Subiect și barem BAC 2023 Matematică (tehnologic)
2023
August–Septembrie
Varianta 7
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2023 Matematică (tehnologic) — August–Septembrie, varianta 7

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2023 la Matematică M_tehnologic, sesiunea august–septembrie, varianta 7. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 1,5+3⋅(1−0,5)=31{,}5 + 3\cdot(1 - 0{,}5) = 3

Respectăm ordinea operațiilor: întâi paranteza, apoi înmulțirea, la final adunarea.

1,5+3⋅0,5=1,5+1,5=3.1{,}5 + 3\cdot 0{,}5 = 1{,}5 + 1{,}5 = 3.

Barem: 3p calculul parantezei și al produsului, 2p rezultatul.

2. f(x)=5−xf(x) = 5 - x: arătați că f(0)−f(1)=1f(0) - f(1) = 1

f(0)=5−0=5f(0) = 5 - 0 = 5 și f(1)=5−1=4f(1) = 5 - 1 = 4, deci f(0)−f(1)=5−4=1f(0) - f(1) = 5 - 4 = 1.

Barem: 2p f(0)f(0), 3p f(1)f(1) și concluzia.

3. Ecuația 3x−8=1\sqrt{3x - 8} = 1

Condiție de existență: 3x−8≥0  ⟺  x≥833x - 8 \ge 0 \iff x \ge \dfrac83.

Ridicăm la pătrat (ambii membri sunt nenegativi): 3x−8=1  ⟺  3x=9  ⟺  x=33x - 8 = 1 \iff 3x = 9 \iff x = 3.

Verificare: 3≥833 \ge \frac83 și 9−8=1\sqrt{9 - 8} = 1 ✔.

Răspuns: x=3x = 3. Barem: 3p ecuația 3x−8=13x - 8 = 1, 2p soluția, cu precizarea că ea convine.

4. Probabilitatea ca un n∈A={1,3,5,7,9}n \in A = \{1, 3, 5, 7, 9\} să verifice 2n≥92n \ge 9

P=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile.P = \frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}}.

  • cazuri posibile: AA are 5 elemente;
  • 2n≥9  ⟺  n≥4,52n \ge 9 \iff n \ge 4{,}5, deci n∈{5,7,9}n \in \{5, 7, 9\} — 3 cazuri favorabile (pentru n=3n = 3: 6<96 < 9, nu convine).

P=35.P = \frac35.

Răspuns: P=35P = \dfrac35. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(1,0)A(1,0), B(1,2)B(1,2), C(4,1)C(4,1): triunghiul ABCABC este isoscel

Calculăm laturile cu formula distanței:

AC=(4−1)2+(1−0)2=10,BC=(4−1)2+(1−2)2=10.AC = \sqrt{(4 - 1)^2 + (1 - 0)^2} = \sqrt{10}, \qquad BC = \sqrt{(4 - 1)^2 + (1 - 2)^2} = \sqrt{10}.

Cum AC=BCAC = BC, triunghiul este isoscel (cu baza ABAB, de lungime 2). Barem: 2p ACAC, 3p BCBC și concluzia.

6. Triunghi dreptunghic în AA, aria 50, AC=5AC = 5: arătați că AB=20AB = 20

Într-un triunghi dreptunghic, catetele sunt înălțimi una pentru cealaltă, deci aria este semiprodusul catetelor:

A=AB⋅AC2⇒50=AB⋅52⇒AB=2⋅505=20.\mathcal A = \frac{AB\cdot AC}{2} \Rightarrow 50 = \frac{AB\cdot 5}{2} \Rightarrow AB = \frac{2\cdot 50}{5} = 20.

Barem: 3p formula ariei, 2p calculul lui ABAB.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Matricea A(x)=(x1−x2−x)A(x) = \begin{pmatrix}x & 1\\ -x & 2 - x\end{pmatrix}

a) det⁡(A(1))=2\det(A(1)) = 2

A(1)=(11−11)A(1) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ -1 & 1\end{pmatrix}, deci

det⁡(A(1))=1⋅1−1⋅(−1)=1+1=2.\det(A(1)) = 1\cdot 1 - 1\cdot(-1) = 1 + 1 = 2.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

b) 3A(2)+A(6)=4A(3)3A(2) + A(6) = 4A(3)

A(2)=(21−20)A(2) = \begin{pmatrix}2 & 1\\ -2 & 0\end{pmatrix}, A(6)=(61−6−4)A(6) = \begin{pmatrix}6 & 1\\ -6 & -4\end{pmatrix}, A(3)=(31−3−1)A(3) = \begin{pmatrix}3 & 1\\ -3 & -1\end{pmatrix}.

3A(2)+A(6)=(63−60)+(61−6−4)=(124−12−4)=4(31−3−1)=4A(3).3A(2) + A(6) = \begin{pmatrix}6 & 3\\ -6 & 0\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}6 & 1\\ -6 & -4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}12 & 4\\ -12 & -4\end{pmatrix} = 4\begin{pmatrix}3 & 1\\ -3 & -1\end{pmatrix} = 4A(3).

Barem: 3p calculul membrului stâng, 2p concluzia.

c) xx real pentru care A(x)⋅A(x)=2A(x)A(x)\cdot A(x) = 2A(x)

Calculăm produsul (linie cu coloană):

  • (1,1)(1,1): x⋅x+1⋅(−x)=x2−xx\cdot x + 1\cdot(-x) = x^2 - x;
  • (1,2)(1,2): x⋅1+1⋅(2−x)=2x\cdot 1 + 1\cdot(2 - x) = 2;
  • (2,1)(2,1): −x⋅x+(2−x)(−x)=−x2−2x+x2=−2x-x\cdot x + (2 - x)(-x) = -x^2 - 2x + x^2 = -2x;
  • (2,2)(2,2): −x⋅1+(2−x)2=x2−5x+4-x\cdot 1 + (2 - x)^2 = x^2 - 5x + 4.

A(x)A(x)=(x2−x2−2xx2−5x+4),2A(x)=(2x2−2x4−2x).A(x)A(x) = \begin{pmatrix}x^2 - x & 2\\ -2x & x^2 - 5x + 4\end{pmatrix}, \qquad 2A(x) = \begin{pmatrix}2x & 2\\ -2x & 4 - 2x\end{pmatrix}.

Egalăm elementele corespunzătoare:

  • x2−x=2x  ⟺  x2−3x=0  ⟺  x(x−3)=0  ⟺  x∈{0,3}x^2 - x = 2x \iff x^2 - 3x = 0 \iff x(x - 3) = 0 \iff x \in \{0, 3\};
  • x2−5x+4=4−2x  ⟺  x2−3x=0x^2 - 5x + 4 = 4 - 2x \iff x^2 - 3x = 0 — aceeași condiție;
  • elementele (1,2)(1,2) și (2,1)(2,1) sunt egale pentru orice xx.

Răspuns: x=0x = 0 sau x=3x = 3. Barem: 2p calculul lui A(x)A(x)A(x)A(x), 3p rezolvarea.

2. Legea de compoziție x∗y=xy+2x−y−1x * y = xy + 2x - y - 1

a) 1∗1=11 * 1 = 1

1∗1=1⋅1+2⋅1−1−1=1+2−1−1=1.1 * 1 = 1\cdot 1 + 2\cdot 1 - 1 - 1 = 1 + 2 - 1 - 1 = 1.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

b) xx real pentru care x∗2=xx * 2 = x

x∗2=2x+2x−2−1=4x−3x * 2 = 2x + 2x - 2 - 1 = 4x - 3. Ecuația: 4x−3=x  ⟺  3x=3  ⟺  x=14x - 3 = x \iff 3x = 3 \iff x = 1.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p expresia x∗2=4x−3x * 2 = 4x - 3, 2p soluția.

c) (1−x)∗x≤2(1 - x) * x \le 2, pentru orice xx real

Înlocuim primul element cu 1−x1 - x și al doilea cu xx:

(1−x)∗x=(1−x)x+2(1−x)−x−1=x−x2+2−2x−x−1=−x2−2x+1.(1 - x) * x = (1 - x)x + 2(1 - x) - x - 1 = x - x^2 + 2 - 2x - x - 1 = -x^2 - 2x + 1.

Formăm un pătrat perfect: −x2−2x+1=−(x2+2x+1)+2=−(x+1)2+2-x^2 - 2x + 1 = -(x^2 + 2x + 1) + 2 = -(x + 1)^2 + 2.

Cum (x+1)2≥0(x + 1)^2 \ge 0, avem −(x+1)2≤0-(x + 1)^2 \le 0, deci (1−x)∗x≤2(1 - x) * x \le 2 pentru orice xx real (egalitate pentru x=−1x = -1).

Barem: 3p calculul expresiei, 2p pătratul perfect și concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=2x+2ex−1f(x) = 2x + \dfrac{2}{e^x} - 1

a) f′(x)=2(ex−1)exf'(x) = \dfrac{2\left(e^x - 1\right)}{e^x}

Scriem 2ex=2e−x\dfrac{2}{e^x} = 2e^{-x}, cu (e−x)′=−e−x(e^{-x})' = -e^{-x}:

f′(x)=2−2e−x=2−2ex=2ex−2ex=2(ex−1)ex.f'(x) = 2 - 2e^{-x} = 2 - \frac{2}{e^x} = \frac{2e^x - 2}{e^x} = \frac{2\left(e^x - 1\right)}{e^x}.

