Subiect și barem BAC 2016 Matematică M2 (științe ale naturii)
2016
Sesiune specială
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2016 Matematică M2 (științe ale naturii) — Sesiune specială, varianta 1

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2016 la Matematică M_șt-nat, sesiunea specială, varianta 1. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că (5+2)2−45=9(\sqrt5 + 2)^2 - 4\sqrt5 = 9

(5+2)2=5+45+4=9+45⇒9+45−45=9.(\sqrt5 + 2)^2 = 5 + 4\sqrt5 + 4 = 9 + 4\sqrt5 \Rightarrow 9 + 4\sqrt5 - 4\sqrt5 = 9.

Barem: 3p, 2p.

2. M(m,4)M(m, 4) aparține graficului lui f(x)=x+2f(x) = x + 2

f(m)=4  ⟺  m+2=4  ⟺  m=2f(m) = 4 \iff m + 2 = 4 \iff m = 2.

Răspuns: m=2m = 2. Barem: 3p, 2p.

3. Ecuația log⁡4(x2+9)=log⁡425\log_4(x^2 + 9) = \log_4 25

x2+9=25  ⟺  x2=16  ⟺  x=±4x^2 + 9 = 25 \iff x^2 = 16 \iff x = \pm 4 (ambele verifică).

Răspuns: x∈{−4,4}x \in \{-4, 4\}. Barem: 2p, 3p.

4. Probabilitatea ca un număr din M={1,2,…,9}M = \{1, 2, \dots, 9\} să fie divizibil cu 2

Cazuri posibile: 9; numere pare: 2,4,6,82, 4, 6, 8 — 4.

p=49.p = \frac49.

Barem: 1p, 2p, 2p.

5. aa pentru care u⃗=(a−1)i⃗−3j⃗\vec u = (a - 1)\vec i - 3\vec j și v⃗=2i⃗−6j⃗\vec v = 2\vec i - 6\vec j sunt coliniari

a−12=−3−6=12  ⟺  a−1=1  ⟺  a=2.\frac{a - 1}{2} = \frac{-3}{-6} = \frac12 \iff a - 1 = 1 \iff a = 2.

Răspuns: a=2a = 2. Barem: 3p, 2p.

6. x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac\pi2\right), cos⁡x=12\cos x = \frac12; arătați că sin⁡2x=32\sin 2x = \frac{\sqrt3}{2}

sin⁡x=1−14=32\sin x = \sqrt{1 - \frac14} = \frac{\sqrt3}{2} (pozitiv în cadranul I), deci

sin⁡2x=2sin⁡xcos⁡x=2⋅32⋅12=32.\sin 2x = 2\sin x\cos x = 2\cdot\frac{\sqrt3}{2}\cdot\frac12 = \frac{\sqrt3}{2}.

Barem: 2p, 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(1+3x2x−6x1−4x)A(x) = \begin{pmatrix} 1 + 3x & 2x\\ -6x & 1 - 4x\end{pmatrix}

a) det⁡(A(0))=1\det(A(0)) = 1

A(0)=I2A(0) = I_2, deci det⁡A(0)=1\det A(0) = 1. Barem: 2p, 3p.

b) A(x)A(y)=A(x+y−xy)A(x)A(y) = A(x + y - xy)

A(x)A(y)=((1+3x)(1+3y)−12xy2y(1+3x)+2x(1−4y)−6x(1+3y)−6y(1−4x)−12xy+(1−4x)(1−4y))=(1+3t2t−6t1−4t),A(x)A(y) = \begin{pmatrix} (1+3x)(1+3y) - 12xy & 2y(1 + 3x) + 2x(1 - 4y)\\ -6x(1 + 3y) - 6y(1 - 4x) & -12xy + (1 - 4x)(1 - 4y)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 + 3t & 2t\\ -6t & 1 - 4t\end{pmatrix},

unde t=x+y−xyt = x + y - xy. (De exemplu: 1+3x+3y+9xy−12xy=1+3(x+y−xy)1 + 3x + 3y + 9xy - 12xy = 1 + 3(x + y - xy).) Deci A(x)A(y)=A(x+y−xy)A(x)A(y) = A(x + y - xy). Barem: 3p, 2p.

c) xx cu A(2x)A(2x)=A(1)A(2^x)A(2^x) = A(1)

Din b): A(2x)A(2x)=A(2⋅2x−4x)A(2^x)A(2^x) = A(2\cdot 2^x - 4^x). Elementul de pe poziția (1,2)(1,2), 2t2t, determină unic pe tt, deci

2⋅2x−4x=1  ⟺  (2x−1)2=0  ⟺  2x=1  ⟺  x=0.2\cdot 2^x - 4^x = 1 \iff (2^x - 1)^2 = 0 \iff 2^x = 1 \iff x = 0.

Răspuns: x=0x = 0. Barem: 3p, 2p.

2. f=X3−X2+aX+2f = X^3 - X^2 + aX + 2

a) f(−1)+f(1)=2f(-1) + f(1) = 2

f(−1)=−1−1−a+2=−af(-1) = -1 - 1 - a + 2 = -a, f(1)=1−1+a+2=a+2f(1) = 1 - 1 + a + 2 = a + 2; suma este 22. Barem: 2p, 3p.

b) aa pentru care ff se divide cu X2−2X+2X^2 - 2X + 2

(X+1)(X2−2X+2)=X3−X2+2(X + 1)(X^2 - 2X + 2) = X^3 - X^2 + 2, deci

f=(X+1)(X2−2X+2)+aX.f = (X + 1)(X^2 - 2X + 2) + aX.

Restul este aXaX, nul   ⟺  a=0\iff a = 0.

Răspuns: a=0a = 0. Barem: 3p, 2p.

c) x13+x23+x33+3(x1x2+x2x3+x1x3)=−5x_1^3 + x_2^3 + x_3^3 + 3(x_1x_2 + x_2x_3 + x_1x_3) = -5

Viète: s1=1s_1 = 1, s2=as_2 = a, deci ∑xi2=1−2a\sum x_i^2 = 1 - 2a. Fiecare rădăcină verifică xi3=xi2−axi−2x_i^3 = x_i^2 - ax_i - 2, deci

∑xi3=∑xi2−a∑xi−6=1−2a−a−6=−3a−5.\sum x_i^3 = \sum x_i^2 - a\sum x_i - 6 = 1 - 2a - a - 6 = -3a - 5.

∑xi3+3s2=−3a−5+3a=−5. ■\sum x_i^3 + 3s_2 = -3a - 5 + 3a = -5. \ \blacksquare

Barem: 3p, 1p, 1p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(3,+∞)→Rf:(3, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=x2+2x−11x−3f(x) = \dfrac{x^2 + 2x - 11}{x - 3}

a) f′(x)=(x−1)(x−5)(x−3)2f'(x) = \dfrac{(x - 1)(x - 5)}{(x - 3)^2}

f′(x)=(2x+2)(x−3)−(x2+2x−11)(x−3)2=x2−6x+5(x−3)2=(x−1)(x−5)(x−3)2.f'(x) = \frac{(2x + 2)(x - 3) - (x^2 + 2x - 11)}{(x-3)^2} = \frac{x^2 - 6x + 5}{(x-3)^2} = \frac{(x-1)(x-5)}{(x-3)^2}.

Barem: 3p, 2p.

b) Asimptota oblică spre +∞+\infty

m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞x2+2x−11x2−3x=1,m = \lim_{x\to+\infty}\frac{f(x)}{x} = \lim_{x\to+\infty}\frac{x^2 + 2x - 11}{x^2 - 3x} = 1,

n=lim⁡x→+∞(f(x)−x)=lim⁡x→+∞x2+2x−11−x2+3xx−3=lim⁡x→+∞5x−11x−3=5.n = \lim_{x\to+\infty}(f(x) - x) = \lim_{x\to+\infty}\frac{x^2 + 2x - 11 - x^2 + 3x}{x - 3} = \lim_{x\to+\infty}\frac{5x - 11}{x - 3} = 5.

Răspuns: y=x+5y = x + 5. Barem: 2p, 3p.

c) f(π)>13f(\pi) > 13

Pe (3,5)(3, 5), (x−1)>0(x - 1) > 0 și (x−5)<0(x - 5) < 0, deci f′<0f' < 0 și ff este strict descrescătoare. Cum 3<π<43 < \pi < 4 și f(4)=16+8−111=13f(4) = \frac{16 + 8 - 11}{1} = 13:

f(π)>f(4)=13. ■f(\pi) > f(4) = 13. \ \blacksquare

Barem: 3p, 2p.

2. f(x)=(3x+1)exf(x) = (3x + 1)e^x

a) ∫011exf(x) dx=52\displaystyle\int_0^1\frac{1}{e^x}f(x)\,dx = \frac52

∫01(3x+1) dx=(3x22+x)∣01=32+1=52.\int_0^1(3x + 1)\,dx = \left(\frac{3x^2}{2} + x\right)\Big|_0^1 = \frac32 + 1 = \frac52.

Barem: 2p, 3p.

b) mm pentru care F(x)=(3x+m)exF(x) = (3x + m)e^x este o primitivă a lui ff

F′(x)=3ex+(3x+m)ex=(3x+m+3)ex.F'(x) = 3e^x + (3x + m)e^x = (3x + m + 3)e^x.

F′=f  ⟺  3x+m+3=3x+1F' = f \iff 3x + m + 3 = 3x + 1 pentru orice xx   ⟺  m=−2\iff m = -2.

Răspuns: m=−2m = -2. Barem: 3p, 2p.

c) a≠0a \ne 0 cu ∫0af(x) dx=3a\displaystyle\int_0^a f(x)\,dx = 3a

Din b), ∫0af=(3x−2)ex∣0a=(3a−2)ea+2\displaystyle\int_0^a f = (3x - 2)e^x\Big|_0^a = (3a - 2)e^a + 2.

(3a−2)ea+2=3a  ⟺  (3a−2)ea−(3a−2)=0  ⟺  (3a−2)(ea−1)=0.(3a - 2)e^a + 2 = 3a \iff (3a - 2)e^a - (3a - 2) = 0 \iff (3a - 2)(e^a - 1) = 0.

ea=1e^a = 1 dă a=0a = 0, exclus; rămâne a=23a = \frac23.

Răspuns: a=23a = \dfrac23. Barem: 2p, 3p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2m=2m = 2
I.3x∈{−4,4}x \in \{-4, 4\}
I.4p=49p = \tfrac49
I.5a=2a = 2
II.1.cx=0x = 0
II.2.ba=0a = 0
III.1.by=x+5y = x + 5
III.2.bm=−2m = -2
III.2.ca=23a = \tfrac23

Ce merită reținut din varianta 1

  • Familii A(x)A(y)=A(x+y−xy)A(x)A(y) = A(x + y - xy): ecuațiile matriceale devin ecuații în parametru.
  • Suma cuburilor rădăcinilor se calculează înlocuind xi3x_i^3 din ecuația polinomului.
  • Comparații cu π\pi: monotonie + o valoare ușor de calculat (f(4)=13f(4) = 13).
  • Factorizare la final: (3a−2)(ea−1)=0(3a - 2)(e^a - 1) = 0 — grupează termenii cu factor comun.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă