Subiect și barem BAC 2016 Matematică M2 (științe ale naturii)
2016
Rezervă
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2016 Matematică M2 (științe ale naturii) — Rezervă, varianta 9

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2016 la Matematică M_șt-nat, sesiunea de rezervă, varianta 9. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Rația progresiei geometrice cu b3=5b_3 = 5 și b4=10b_4 = 10

q=b4b3=105=2.q = \frac{b_4}{b_3} = \frac{10}{5} = 2.

Răspuns: q=2q = 2. Barem: 3p, 2p.

2. Valoarea maximă a funcției f:[1,5]→Rf:[1, 5] \to \mathbb R, f(x)=x−3f(x) = x - 3

ff este crescătoare, deci maximul se atinge în x=5x = 5: f(5)=2f(5) = 2. (Pentru x≤5x \le 5: x−3≤2x - 3 \le 2.)

Răspuns: 22. Barem: 2p, 3p.

3. Ecuația x2+12=x+2\sqrt{x^2 + 12} = x + 2

Condiție: x+2≥0x + 2 \ge 0. Ridicând la pătrat:

x2+12=x2+4x+4  ⟺  4x=8  ⟺  x=2,x^2 + 12 = x^2 + 4x + 4 \iff 4x = 8 \iff x = 2,

care verifică (16=4\sqrt{16} = 4). Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p, 2p.

4. Numărul submulțimilor cu două elemente ale mulțimii {1,2,…,7}\{1, 2, \dots, 7\}

C72=7!2!⋅5!=21.C_7^2 = \frac{7!}{2!\cdot 5!} = 21.

Răspuns: 2121. Barem: 3p, 2p.

5. Ecuația dreptei ABAB, A(3,4)A(3, 4), B(1,0)B(1, 0)

y−04−0=x−13−1  ⟺  y=2(x−1)  ⟺  y=2x−2.\frac{y - 0}{4 - 0} = \frac{x - 1}{3 - 1} \iff y = 2(x - 1) \iff y = 2x - 2.

Răspuns: y=2x−2y = 2x - 2. Barem: 3p, 2p.

6. Raza cercului circumscris triunghiului cu AB=6AB = 6, C=π3C = \frac\pi3

2R=ABsin⁡C=632=123=43⇒R=23.2R = \frac{AB}{\sin C} = \frac{6}{\frac{\sqrt3}{2}} = \frac{12}{\sqrt3} = 4\sqrt3 \Rightarrow R = 2\sqrt3.

Răspuns: R=23R = 2\sqrt3. Barem: 3p, 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(1+x−x2x1−2x)A(x) = \begin{pmatrix} 1 + x & -x\\ 2x & 1 - 2x\end{pmatrix}

a) det⁡(A(0))=1\det(A(0)) = 1

A(0)=I2A(0) = I_2, det⁡A(0)=1\det A(0) = 1. Barem: 2p, 3p.

b) A(x)A(y)=A(x+y−xy)A(x)A(y) = A(x + y - xy)

A(x)A(y)=((1+x)(1+y)−2xy−(1+x)y−x(1−2y)2x(1+y)+(1−2x)2y−2xy+(1−2x)(1−2y))=(1+x+y−xy−(x+y−xy)2(x+y−xy)1−2(x+y−xy)).A(x)A(y) = \begin{pmatrix} (1+x)(1+y) - 2xy & -(1+x)y - x(1 - 2y)\\ 2x(1 + y) + (1 - 2x)2y & -2xy + (1 - 2x)(1 - 2y)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + x + y - xy & -(x + y - xy)\\ 2(x + y - xy) & 1 - 2(x + y - xy)\end{pmatrix}.

Cu t=x+y−xyt = x + y - xy, aceasta este exact A(t)A(t). Barem: 3p, 2p.

c) x≠1x \ne 1 pentru care A(x)A(x) este egală cu inversa ei

det⁡A(x)=(1+x)(1−2x)+2x2=1−x≠0\det A(x) = (1 + x)(1 - 2x) + 2x^2 = 1 - x \ne 0 pentru x≠1x \ne 1, deci A(x)A(x) este inversabilă.

A(x)=A(x)−1  ⟺  A(x)A(x)=I2=A(0)A(x) = A(x)^{-1} \iff A(x)A(x) = I_2 = A(0). Din b), A(x)A(x)=A(2x−x2)A(x)A(x) = A(2x - x^2), iar A(t)=A(0)  ⟺  t=0A(t) = A(0) \iff t = 0 (din elementul de pe poziția (1,1)(1,1)). Deci

2x−x2=0  ⟺  x∈{0,2}.2x - x^2 = 0 \iff x \in \{0, 2\}.

Răspuns: x∈{0,2}x \in \{0, 2\}. Barem: 3p, 2p.

2. x∘y=2xy−6x−6y+21x \circ y = 2xy - 6x - 6y + 21 (asociativă)

a) x∘y=2(x−3)(y−3)+3x \circ y = 2(x - 3)(y - 3) + 3

2(xy−3x−3y+9)+3=2xy−6x−6y+21.2(xy - 3x - 3y + 9) + 3 = 2xy - 6x - 6y + 21.

Barem: 2p, 3p.

b) 1∘2∘3∘4=31\circ 2\circ 3\circ 4 = 3

x∘3=2(x−3)⋅0+3=3x \circ 3 = 2(x - 3)\cdot 0 + 3 = 3 pentru orice xx, deci

((1∘2)∘3)∘4=3∘4=3.\big((1\circ 2)\circ 3\big)\circ 4 = 3\circ 4 = 3.

Barem: 3p, 2p.

c) Ecuația x∘x∘x=xx \circ x \circ x = x

x∘x=2(x−3)2+3x \circ x = 2(x - 3)^2 + 3, apoi x∘x∘x=2⋅2(x−3)2(x−3)+3=4(x−3)3+3x \circ x \circ x = 2\cdot 2(x - 3)^2(x - 3) + 3 = 4(x - 3)^3 + 3.

4(x−3)3+3=x  ⟺  (x−3)(4(x−3)2−1)=0  ⟺  x−3∈{0,±12}.4(x - 3)^3 + 3 = x \iff (x - 3)\big(4(x - 3)^2 - 1\big) = 0 \iff x - 3 \in \left\{0, \pm\frac12\right\}.

Răspuns: x∈{52,3,72}x \in \left\{\dfrac52, 3, \dfrac72\right\}. Barem: 2p, 3p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,+∞)→Rf:(0, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=x−ln⁡xf(x) = x - \ln x

a) f′(x)=x−1xf'(x) = \dfrac{x - 1}{x}

f′(x)=1−1x=x−1x.f'(x) = 1 - \frac1x = \frac{x - 1}{x}.

Barem: 2p, 3p.

b) ff este convexă

f′′(x)=1x2>0f''(x) = \dfrac{1}{x^2} > 0, deci ff este convexă pe (0,+∞)(0, +\infty). Barem: 2p, 3p.

c) ln⁡x≤x−1\ln x \le x - 1 pentru orice x>0x > 0

f′(x)=0  ⟺  x=1f'(x) = 0 \iff x = 1; ff descrescătoare pe (0,1](0, 1], crescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty). Minimul global: f(1)=1f(1) = 1. Deci

x−ln⁡x≥1  ⟺  ln⁡x≤x−1. ■x - \ln x \ge 1 \iff \ln x \le x - 1. \ \blacksquare

Barem: 1p, 1p, 1p, 2p.

2. f(x)=1x2+1f(x) = \dfrac{1}{x^2 + 1}

a) ∫01(x2+1)f(x) dx=1\displaystyle\int_0^1(x^2 + 1)f(x)\,dx = 1

∫011 dx=1.\int_0^1 1\,dx = 1.

Barem: 3p, 2p.

b) ∫01x2f(x) dx=1−π4\displaystyle\int_0^1 x^2 f(x)\,dx = 1 - \frac\pi4

x2x2+1=1−1x2+1\dfrac{x^2}{x^2 + 1} = 1 - \dfrac{1}{x^2 + 1}:

∫01(1−1x2+1)dx=(x−arctg⁡x)∣01=1−π4.\int_0^1\left(1 - \frac{1}{x^2+1}\right)dx = (x - \operatorname{arctg} x)\Big|_0^1 = 1 - \frac\pi4.

Barem: 2p, 3p.

c) Numerele naturale nn cu ∫nn+12xf(x) dx=ln⁡2\displaystyle\int_n^{n+1} 2xf(x)\,dx = \ln 2

∫nn+12xx2+1 dx=ln⁡(x2+1)∣nn+1=ln⁡(n+1)2+1n2+1.\int_n^{n+1}\frac{2x}{x^2 + 1}\,dx = \ln(x^2 + 1)\Big|_n^{n+1} = \ln\frac{(n+1)^2 + 1}{n^2 + 1}.

n2+2n+2n2+1=2  ⟺  n2+2n+2=2n2+2  ⟺  n2−2n=0  ⟺  n∈{0,2}.\frac{n^2 + 2n + 2}{n^2 + 1} = 2 \iff n^2 + 2n + 2 = 2n^2 + 2 \iff n^2 - 2n = 0 \iff n \in \{0, 2\}.

Răspuns: n∈{0,2}n \in \{0, 2\}. Barem: 3p, 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1q=2q = 2
I.222
I.3x=2x = 2
I.42121
I.5y=2x−2y = 2x - 2
I.6R=23R = 2\sqrt3
II.1.cx∈{0,2}x \in \{0, 2\}
II.2.b33
II.2.cx∈{52,3,72}x \in \{\tfrac52, 3, \tfrac72\}
III.2.b1−π41 - \tfrac\pi4
III.2.cn∈{0,2}n \in \{0, 2\}

Ce merită reținut din varianta 9

  • Matrice egală cu inversa ei   ⟺  A2=I2\iff A^2 = I_2 (matrice involutivă).
  • Inegalitatea ln⁡x≤x−1\ln x \le x - 1 — clasică, din minimul lui x−ln⁡xx - \ln x.
  • x2x2+1=1−1x2+1\frac{x^2}{x^2+1} = 1 - \frac{1}{x^2+1}, iar ∫dxx2+1=arctg⁡x\int\frac{dx}{x^2+1} = \operatorname{arctg} x.
  • Legea 2(x−3)(y−3)+32(x-3)(y-3) + 3: compunerea de trei ori a lui xx dă 4(x−3)3+34(x-3)^3 + 3.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă