Subiect și barem BAC 2019 Matematică (tehnologic)
2019
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2019 Matematică (tehnologic) — Model oficial

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2019 la Matematică M_tehnologic, modelul oficial publicat de minister. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. N=(4+3i)2+(3−4i)2N = (4 + 3i)^2 + (3 - 4i)^2 este natural

(4+3i)2=16+24i−9=7+24i(4 + 3i)^2 = 16 + 24i - 9 = 7 + 24i, (3−4i)2=9−24i−16=−7−24i(3 - 4i)^2 = 9 - 24i - 16 = -7 - 24i. Suma: N=0∈NN = 0 \in \mathbb N. ■\blacksquare

Barem: 2p, 3p.

2. A(a,a)A(a, a) aparține graficului lui f(x)=2−x2f(x) = 2 - x^2

2−a2=a  ⟺  a2+a−2=0  ⟺  a∈{−2,1}2 - a^2 = a \iff a^2 + a - 2 = 0 \iff a \in \{-2, 1\}. Barem: 3p, 2p.

3. Ecuația 5x+5x+1=305^x + 5^{x+1} = 30

5x(1+5)=30  ⟺  5x=5  ⟺  x=15^x(1 + 5) = 30 \iff 5^x = 5 \iff x = 1. Barem: 3p, 2p.

4. M={1,2,…,49}M = \{\sqrt1, \sqrt2, \dots, \sqrt{49}\}: probabilitatea ca elementul să fie natural

49 de cazuri; pătratele perfecte 1,4,…,491, 4, \dots, 49 dau 7 cazuri favorabile. p=749=17p = \frac7{49} = \frac17. Barem: 1p, 2p, 2p.

5. Mediana din BB în △ABC\triangle ABC, A(2,5)A(2,5), B(3,5)B(3,5), C(2,1)C(2,1)

Mijlocul lui ACAC: M(2,3)M(2, 3). BM=12+22=5BM = \sqrt{1^2 + 2^2} = \sqrt5.

Răspuns: 5\sqrt5. Barem: 2p, 3p.

6. (sin⁡x+cos⁡x)2+(sin⁡x−cos⁡x)2=2(\sin x + \cos x)^2 + (\sin x - \cos x)^2 = 2

Termenii ±2sin⁡xcos⁡x\pm 2\sin x\cos x se reduc: 2(sin⁡2x+cos⁡2x)=22(\sin^2 x + \cos^2x) = 2. ■\blacksquare Barem: 2p, 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x,y)=(x−yyx)A(x, y) = \begin{pmatrix}x & -y\\ y & x\end{pmatrix}

a) det⁡A(1,1)=1+1=2\det A(1, 1) = 1 + 1 = 2. ■\blacksquare Barem: 3p, 2p.

b) A(n−1,0)+A(n+1,0)=(2n002n)=(2018002018)  ⟺  n=1009A(n - 1, 0) + A(n + 1, 0) = \begin{pmatrix}2n & 0\\ 0 & 2n\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2018 & 0\\ 0 & 2018\end{pmatrix} \iff n = 1009. Barem: 3p, 2p.

c) A(x,1)2=(x−11x)2=(x2−1−2x2xx2−1)=(a2−2a).A(x,1)^2 = \begin{pmatrix}x & -1\\ 1 & x\end{pmatrix}^2 = \begin{pmatrix}x^2 - 1 & -2x\\ 2x & x^2 - 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}a & 2\\ -2 & a\end{pmatrix}.

−2x=2⇒x=−1-2x = 2 \Rightarrow x = -1, apoi a=x2−1=0a = x^2 - 1 = 0.

Răspuns: a=0a = 0. Barem: 3p, 2p.

2. f=X3−7X2+mX−8f = X^3 - 7X^2 + mX - 8

a) f(−1)=−1−7−m−8=−m−16f(-1) = -1 - 7 - m - 8 = -m - 16, f(1)=1−7+m−8=m−14f(1) = 1 - 7 + m - 8 = m - 14; suma: −30-30. ■\blacksquare Barem: 2p, 3p.

b) f(2)=8−28+2m−8=2m−28=0⇒m=14f(2) = 8 - 28 + 2m - 8 = 2m - 28 = 0 \Rightarrow m = 14. Împărțim X3−7X2+14X−8X^3 - 7X^2 + 14X - 8 la X2−3X+1X^2 - 3X + 1:

X3−7X2+14X−8=(X2−3X+1)(X−4)+(X−4).X^3 - 7X^2 + 14X - 8 = (X^2 - 3X + 1)(X - 4) + (X - 4).

Răspuns: câtul X−4X - 4, restul X−4X - 4. Barem: 2p, 3p.

c) În progresie geometrică: x1x3=x22x_1x_3 = x_2^2, deci x1x2x3=x23=8⇒x2=2x_1x_2x_3 = x_2^3 = 8 \Rightarrow x_2 = 2. Atunci f(2)=0⇒m=14f(2) = 0 \Rightarrow m = 14, iar f=(X−2)(X2−5X+4)=(X−1)(X−2)(X−4)f = (X - 2)(X^2 - 5X + 4) = (X-1)(X-2)(X-4): rădăcinile 1,2,41, 2, 4 — pozitive, în progresie geometrică ✔.

Răspuns: m=14m = 14. Barem: 2p, 3p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x2+2x+1x+2f(x) = \dfrac{x^2 + 2x + 1}{x + 2}, x>−2x > -2

a) f′(x)=(2x+2)(x+2)−(x2+2x+1)(x+2)2=x2+4x+3(x+2)2=(x+1)(x+3)(x+2)2. ■f'(x) = \frac{(2x + 2)(x + 2) - (x^2 + 2x + 1)}{(x+2)^2} = \frac{x^2 + 4x + 3}{(x+2)^2} = \frac{(x+1)(x+3)}{(x+2)^2}.\ \blacksquare

Barem: 3p, 2p.

b) m=lim⁡f(x)x=1m = \lim\frac{f(x)}{x} = 1; n=lim⁡(f(x)−x)=lim⁡x2+2x+1−x2−2xx+2=lim⁡1x+2=0n = \lim(f(x) - x) = \lim\frac{x^2 + 2x + 1 - x^2 - 2x}{x + 2} = \lim\frac{1}{x+2} = 0.

Răspuns: y=xy = x. Barem: 2p, 3p.

c) Scriem f(x)=x+1x+2f(x) = x + \frac{1}{x + 2} (din b), deci f′(x)=1−1(x+2)2f'(x) = 1 - \frac{1}{(x+2)^2} și f′′(x)=2(x+2)3>0f''(x) = \frac{2}{(x+2)^3} > 0 pentru x>−2x > -2: ff convexă. ■\blacksquare Barem: 2p, 3p.

2. f(x)=x2+1xf(x) = x^2 + \dfrac1x, x>0x > 0

a) F(x)=x33+ln⁡x+cF(x) = \frac{x^3}{3} + \ln x + c; F(1)=13+c=0⇒c=−13F(1) = \frac13 + c = 0 \Rightarrow c = -\frac13.

Răspuns: F(x)=x33+ln⁡x−13F(x) = \dfrac{x^3}{3} + \ln x - \dfrac13. Barem: 3p, 2p.

b) g=fg = f pe [1,2][1, 2]:

V=π∫12(x4+2x+1x2)dx=π(x55+x2−1x)∣12=π(325+4−12−15−1+1)=97π10. ■V = \pi\int_1^2\left(x^4 + 2x + \frac1{x^2}\right)dx = \pi\left(\frac{x^5}{5} + x^2 - \frac1x\right)\Big|_1^2 = \pi\left(\frac{32}{5} + 4 - \frac12 - \frac15 - 1 + 1\right) = \frac{97\pi}{10}.\ \blacksquare

Barem: 3p, 2p.

c) (f(x)−x2)ln⁡x=ln⁡xx=(ln⁡x)′ln⁡x(f(x) - x^2)\ln x = \frac{\ln x}{x} = (\ln x)'\ln x:

∫1mln⁡xxdx=ln⁡2x2∣1m=ln⁡2m2=12  ⟺  ln⁡m=±1.\int_1^m\frac{\ln x}{x}dx = \frac{\ln^2x}{2}\Big|_1^m = \frac{\ln^2 m}{2} = \frac12 \iff \ln m = \pm1.

m=1em = \frac1e nu convine (m>1m > 1), deci m=em = e. Răspuns: m=em = e. Barem: 3p, 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a∈{−2,1}a \in \{-2, 1\}
I.3x=1x = 1
I.4p=17p = \tfrac17
I.55\sqrt5
II.1.bn=1009n = 1009
II.1.ca=0a = 0
II.2.bcât X−4X - 4, rest X−4X - 4
II.2.cm=14m = 14
III.1.by=xy = x
III.2.cm=em = e

Ce merită reținut din acest model

  • Rădăcini în progresie geometrică: termenul din mijloc este x1x2x33\sqrt[3]{x_1x_2x_3}.
  • Asimptota oblică iese direct dacă scrii f(x)=x+1x+2f(x) = x + \frac1{x+2}.
  • Volumul de rotație: V=π∫g2V = \pi\int g^2 — atenție la dezvoltarea pătratului.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă