Subiect și barem BAC 2016 Matematică M2 (științe ale naturii)
2016
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2016 Matematică M2 (științe ale naturii) — Simulare națională

Rezolvarea completă a simulării pentru clasa a XII-a, Bacalaureat 2016, la Matematică M_șt-nat. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Rația progresiei aritmetice cu 2a10=a5+a6+362a_{10} = a_5 + a_6 + 36

2(a1+9r)=(a1+4r)+(a1+5r)+36  ⟺  18r=9r+36  ⟺  r=4.2(a_1 + 9r) = (a_1 + 4r) + (a_1 + 5r) + 36 \iff 18r = 9r + 36 \iff r = 4.

Răspuns: r=4r = 4. Barem: 3p, 2p.

2. Abscisele punctelor de intersecție ale graficului lui f(x)=x2+3x−1f(x) = x^2 + 3x - 1 cu dreapta y=x−1y = x - 1

x2+3x−1=x−1  ⟺  x2+2x=0  ⟺  x(x+2)=0.x^2 + 3x - 1 = x - 1 \iff x^2 + 2x = 0 \iff x(x + 2) = 0.

Răspuns: x∈{−2,0}x \in \{-2, 0\}. Barem: 3p, 2p.

3. Ecuația log⁡2x−1x+1+log⁡2(x2−1)=4\log_2\dfrac{x - 1}{x + 1} + \log_2(x^2 - 1) = 4

Condiții: x−1x+1>0\frac{x-1}{x+1} > 0 și x2−1>0x^2 - 1 > 0, adică ∣x∣>1|x| > 1.

log⁡2(x−1x+1⋅(x−1)(x+1))=4  ⟺  (x−1)2=16  ⟺  x−1=±4.\log_2\left(\frac{x-1}{x+1}\cdot(x-1)(x+1)\right) = 4 \iff (x - 1)^2 = 16 \iff x - 1 = \pm 4.

x=5x = 5 și x=−3x = -3 verifică ∣x∣>1|x| > 1.

Răspuns: x∈{−3,5}x \in \{-3, 5\}. Barem: 3p, 2p.

4. Probabilitatea ca produsul cifrelor unui număr de două cifre să fie divizibil cu 10

Cazuri posibile: 90. Produsul cifrelor este divizibil cu 10 dacă:

  • cifra unităților este 00 (produs 00): 10,20,…,9010, 20, \dots, 90 — 9 numere;
  • cifra zecilor 55 și unităților pară nenulă: 52,54,56,5852, 54, 56, 58 — 4;
  • cifra unităților 55 și zecilor pară: 25,45,65,8525, 45, 65, 85 — 4.

Total 17 cazuri favorabile: p=1790p = \dfrac{17}{90}.

Barem: 1p, 2p, 2p.

5. Centrul cercului circumscris triunghiului cu A(1,1)A(1,1), B(1,4)B(1,4), C(5,1)C(5,1)

AB∥OyAB \parallel Oy (x=1x = 1) și AC∥OxAC \parallel Ox (y=1y = 1), deci triunghiul este dreptunghic în AA. Centrul cercului circumscris este mijlocul ipotenuzei BCBC:

O(1+52,4+12)=O(3,52).O\left(\frac{1 + 5}{2}, \frac{4 + 1}{2}\right) = O\left(3, \frac52\right).

Răspuns: (3,52)\left(3, \dfrac52\right). Barem: 2p, 3p.

6. 1+cos⁡2x1−cos⁡2x=ctg⁡2x\dfrac{1 + \cos 2x}{1 - \cos 2x} = \operatorname{ctg}^2 x pentru x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac\pi2\right)

1+cos⁡2x=2cos⁡2x1 + \cos 2x = 2\cos^2 x și 1−cos⁡2x=2sin⁡2x≠01 - \cos 2x = 2\sin^2 x \ne 0, deci

2cos⁡2x2sin⁡2x=ctg⁡2x.\frac{2\cos^2 x}{2\sin^2 x} = \operatorname{ctg}^2 x.

Barem: 2p, 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. M(x)=(111231x2x−11)M(x) = \begin{pmatrix} 1 & 1 & 1\\ 2 & 3 & 1\\ x & 2x - 1 & 1\end{pmatrix}

a) det⁡(M(0))\det(M(0))

det⁡(1112310−11)=3+0−2−0+1−2=0.\det\begin{pmatrix} 1 & 1 & 1\\ 2 & 3 & 1\\ 0 & -1 & 1\end{pmatrix} = 3 + 0 - 2 - 0 + 1 - 2 = 0.

Răspuns: 00. Barem: 3p, 2p.

b) 2M(x)−M(−x)=M(3x)2M(x) - M(-x) = M(3x)

Primele două linii: 2(1,1,1)−(1,1,1)=(1,1,1)2(1,1,1) - (1,1,1) = (1,1,1), 2(2,3,1)−(2,3,1)=(2,3,1)2(2,3,1) - (2,3,1) = (2,3,1). Linia a treia:

2(x,2x−1,1)−(−x,−2x−1,1)=(3x,6x−1,1)=(3x,2⋅3x−1,1).2(x, 2x - 1, 1) - (-x, -2x - 1, 1) = (3x, 6x - 1, 1) = (3x, 2\cdot 3x - 1, 1).

Deci 2M(x)−M(−x)=M(3x)2M(x) - M(-x) = M(3x). Barem: 3p, 2p.

c) Aria triunghiului OABOAB, A(n,2n−1)A(n, 2n - 1), B(n2,2n2−1)B(n^2, 2n^2 - 1), este număr natural

Δ=∣001n2n−11n22n2−11∣=n(2n2−1)−n2(2n−1)=n2−n=n(n−1).\Delta = \begin{vmatrix} 0 & 0 & 1\\ n & 2n - 1 & 1\\ n^2 & 2n^2 - 1 & 1\end{vmatrix} = n(2n^2 - 1) - n^2(2n - 1) = n^2 - n = n(n - 1).

AOAB=12∣Δ∣=n(n−1)2\mathcal A_{OAB} = \frac12|\Delta| = \frac{n(n-1)}{2}. Produsul a două numere consecutive este par, deci aria este număr natural. ■\blacksquare Barem: 3p, 2p.

2. x∘y=6xy−2x−2y+1x \circ y = 6xy - 2x - 2y + 1 (asociativă)

Observăm că x∘y=6(x−13)(y−13)+13x \circ y = 6\left(x - \frac13\right)\left(y - \frac13\right) + \frac13.

a) 1∘131\circ\frac13

1∘13=2−2−23+1=13.1\circ\frac13 = 2 - 2 - \frac23 + 1 = \frac13.

Răspuns: 13\dfrac13. Barem: 2p, 3p.

b) Elementul neutru

x∘e=x  ⟺  6xe−2x−2e+1=x  ⟺  (3x−1)(2e−1)=0x \circ e = x \iff 6xe - 2x - 2e + 1 = x \iff (3x - 1)(2e - 1) = 0 pentru orice xx, deci e=12e = \frac12 (iar legea e comutativă).

Răspuns: e=12e = \dfrac12. Barem: 2p, 3p.

c) 11008∘21008∘⋯∘20161008\dfrac{1}{1008}\circ\dfrac{2}{1008}\circ\dots\circ\dfrac{2016}{1008}

x∘13=13∘y=13x \circ \frac13 = \frac13 \circ y = \frac13 (element absorbant). Printre factori se află 3361008=13\frac{336}{1008} = \frac13, deci prin asociativitate rezultatul este 13\frac13.

Răspuns: 13\dfrac13. Barem: 2p, 3p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=xx4+3f(x) = \dfrac{x}{x^4 + 3}

a) f′(x)=−3(x−1)(x+1)(x2+1)(x4+3)2f'(x) = -\dfrac{3(x - 1)(x + 1)(x^2 + 1)}{(x^4 + 3)^2}

f′(x)=x4+3−4x4(x4+3)2=3(1−x4)(x4+3)2=−3(x−1)(x+1)(x2+1)(x4+3)2.f'(x) = \frac{x^4 + 3 - 4x^4}{(x^4+3)^2} = \frac{3(1 - x^4)}{(x^4+3)^2} = -\frac{3(x-1)(x+1)(x^2+1)}{(x^4+3)^2}.

Barem: 3p, 2p.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=0x = 0

f(0)=0f(0) = 0, f′(0)=39=13f'(0) = \frac39 = \frac13: y=13xy = \dfrac13x.

Răspuns: y=13xy = \dfrac13x. Barem: 2p, 3p.

c) −14≤f(x)≤14-\frac14 \le f(x) \le \frac14

f′=0f' = 0 în ±1\pm 1; ff descrescătoare pe (−∞,−1](-\infty, -1], crescătoare pe [−1,1][-1, 1], descrescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty). Cu lim⁡x→±∞f(x)=0\lim\limits_{x\to\pm\infty} f(x) = 0, f(−1)=−14f(-1) = -\frac14, f(1)=14f(1) = \frac14:

  • pe (−∞,−1](-\infty, -1], ff coboară de la 00 la −14-\frac14;
  • pe [−1,1][-1, 1], urcă de la −14-\frac14 la 14\frac14;
  • pe [1,+∞)[1, +\infty), coboară de la 14\frac14 spre 00.

Deci −14≤f(x)≤14-\frac14 \le f(x) \le \frac14. ■\blacksquare Barem: 1p, 1p, 3p.

2. f(x)=xex−2f(x) = xe^x - 2

a) Primitiva FF cu F(1)=0F(1) = 0

∫xex dx=(x−1)ex\int xe^x\,dx = (x - 1)e^x, deci F(x)=(x−1)ex−2x+cF(x) = (x - 1)e^x - 2x + c; F(1)=−2+c=0⇒c=2F(1) = -2 + c = 0 \Rightarrow c = 2.

Răspuns: F(x)=(x−1)ex−2x+2F(x) = (x - 1)e^x - 2x + 2. Barem: 3p, 2p.

b) ∫01xf(x) dx\displaystyle\int_0^1 xf(x)\,dx

∫01(x2ex−2x) dx=∫01x2ex dx−1.\int_0^1(x^2e^x - 2x)\,dx = \int_0^1 x^2e^x\,dx - 1.

Prin părți: ∫01x2ex dx=x2ex∣01−2∫01xex dx=e−2⋅1=e−2\int_0^1 x^2e^x\,dx = x^2e^x\Big|_0^1 - 2\int_0^1 xe^x\,dx = e - 2\cdot 1 = e - 2 (căci ∫01xex dx=(x−1)ex∣01=1\int_0^1 xe^x\,dx = (x-1)e^x\big|_0^1 = 1).

Răspuns: e−3e - 3. Barem: 3p, 2p.

c) xx cu ∫1xf(t) dt=0\displaystyle\int_1^x f(t)\,dt = 0

∫1xf(t) dt=F(x)−F(1)=(x−1)ex−2x+2=(x−1)(ex−2).\int_1^x f(t)\,dt = F(x) - F(1) = (x - 1)e^x - 2x + 2 = (x - 1)(e^x - 2).

(x−1)(ex−2)=0  ⟺  x=1(x - 1)(e^x - 2) = 0 \iff x = 1 sau x=ln⁡2x = \ln 2.

Răspuns: x∈{ln⁡2,1}x \in \{\ln 2, 1\}. Barem: 3p, 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1r=4r = 4
I.2x∈{−2,0}x \in \{-2, 0\}
I.3x∈{−3,5}x \in \{-3, 5\}
I.4p=1790p = \tfrac{17}{90}
I.5(3,52)(3, \tfrac52)
II.1.a00
II.2.a13\tfrac13
II.2.be=12e = \tfrac12
II.2.c13\tfrac13
III.1.by=13xy = \tfrac13x
III.2.aF(x)=(x−1)ex−2x+2F(x) = (x-1)e^x - 2x + 2
III.2.be−3e - 3
III.2.cx∈{ln⁡2,1}x \in \{\ln 2, 1\}

Ce merită reținut din simulare

  • Cercul circumscris unui triunghi dreptunghic are centrul în mijlocul ipotenuzei.
  • Aria cu determinant: A=12∣Δ∣\mathcal A = \frac12|\Delta|.
  • Formulele unghiului dublu: 1+cos⁡2x=2cos⁡2x1 + \cos 2x = 2\cos^2 x, 1−cos⁡2x=2sin⁡2x1 - \cos 2x = 2\sin^2 x.
  • Element absorbant al legii k(x−a)(y−a)+ak(x-a)(y-a) + a: aa — caută-l printre factori.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă