Subiect și barem BAC 2018 Matematică (tehnologic)
2018
Iunie–Iulie
Varianta 2
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2018 Matematică (tehnologic) — Iunie–Iulie, varianta 2

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2018 la Matematică M_tehnologic, sesiunea iunie–iulie, varianta 2. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 30(13−0,3)=130\left(\frac13 - 0{,}3\right) = 1

0,3=3100{,}3 = \frac{3}{10}, deci

30(13−310)=30⋅10−930=30⋅130=1.30\left(\frac13 - \frac{3}{10}\right) = 30\cdot\frac{10 - 9}{30} = 30\cdot\frac{1}{30} = 1.

Barem: 3p aducerea la același numitor, 2p finalizarea.

2. x1,x2x_1, x_2 soluțiile ecuației x2−x+a=0x^2 - x + a = 0; valorile lui aa cu x1x2−1<0x_1x_2 - 1 < 0

Din relațiile lui Viète, x1x2=cacoef=ax_1x_2 = \dfrac{c}{a_{\text{coef}}} = a. Condiția devine a−1<0a - 1 < 0.

Răspuns: a∈(−∞,1)a \in (-\infty, 1). Barem: 3p x1x2=ax_1x_2 = a, 2p mulțimea valorilor.

3. Ecuația 3x+1=9x3^{x+1} = 9^x

9x=32x9^x = 3^{2x}, iar funcția exponențială este injectivă: x+1=2x  ⟺  x=1x + 1 = 2x \iff x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p, 2p.

4. Probabilitatea ca un număr de două cifre să aibă cifra unităților 3

Cazuri posibile: 90. Cazuri favorabile: 13,23,…,9313, 23, \dots, 93 — 9.

p=990=110.p = \frac{9}{90} = \frac{1}{10}.

Barem: 1p, 2p, 2p.

5. A(−1,−1)A(-1,-1), OO, B(4,4)B(4,4) sunt coliniare

AO=1+1=2,OB=16+16=42,AB=25+25=52.AO = \sqrt{1 + 1} = \sqrt2,\quad OB = \sqrt{16 + 16} = 4\sqrt2,\quad AB = \sqrt{25 + 25} = 5\sqrt2.

Cum AB=AO+OBAB = AO + OB, punctul OO se află pe segmentul ABAB, deci AA, OO, BB sunt coliniare. (Altfel: toate trei se află pe dreapta y=xy = x.) Barem: 2p, 3p.

6. (sin⁡x+cos⁡x)2−sin⁡2x=1(\sin x + \cos x)^2 - \sin 2x = 1

Cu sin⁡2x=2sin⁡xcos⁡x\sin 2x = 2\sin x\cos x:

sin⁡2x+2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x−2sin⁡xcos⁡x=sin⁡2x+cos⁡2x=1.\sin^2 x + 2\sin x\cos x + \cos^2 x - 2\sin x\cos x = \sin^2 x + \cos^2 x = 1.

Barem: 3p, 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(1−526)A = \begin{pmatrix} 1 & -5\\ 2 & 6\end{pmatrix}, B=(65−21)B = \begin{pmatrix} 6 & 5\\ -2 & 1\end{pmatrix}

a) det⁡A=16\det A = 16

det⁡A=1⋅6−2⋅(−5)=6+10=16.\det A = 1\cdot 6 - 2\cdot(-5) = 6 + 10 = 16.

Barem: 3p, 2p.

b) aa cu A⋅B=aI2A\cdot B = aI_2

A⋅B=(6+105−512−1210+6)=(160016)=16I2.A\cdot B = \begin{pmatrix} 6 + 10 & 5 - 5\\ 12 - 12 & 10 + 6\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 16 & 0\\ 0 & 16\end{pmatrix} = 16 I_2.

Răspuns: a=16a = 16. Barem: 3p, 2p.

c) det⁡(xA+1xB)≥49\det\left(xA + \frac1x B\right) \ge 49 pentru x≠0x \ne 0

xA+1xB=(x+6x−5x+5x2x−2x6x+1x).xA + \frac1x B = \begin{pmatrix} x + \frac6x & -5x + \frac5x\\ 2x - \frac2x & 6x + \frac1x\end{pmatrix}.

det⁡=(x+6x)(6x+1x)−(−5x+5x)(2x−2x)=(6x2+37+6x2)−(−10x2+20−10x2)=16x2+17+16x2.\det = \left(x + \frac6x\right)\left(6x + \frac1x\right) - \left(-5x + \frac5x\right)\left(2x - \frac2x\right) = \left(6x^2 + 37 + \frac{6}{x^2}\right) - \left(-10x^2 + 20 - \frac{10}{x^2}\right) = 16x^2 + 17 + \frac{16}{x^2}.

Atunci

16x2+16x2+17≥49  ⟺  16x2−32+16x2≥0  ⟺  16(x−1x)2≥0,16x^2 + \frac{16}{x^2} + 17 \ge 49 \iff 16x^2 - 32 + \frac{16}{x^2} \ge 0 \iff 16\left(x - \frac1x\right)^2 \ge 0,

adevărat pentru orice x≠0x \ne 0. ■\blacksquare Barem: 3p determinantul, 2p finalizarea.

2. x∘y=5xy+15(x+y)+42x \circ y = 5xy + 15(x + y) + 42 (asociativă)

a) (−2)∘(−2)=2(-2) \circ (-2) = 2

(−2)∘(−2)=5⋅4+15⋅(−4)+42=20−60+42=2.(-2)\circ(-2) = 5\cdot 4 + 15\cdot(-4) + 42 = 20 - 60 + 42 = 2.

Barem: 3p, 2p.

b) x∘y=5(x+3)(y+3)−3x \circ y = 5(x + 3)(y + 3) - 3

5(x+3)(y+3)−3=5xy+15x+15y+45−3=5xy+15(x+y)+42=x∘y.5(x+3)(y+3) - 3 = 5xy + 15x + 15y + 45 - 3 = 5xy + 15(x + y) + 42 = x \circ y.

Barem: 2p, 3p.

c) (x−3)∘(x−3)∘(x−3)=197(x - 3)\circ(x - 3)\circ(x - 3) = 197

Din b), (x−3)∘(x−3)=5x⋅x−3=5x2−3(x-3)\circ(x-3) = 5x\cdot x - 3 = 5x^2 - 3. Apoi

(5x2−3)∘(x−3)=5⋅5x2⋅x−3=25x3−3.(5x^2 - 3)\circ(x - 3) = 5\cdot 5x^2\cdot x - 3 = 25x^3 - 3.

25x3−3=197  ⟺  x3=8  ⟺  x=2.25x^3 - 3 = 197 \iff x^3 = 8 \iff x = 2.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 2p compunerea, 3p soluția.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=(x−2)exf(x) = (x - 2)e^x

a) f′(x)=(x−1)exf'(x) = (x - 1)e^x

f′(x)=1⋅ex+(x−2)ex=ex(x−1).f'(x) = 1\cdot e^x + (x - 2)e^x = e^x(x - 1).

Barem: 3p, 2p.

b) lim⁡x→−∞f(x)=0\lim\limits_{x\to-\infty} f(x) = 0

Avem forma (−∞)⋅0(-\infty)\cdot 0; scriem ca fracție și aplicăm l'Hospital (∞∞\frac{\infty}{\infty}):

lim⁡x→−∞x−2e−x=lim⁡x→−∞1−e−x=0.\lim_{x\to-\infty}\frac{x - 2}{e^{-x}} = \lim_{x\to-\infty}\frac{1}{-e^{-x}} = 0.

Barem: 3p, 2p.

c) −e≤f(x)≤0-e \le f(x) \le 0 pentru x∈(−∞,2]x \in (-\infty, 2]

f′(x)≤0f'(x) \le 0 pe (−∞,1](-\infty, 1] (ff descrescătoare), f′(x)≥0f'(x) \ge 0 pe [1,2][1, 2] (ff crescătoare). Deci minimul pe (−∞,2](-\infty, 2] este f(1)=−ef(1) = -e.

Pe (−∞,1](-\infty, 1], ff coboară de la limita 00 (punctul b)) la −e-e, deci f(x)<0f(x) < 0; pe [1,2][1, 2] urcă de la −e-e la f(2)=0f(2) = 0. Așadar −e≤f(x)≤0-e \le f(x) \le 0. (Direct: x−2≤0x - 2 \le 0 și ex>0e^x > 0 dau f(x)≤0f(x) \le 0.) ■\blacksquare

Barem: 2p monotonia, 3p finalizarea.

2. f(x)=3x2+1f(x) = 3x^2 + 1

a) ∫−11(f(x)−1) dx=2\displaystyle\int_{-1}^1 (f(x) - 1)\,dx = 2

∫−113x2 dx=x3∣−11=1−(−1)=2.\int_{-1}^1 3x^2\,dx = x^3\Big|_{-1}^1 = 1 - (-1) = 2.

Barem: 3p, 2p.

b) Orice primitivă a lui ff este crescătoare

F′=f=3x2+1>0F' = f = 3x^2 + 1 > 0 pentru orice xx, deci FF este (strict) crescătoare pe R\mathbb R. Barem: 2p, 3p.

c) ∫1ef(x)ln⁡x dx\displaystyle\int_1^e f(x)\ln x\,dx

Prin părți, cu u=ln⁡xu = \ln x, v′=3x2+1v' = 3x^2 + 1, v=x3+xv = x^3 + x:

∫1e(3x2+1)ln⁡x dx=(x3+x)ln⁡x∣1e−∫1e(x3+x)⋅1x dx=e3+e−∫1e(x2+1) dx.\int_1^e (3x^2 + 1)\ln x\,dx = (x^3 + x)\ln x\Big|_1^e - \int_1^e (x^3 + x)\cdot\frac1x\,dx = e^3 + e - \int_1^e (x^2 + 1)\,dx.

∫1e(x2+1) dx=(x33+x)∣1e=e33+e−43.\int_1^e (x^2 + 1)\,dx = \left(\frac{x^3}{3} + x\right)\Big|_1^e = \frac{e^3}{3} + e - \frac43.

Rezultat: e3+e−e33−e+43=2e3+43.\text{Rezultat: } e^3 + e - \frac{e^3}{3} - e + \frac43 = \frac{2e^3 + 4}{3}.

Răspuns: 2e3+43\dfrac{2e^3 + 4}{3}. Barem: 3p integrarea prin părți, 2p calculul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a∈(−∞,1)a \in (-\infty, 1)
I.3x=1x = 1
I.4p=110p = \tfrac{1}{10}
II.1.ba=16a = 16
II.2.cx=2x = 2
III.1.b00
III.2.a22
III.2.c2e3+43\tfrac{2e^3+4}{3}

Ce merită reținut din varianta 2

  • Relațiile lui Viète dau produsul și suma rădăcinilor fără a rezolva ecuația.
  • Forma k(x+a)(y+a)−ak(x+a)(y+a) - a a legii face compunerile repetate foarte simple: x1∘⋯∘xn=kn−1(x1+a)⋯(xn+a)−ax_1 \circ \dots \circ x_n = k^{n-1}(x_1+a)\cdots(x_n+a) - a.
  • Inegalități de tip t2+1t2≥2t^2 + \frac{1}{t^2} \ge 2 se reduc la un pătrat perfect: (t−1t)2≥0\left(t - \frac1t\right)^2 \ge 0.
  • ∫P(x)ln⁡x dx\int P(x)\ln x\,dx: integrare prin părți cu u=ln⁡xu = \ln x.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă