Subiect și barem BAC 2016 Matematică M2 (științe ale naturii)
2016
August–Septembrie
Varianta 2
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2016 Matematică M2 (științe ale naturii) — August–Septembrie, varianta 2

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2016 la Matematică M_șt-nat, sesiunea august–septembrie, varianta 2. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Al doilea termen al progresiei geometrice cu b1=4b_1 = 4, q=2q = 2

b2=b1q=4⋅2=8.b_2 = b_1q = 4\cdot 2 = 8.

Răspuns: 88. Barem: 3p, 2p.

2. Vârful parabolei asociate funcției f(x)=x2−2xf(x) = x^2 - 2x

xV=−−22=1x_V = -\dfrac{-2}{2} = 1, yV=f(1)=1−2=−1y_V = f(1) = 1 - 2 = -1.

Răspuns: V(1,−1)V(1, -1). Barem: 2p, 3p.

3. Ecuația log⁡3(2x+1)=log⁡35\log_3(2x + 1) = \log_3 5

2x+1=5  ⟺  x=22x + 1 = 5 \iff x = 2 (verifică 2x+1>02x + 1 > 0).

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p, 2p.

4. Numărul submulțimilor cu două elemente ale mulțimii {0,1,2,3,4}\{0, 1, 2, 3, 4\}

C52=5!2!⋅3!=10.C_5^2 = \frac{5!}{2!\cdot 3!} = 10.

Răspuns: 1010. Barem: 3p, 2p.

5. mm știind că M(1,0)M(1, 0) aparține dreptei y=mx−2y = mx - 2

0=m⋅1−2  ⟺  m=20 = m\cdot 1 - 2 \iff m = 2.

Răspuns: m=2m = 2. Barem: 3p, 2p.

6. Raza cercului circumscris triunghiului cu AB=2AB = \sqrt2 și C=π4C = \frac\pi4

ABsin⁡C=2R⇒R=22⋅22=1.\frac{AB}{\sin C} = 2R \Rightarrow R = \frac{\sqrt2}{2\cdot\frac{\sqrt2}{2}} = 1.

Răspuns: R=1R = 1. Barem: 3p, 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(a)=(2−a112−a)A(a) = \begin{pmatrix} 2 - a & 1\\ 1 & 2 - a\end{pmatrix}

a) det⁡(A(2))=−1\det(A(2)) = -1

A(2)=(0110),det⁡A(2)=0−1=−1.A(2) = \begin{pmatrix} 0 & 1\\ 1 & 0\end{pmatrix}, \quad \det A(2) = 0 - 1 = -1.

Barem: 2p, 3p.

b) A(a)+A(−a)=2A(0)A(a) + A(-a) = 2A(0)

A(a)+A(−a)=(4224)=2(2112)=2A(0).A(a) + A(-a) = \begin{pmatrix} 4 & 2\\ 2 & 4\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix} 2 & 1\\ 1 & 2\end{pmatrix} = 2A(0).

Barem: 3p, 2p.

c) xx cu A(x)A(x)=2A(1)A(x)A(x) = 2A(1)

A(x)A(x)=((2−x)2+12(2−x)2(2−x)(2−x)2+1)=(x2−4x+54−2x4−2xx2−4x+5),2A(1)=(2222).A(x)A(x) = \begin{pmatrix} (2-x)^2 + 1 & 2(2 - x)\\ 2(2 - x) & (2-x)^2 + 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} x^2 - 4x + 5 & 4 - 2x\\ 4 - 2x & x^2 - 4x + 5\end{pmatrix}, \quad 2A(1) = \begin{pmatrix} 2 & 2\\ 2 & 2\end{pmatrix}.

Din 4−2x=24 - 2x = 2: x=1x = 1; verificare: 1−4+5=21 - 4 + 5 = 2 ✔.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p, 2p.

2. f=X3−4X2+mX+4f = X^3 - 4X^2 + mX + 4

a) f(−1)+f(1)=0f(-1) + f(1) = 0

f(−1)=−1−4−m+4=−m−1f(-1) = -1 - 4 - m + 4 = -m - 1, f(1)=1−4+m+4=m+1f(1) = 1 - 4 + m + 4 = m + 1; suma este 00. Barem: 2p, 3p.

b) Pentru m=−1m = -1, ff se divide cu X2−1X^2 - 1

Pentru m=−1m = -1: f(1)=0f(1) = 0 și f(−1)=0f(-1) = 0, deci X−1∣fX - 1 \mid f și X+1∣fX + 1 \mid f. Cum X−1X - 1 și X+1X + 1 sunt prime între ele, (X−1)(X+1)=X2−1(X - 1)(X + 1) = X^2 - 1 divide ff. (Concret: f=(X2−1)(X−4)f = (X^2 - 1)(X - 4).) Barem: 3p, 2p.

c) mm cu x12+x22+x32−4(1x1+1x2+1x3)=0x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 - 4\left(\frac{1}{x_1} + \frac{1}{x_2} + \frac{1}{x_3}\right) = 0

Viète: s1=4s_1 = 4, s2=ms_2 = m, s3=−4s_3 = -4.

x12+x22+x32=16−2m,∑1xi=s2s3=−m4.x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = 16 - 2m, \qquad \sum\frac{1}{x_i} = \frac{s_2}{s_3} = -\frac m4.

16−2m−4⋅(−m4)=16−m=0  ⟺  m=16.16 - 2m - 4\cdot\left(-\frac m4\right) = 16 - m = 0 \iff m = 16.

Răspuns: m=16m = 16. Barem: 3p, 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(1,+∞)→Rf:(1, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=x2−x+1x−1f(x) = \dfrac{x^2 - x + 1}{x - 1}

a) f′(x)=x(x−2)(x−1)2f'(x) = \dfrac{x(x-2)}{(x-1)^2}

f′(x)=(2x−1)(x−1)−(x2−x+1)(x−1)2=x2−2x(x−1)2=x(x−2)(x−1)2.f'(x) = \frac{(2x - 1)(x - 1) - (x^2 - x + 1)}{(x-1)^2} = \frac{x^2 - 2x}{(x-1)^2} = \frac{x(x-2)}{(x-1)^2}.

Barem: 3p, 2p.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=2x = 2

f(2)=3f(2) = 3, f′(2)=0f'(2) = 0: tangenta este y=3y = 3.

Răspuns: y=3y = 3. Barem: 2p, 3p.

c) f(e)<72f(e) < \frac72

Pe (2,+∞)(2, +\infty), f′(x)>0f'(x) > 0, deci ff este strict crescătoare. Cum 2<e<32 < e < 3 și f(3)=9−3+12=72f(3) = \frac{9 - 3 + 1}{2} = \frac72:

f(e)<f(3)=72. ■f(e) < f(3) = \frac72. \ \blacksquare

Barem: 2p, 3p.

2. f:(0,+∞)→Rf:(0, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=exx2f(x) = \dfrac{e^x}{x^2}

a) ∫12x2f(x) dx=e(e−1)\displaystyle\int_1^2 x^2 f(x)\,dx = e(e - 1)

∫12ex dx=e2−e=e(e−1).\int_1^2 e^x\,dx = e^2 - e = e(e - 1).

Barem: 3p, 2p.

b) Orice primitivă a lui ff este convexă pe [2,+∞)[2, +\infty)

F′′(x)=f′(x)=exx2−2xexx4=ex(x−2)x3≥0F''(x) = f'(x) = \frac{e^x x^2 - 2xe^x}{x^4} = \frac{e^x(x - 2)}{x^3} \ge 0

pentru x≥2x \ge 2, deci FF este convexă pe [2,+∞)[2, +\infty). Barem: 2p, 3p.

c) Aria delimitată de GfG_f, OxOx, x=1x = 1, x=2x = 2 este cel mult e(e−1)e(e - 1)

f>0f > 0, deci A=∫12exx2 dx\mathcal A = \displaystyle\int_1^2\frac{e^x}{x^2}\,dx. Pentru x∈[1,2]x \in [1, 2], x2≥1x^2 \ge 1, deci exx2≤ex\dfrac{e^x}{x^2} \le e^x și

A≤∫12ex dx=e(e−1). ■\mathcal A \le \int_1^2 e^x\,dx = e(e - 1). \ \blacksquare

Barem: 2p, 3p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.188
I.2V(1,−1)V(1, -1)
I.3x=2x = 2
I.41010
I.5m=2m = 2
I.6R=1R = 1
II.1.cx=1x = 1
II.2.cm=16m = 16
III.1.by=3y = 3
III.2.ae(e−1)e(e-1)

Ce merită reținut din varianta 2

  • Divizibilitate cu X2−1X^2 - 1: verifică f(1)=0f(1) = 0 și f(−1)=0f(-1) = 0.
  • Comparații numerice (f(e)<72f(e) < \frac72): folosește monotonia și un punct convenabil (3>e3 > e).
  • Încadrarea integralelor: majorezi integrandul cu o funcție ușor de integrat.
  • Convexitatea unei primitive = semnul lui f′f'.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă