Subiect și barem BAC 2018 Matematică (tehnologic)
2018
Sesiune specială
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2018 Matematică (tehnologic) — Sesiune specială, varianta 3

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2018 la Matematică M_tehnologic, sesiunea specială, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. 3(2−2)+2(3−6)=0\sqrt3(2 - \sqrt2) + \sqrt2(\sqrt3 - \sqrt6) = 0

23−6+6−12=23−23=0,2\sqrt3 - \sqrt6 + \sqrt6 - \sqrt{12} = 2\sqrt3 - 2\sqrt3 = 0,

deoarece 12=23\sqrt{12} = 2\sqrt3. Barem: 3p desfacerea parantezelor, 2p finalizarea.

2. f(x)=x2−2f(x) = x^2 - 2; aa cu f(a)=af(a) = a

a2−2=a  ⟺  a2−a−2=0  ⟺  (a−2)(a+1)=0.a^2 - 2 = a \iff a^2 - a - 2 = 0 \iff (a - 2)(a + 1) = 0.

Răspuns: a∈{−1,2}a \in \{-1, 2\}. Barem: 2p f(a)f(a), 3p soluțiile.

3. 27x−5=4x2^{7x - 5} = 4^x

4x=22x4^x = 2^{2x}, iar funcția exponențială este injectivă: 7x−5=2x  ⟺  x=17x - 5 = 2x \iff x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. Probabilitatea ca n∈{1,2,3,4,5}n \in \{1, 2, 3, 4, 5\} să verifice 2n≤162^n \le 16

5 cazuri posibile. 2n≤16=24  ⟺  n≤42^n \le 16 = 2^4 \iff n \le 4: n∈{1,2,3,4}n \in \{1, 2, 3, 4\} — 4 cazuri favorabile.

Răspuns: p=45p = \dfrac45. Barem: 1p posibile, 2p favorabile, 2p probabilitatea.

5. M(1,2)M(1,2), N(4,3)N(4,3), P(6,1)P(6,1); lungimea MQMQ, QQ mijlocul lui NPNP

Q(4+62,3+12)=Q(5,2),MQ=(5−1)2+(2−2)2=4.Q\left(\frac{4+6}{2}, \frac{3+1}{2}\right) = Q(5, 2), \qquad MQ = \sqrt{(5-1)^2 + (2-2)^2} = 4.

Răspuns: MQ=4MQ = 4. Barem: 2p QQ, 3p distanța.

6. sin⁡30∘+sin⁡45∘−cos⁡60∘−cos⁡45∘=0\sin 30^\circ + \sin 45^\circ - \cos 60^\circ - \cos 45^\circ = 0

sin⁡30∘=cos⁡60∘=12\sin 30^\circ = \cos 60^\circ = \dfrac12 și sin⁡45∘=cos⁡45∘=22\sin 45^\circ = \cos 45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2}, deci termenii se reduc doi câte doi: 12+22−12−22=0\dfrac12 + \dfrac{\sqrt2}2 - \dfrac12 - \dfrac{\sqrt2}2 = 0. Barem: 2p valorile, 3p finalizarea.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(x1−12)A(x) = \begin{pmatrix} x & 1\\ -1 & 2\end{pmatrix}

a) det⁡(A(2))=5\det(A(2)) = 5

det⁡(A(2))=∣21−12∣=2⋅2−(−1)⋅1=5.\det(A(2)) = \begin{vmatrix} 2 & 1\\ -1 & 2\end{vmatrix} = 2\cdot 2 - (-1)\cdot 1 = 5.

Barem: 3p, 2p.

b) x,yx, y cu A(x)⋅A(y)=3I2A(x)\cdot A(y) = 3I_2

A(x)A(y)=(xy−1x+2−y−2−1+4)=(3003).A(x)A(y) = \begin{pmatrix} xy - 1 & x + 2\\ -y - 2 & -1 + 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & 0\\ 0 & 3\end{pmatrix}.

Din x+2=0x + 2 = 0 și −y−2=0-y - 2 = 0: x=y=−2x = y = -2; verificare xy−1=4−1=3xy - 1 = 4 - 1 = 3 ✔.

Răspuns: x=−2x = -2, y=−2y = -2. Barem: 3p produsul, 2p valorile.

c) p∈Zp \in \mathbb Z cu det⁡(A(p)⋅A(p)+I2)=5\det(A(p)\cdot A(p) + I_2) = 5

A(p)2+I2=(p2−1p+2−p−23)+I2=(p2p+2−p−24),A(p)^2 + I_2 = \begin{pmatrix} p^2 - 1 & p + 2\\ -p - 2 & 3\end{pmatrix} + I_2 = \begin{pmatrix} p^2 & p + 2\\ -p - 2 & 4\end{pmatrix},

det⁡=4p2+(p+2)2=5p2+4p+4.\det = 4p^2 + (p + 2)^2 = 5p^2 + 4p + 4.

5p2+4p+4=5  ⟺  5p2+4p−1=0  ⟺  (p+1)(5p−1)=05p^2 + 4p + 4 = 5 \iff 5p^2 + 4p - 1 = 0 \iff (p + 1)(5p - 1) = 0, iar pp întreg.

Răspuns: p=−1p = -1. Barem: 2p determinantul, 3p soluția.

2. Legea x∗y=xy−(x+y)+2x * y = xy - (x + y) + 2 (asociativă)

a) 2∗2=22 * 2 = 2

2∗2=4−4+2=2.2 * 2 = 4 - 4 + 2 = 2.

Barem: 3p, 2p.

b) x∗y=(x−1)(y−1)+1x * y = (x - 1)(y - 1) + 1

x∗y=xy−x−y+1+1=x(y−1)−(y−1)+1=(x−1)(y−1)+1.x * y = xy - x - y + 1 + 1 = x(y - 1) - (y - 1) + 1 = (x - 1)(y - 1) + 1.

Barem: 2p, 3p.

c) 1∗2∗3∗…∗20181 * 2 * 3 * \ldots * 2018

1∗x=0⋅(x−1)+1=11 * x = 0\cdot(x - 1) + 1 = 1 pentru orice xx. Grupând (asociativitate):

1∗(2∗3∗…∗2018)=1.1 * (2 * 3 * \ldots * 2018) = 1.

Răspuns: 11. Barem: 3p 1∗x=11 * x = 1, 2p rezultatul.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x2+x+1x2+2x+2f(x) = \dfrac{x^2 + x + 1}{x^2 + 2x + 2}

a) f′(x)=x(x+2)(x2+2x+2)2f'(x) = \dfrac{x(x+2)}{(x^2 + 2x + 2)^2}

f′(x)=(2x+1)(x2+2x+2)−(x2+x+1)(2x+2)(x2+2x+2)2.f'(x) = \frac{(2x+1)(x^2 + 2x + 2) - (x^2 + x + 1)(2x + 2)}{(x^2+2x+2)^2}.

Numărătorul: (2x3+5x2+6x+2)−(2x3+4x2+4x+2)=x2+2x=x(x+2)(2x^3 + 5x^2 + 6x + 2) - (2x^3 + 4x^2 + 4x + 2) = x^2 + 2x = x(x+2). Barem: 3p, 2p.

b) Tangenta în x=−1x = -1

f(−1)=11=1f(-1) = \dfrac{1}{1} = 1, f′(−1)=−11=−1f'(-1) = \dfrac{-1}{1} = -1:

y−1=−(x+1)  ⟺  y=−x.y - 1 = -(x + 1) \iff y = -x.

Răspuns: y=−xy = -x. Barem: 2p, 3p.

c) 1≤f(x)+f(y)≤31 \le f(x) + f(y) \le 3

Semnul lui f′f' este semnul lui x(x+2)x(x+2): ff crescătoare pe (−∞,−2](-\infty, -2], descrescătoare pe [−2,0][-2, 0], crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty).

lim⁡x→±∞f(x)=1\lim\limits_{x\to\pm\infty} f(x) = 1, f(−2)=32f(-2) = \dfrac{3}{2} (maxim local), f(0)=12f(0) = \dfrac12 (minim local). Deci 12≤f(x)≤32\dfrac12 \le f(x) \le \dfrac32 pentru orice xx, și la fel pentru yy. Adunând:

1≤f(x)+f(y)≤3. ■1 \le f(x) + f(y) \le 3. \ \blacksquare

Barem: 2p monotonia, 3p încadrarea.

2. f(x)=x3−6x2+12x+5f(x) = x^3 - 6x^2 + 12x + 5

a) ∫01(f(x)−x3) dx=9\displaystyle\int_0^1 (f(x) - x^3)\,dx = 9

∫01(−6x2+12x+5) dx=(−2x3+6x2+5x)∣01=−2+6+5=9.\int_0^1(-6x^2 + 12x + 5)\,dx = (-2x^3 + 6x^2 + 5x)\Big|_0^1 = -2 + 6 + 5 = 9.

Barem: 3p, 2p.

b) Orice primitivă FF este convexă

F′′=f′=3x2−12x+12=3(x−2)2≥0F'' = f' = 3x^2 - 12x + 12 = 3(x - 2)^2 \ge 0 pe R\mathbb R, deci FF este convexă. Barem: 3p F′′F'', 2p concluzia.

c) ∫243f′(x)+12dx=π8\displaystyle\int_2^4 \frac{3}{f'(x) + 12}dx = \frac\pi8

f′(x)+12=3(x−2)2+12=3((x−2)2+4)f'(x) + 12 = 3(x-2)^2 + 12 = 3\big((x-2)^2 + 4\big):

∫24dx(x−2)2+22=12arctg⁡x−22∣24=12(arctg⁡1−arctg⁡0)=12⋅π4=π8.\int_2^4\frac{dx}{(x-2)^2 + 2^2} = \frac12\operatorname{arctg}\frac{x-2}{2}\Big|_2^4 = \frac12(\operatorname{arctg}1 - \operatorname{arctg}0) = \frac12\cdot\frac\pi4 = \frac\pi8.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a∈{−1,2}a \in \{-1, 2\}
I.3x=1x = 1
I.4p=45p = \tfrac45
I.5MQ=4MQ = 4
II.1.bx=y=−2x = y = -2
II.1.cp=−1p = -1
II.2.c11
III.1.by=−xy = -x
III.2.a99
III.2.cπ8\tfrac\pi8

Ce merită reținut din varianta 3

  • Legea (x−1)(y−1)+1(x-1)(y-1) + 1: 11 este element absorbant, deci orice șir de compuneri care conține 11 dă 11.
  • Încadrarea unei funcții: din tabelul de variație ia minimul și maximul, inclusiv limitele la ±∞\pm\infty.
  • ∫dx(x−a)2+b2=1barctg⁡x−ab\int \frac{dx}{(x-a)^2 + b^2} = \frac1b\operatorname{arctg}\frac{x-a}{b}.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă