60. Nu este posibil. Barem: 1p + 1p.

b) Peste câți ani vârsta Mariei va fi jumătate din a tatălui? Notăm cu xx numărul de ani:

14+x=40+x2  ⟺  28+2x=40+x  ⟺  x=12.14 + x = \frac{40 + x}{2} \iff 28 + 2x = 40 + x \iff x = 12.

Verificare: peste 12 ani, Maria are 26 de ani și tatăl 52.

Răspuns: peste 12 ani. Barem: 1p ecuația, 1p calculul, 1p rezultatul.

2. E(x)=(1(x+1)(x+2)+1x+2):x+35(x+1)E(x) = \left(\dfrac{1}{(x+1)(x+2)} + \dfrac{1}{x+2}\right) : \dfrac{x+3}{5(x+1)}, x≠−3x \ne -3, x≠−2x \ne -2, x≠−1x \ne -1

a) Amplificăm a doua fracție cu x+1x + 1:

1(x+1)(x+2)+x+1(x+1)(x+2)=x+2(x+1)(x+2)=1x+1.\frac{1}{(x+1)(x+2)} + \frac{x+1}{(x+1)(x+2)} = \frac{x+2}{(x+1)(x+2)} = \frac{1}{x+1}.

Barem: 1p + 1p.

b) Împărțirea devine înmulțire cu fracția inversată:

E(x)=1x+1⋅5(x+1)x+3=5x+3.E(x) = \frac{1}{x+1}\cdot\frac{5(x+1)}{x+3} = \frac{5}{x+3}.

Ecuația E(x)=x−38E(x) = \dfrac{x-3}{8}:

5x+3=x−38  ⟺  (x−3)(x+3)=40  ⟺  x2−9=40  ⟺  x2=49  ⟺  x=±7.\frac{5}{x+3} = \frac{x-3}{8} \iff (x-3)(x+3) = 40 \iff x^2 - 9 = 40 \iff x^2 = 49 \iff x = \pm 7.

Ambele valori sunt diferite de −3-3, −2-2, −1-1, deci convin. Suma soluțiilor: −7+7=0-7 + 7 = 0. Barem: 1p E(x)E(x), 1p x2=49x^2 = 49, 1p suma.

3. Funcția f:R→Rf:\mathbb R\to\mathbb R, f(x)=−x+5f(x) = -x + 5

a) f(4)=−4+5=1f(4) = -4 + 5 = 1 și f(6)=−6+5=−1f(6) = -6 + 5 = -1, deci f(4)+f(6)=0f(4) + f(6) = 0. Barem: 1p + 1p.

b) A(5,0)A(5, 0) și B(0,5)B(0, 5). În triunghiul dreptunghic AOBAOB: AB=25+25=52AB = \sqrt{25 + 25} = 5\sqrt2.

Punctul P(0,−3)P(0, -3) este pe axa OyOy, deci PB=5+3=8PB = 5 + 3 = 8. Aria triunghiului PABPAB, cu baza PBPB și înălțimea AO=5AO = 5:

APAB=PB⋅AO2=8⋅52=20.\mathcal A_{PAB} = \frac{PB\cdot AO}{2} = \frac{8\cdot 5}{2} = 20.

Aceeași arie cu baza ABAB și înălțimea d(P,AB)d(P, AB):

d(P,AB)⋅522=20 ⇒ d(P,AB)=4052=82=42.\frac{d(P, AB)\cdot 5\sqrt2}{2} = 20 \ \Rightarrow\ d(P, AB) = \frac{40}{5\sqrt2} = \frac{8}{\sqrt2} = 4\sqrt2.

Barem: 1p punctele, 1p ABAB, 1p distanța.

Reține: distanța de la un punct la o dreaptă se calculează comod scriind aria aceluiași triunghi în două moduri.

4. Trapezul dreptunghic ABCDABCD, AB∥CDAB \parallel CD, BC=10BC = 10 cm; BDBD bisectoarea unghiului ABCABC, ∢ABD=15∘\sphericalangle ABD = 15^\circ

a) Măsura unghiului BCDBCD. BDBD este bisectoare, deci ∢ABC=2⋅15∘=30∘\sphericalangle ABC = 2\cdot 15^\circ = 30^\circ. Unghiurile alăturate laturii neparalele BCBC sunt suplementare:

∢BCD=180∘−30∘=150∘.\sphericalangle BCD = 180^\circ - 30^\circ = 150^\circ.

Barem: 1p + 1p.

b) AB−AD<14AB - AD < 14 cm.

Pasul 1. CD∥ABCD \parallel AB cu secanta BDBD: ∢CDB=∢ABD=15∘=∢CBD\sphericalangle CDB = \sphericalangle ABD = 15^\circ = \sphericalangle CBD. Triunghiul BCDBCD este isoscel, deci CD=BC=10CD = BC = 10 cm.

Pasul 2. Ducem CE⊥ABCE \perp AB, E∈ABE \in AB. AECDAECD este dreptunghi: AE=CD=10AE = CD = 10 cm și AD=CEAD = CE.

Pasul 3. În triunghiul CEBCEB, dreptunghic în EE, cu ∢CBE=30∘\sphericalangle CBE = 30^\circ: CE=BC2=5CE = \dfrac{BC}{2} = 5 cm și BE=53BE = 5\sqrt3 cm.

Pasul 4. AB−AD=(10+53)−5=5+53AB - AD = (10 + 5\sqrt3) - 5 = 5 + 5\sqrt3 cm. Comparăm cu 14:

5+53<14  ⟺  53<9  ⟺  75<81,5 + 5\sqrt3 < 14 \iff 5\sqrt3 < 9 \iff 75 < 81,

adevărat (am ridicat la pătrat două numere pozitive). Barem: 1p CD=10CD = 10 cm, 1p AB−ADAB - AD, 1p comparația.

5. Dreptunghiul ABCDABCD, AB=910AB = 9\sqrt{10} cm, AC=30AC = 30 cm; OO centrul, MM mijlocul lui CDCD; BC∩AM={E}BC \cap AM = \{E\}, OE∩CD={P}OE \cap CD = \{P\}

a) Aria dreptunghiului. În triunghiul dreptunghic ABCABC:

BC2=AC2−AB2=900−810=90 ⇒ BC=310 cm.BC^2 = AC^2 - AB^2 = 900 - 810 = 90 \ \Rightarrow\ BC = 3\sqrt{10}\ \text{cm}.

AABCD=910⋅310=270\mathcal A_{ABCD} = 9\sqrt{10}\cdot 3\sqrt{10} = 270 cm². Barem: 1p + 1p.

b) SP=10SP = 10 cm, unde AM∩BD={S}AM \cap BD = \{S\}.

Pasul 1. △MCE≡△MDA\triangle MCE \equiv \triangle MDA (U.L.U.: MC=MDMC = MD, unghiurile din CC și DD sunt drepte, unghiurile din MM sunt opuse la vârf), deci ME=MAME = MA: MM este mijlocul lui AEAE.

Pasul 2. În triunghiul ACEACE, CMCM și EOEO sunt mediane (OO este mijlocul lui ACAC), deci PP este centrul de greutate: MPMC=13\dfrac{MP}{MC} = \dfrac13.

Pasul 3. În triunghiul ACDACD, AMAM și DODO sunt mediane, deci SS este centrul de greutate: MSMA=13\dfrac{MS}{MA} = \dfrac13.

Pasul 4. MPMC=MSMA=13\dfrac{MP}{MC} = \dfrac{MS}{MA} = \dfrac13 și unghiul din MM este comun, deci △SMP∼△AMC\triangle SMP \sim \triangle AMC (L.U.L.):

SP=13⋅AC=10 cm.SP = \frac13\cdot AC = 10\ \text{cm}.

Barem: 1p congruența, 1p centrele de greutate, 1p asemănarea.

6. Cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=10AB = 10 cm

a) Unghiul dreptelor AB′AB' și BC′BC' este de 60∘60^\circ. AB′∥DC′AB' \parallel DC', deci unghiul căutat este cel dintre DC′DC' și BC′BC'. Segmentele BC′BC', DC′DC' și DBDB sunt diagonale ale unor fețe, deci triunghiul BC′DBC'D este echilateral și ∢BC′D=60∘\sphericalangle BC'D = 60^\circ. Barem: 1p + 1p.

b) Distanța de la CC la planul (BDC′)(BDC'). Fie OO intersecția dreptelor ACAC și BDBD.

Pasul 1. BD⊥ACBD \perp AC și BD⊥CC′BD \perp CC', deci BD⊥(CC′O)BD \perp (CC'O).

Pasul 2. Ducem CP⊥C′OCP \perp C'O, P∈C′OP \in C'O. Cum CP⊂(CC′O)CP \subset (CC'O), avem CP⊥BDCP \perp BD, deci CP⊥(BDC′)CP \perp (BDC'): distanța căutată este CPCP.

Pasul 3. În triunghiul C′COC'CO, dreptunghic în CC: CO=1022=52CO = \dfrac{10\sqrt2}{2} = 5\sqrt2 cm, CC′=10CC' = 10 cm, C′O=50+100=56C'O = \sqrt{50 + 100} = 5\sqrt6 cm.

CP=CO⋅CC′C′O=52⋅1056=103=1033 cm.CP = \frac{CO\cdot CC'}{C'O} = \frac{5\sqrt2\cdot 10}{5\sqrt6} = \frac{10}{\sqrt3} = \frac{10\sqrt3}{3}\ \text{cm}.

Barem: 1p BD⊥(CC′O)BD \perp (CC'O), 1p CP⊥(BDC′)CP \perp (BDC'), 1p calculul.

Cum a fost subiectul din 2023

Primele două subiecte au fost de nivel mediu, cu itemi direcți. La Subiectul al III-lea, partea de departajare a fost 4 b) (o inegalitate cu radicali), 5 b) (două centre de greutate și o asemănare) și 6 b) (distanța de la un punct la un plan). Continuă cu subiectul din 2024.

Alte subiecte de Matematică rezolvate