Barem: 3p derivarea, 2p aducerea la forma cerută.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=0x = 0

Ecuația tangentei: y−f(0)=f′(0)(x−0)y - f(0) = f'(0)(x - 0).

f(0)=0+21−1=1f(0) = 0 + \dfrac21 - 1 = 1 și f′(0)=2(1−1)1=0f'(0) = \dfrac{2(1 - 1)}{1} = 0.

y−1=0⋅x  ⟺  y=1.y - 1 = 0\cdot x \iff y = 1.

Tangenta este orizontală (punctul (0,1)(0, 1) este de minim, căci f′f' schimbă semnul din −- în ++).

Răspuns: y=1y = 1. Barem: 2p f(0)f(0) și f′(0)f'(0), 3p ecuația tangentei.

c) mm și nn pentru care y=mx+ny = mx + n este asimptotă oblică spre +∞+\infty

m=lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞(2+2x ex−1x)=2,m = \lim_{x\to+\infty}\frac{f(x)}{x} = \lim_{x\to+\infty}\left(2 + \frac{2}{x\,e^x} - \frac1x\right) = 2,

n=lim⁡x→+∞(f(x)−2x)=lim⁡x→+∞(2ex−1)=0−1=−1,n = \lim_{x\to+\infty}\left(f(x) - 2x\right) = \lim_{x\to+\infty}\left(\frac{2}{e^x} - 1\right) = 0 - 1 = -1,

pentru că ex→+∞e^x \to +\infty, deci 2ex→0\dfrac{2}{e^x} \to 0.

Răspuns: m=2m = 2, n=−1n = -1 (asimptota y=2x−1y = 2x - 1). Barem: 3p mm, 2p nn.

2. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=4x3+3xf(x) = 4x^3 + 3x

a) ∫12(f(x)−3x)dx=15\displaystyle\int_1^2\left(f(x) - 3x\right)dx = 15

Integrandul este 4x34x^3:

∫124x3 dx=x4∣12=16−1=15.\int_1^2 4x^3\,dx = x^4\Big|_1^2 = 16 - 1 = 15.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫251f(x)−4x3+3 dx=13ln⁡2\displaystyle\int_2^5\frac{1}{f(x) - 4x^3 + 3}\,dx = \frac13\ln 2

Numitorul: 4x3+3x−4x3+3=3x+3=3(x+1)4x^3 + 3x - 4x^3 + 3 = 3x + 3 = 3(x + 1), pozitiv pe [2,5][2, 5].

∫2513(x+1) dx=13ln⁡(x+1)∣25=13(ln⁡6−ln⁡3)=13ln⁡63=13ln⁡2.\int_2^5\frac{1}{3(x + 1)}\,dx = \frac13\ln(x + 1)\Big|_2^5 = \frac13(\ln 6 - \ln 3) = \frac13\ln\frac63 = \frac13\ln 2.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul final.

c) Volumul corpului de rotație generat de g(x)=x3+f(x)xg(x) = \dfrac{x^3 + f(x)}{x}, x∈[1,2]x \in [1, 2], este 2πf(3)2\pi f(3)

Simplificăm: g(x)=x3+4x3+3xx=5x3+3xx=5x2+3g(x) = \dfrac{x^3 + 4x^3 + 3x}{x} = \dfrac{5x^3 + 3x}{x} = 5x^2 + 3 (pe [1,2][1, 2], x≠0x \ne 0).

Volumul corpului de rotație: V=π∫12g2(x) dxV = \pi\displaystyle\int_1^2 g^2(x)\,dx, cu g2(x)=(5x2+3)2=25x4+30x2+9g^2(x) = (5x^2 + 3)^2 = 25x^4 + 30x^2 + 9:

V=π∫12(25x4+30x2+9)dx=π(5x5+10x3+9x)∣12.V = \pi\int_1^2\left(25x^4 + 30x^2 + 9\right)dx = \pi\left(5x^5 + 10x^3 + 9x\right)\Big|_1^2.

Pentru x=2x = 2: 160+80+18=258160 + 80 + 18 = 258; pentru x=1x = 1: 5+10+9=245 + 10 + 9 = 24. Deci V=π(258−24)=234πV = \pi(258 - 24) = 234\pi.

Pe de altă parte, f(3)=4⋅27+9=117f(3) = 4\cdot 27 + 9 = 117, iar 2πf(3)=234π2\pi f(3) = 234\pi. Așadar V=2πf(3)V = 2\pi f(3).

Barem: 3p simplificarea lui gg și calculul volumului, 2p f(3)f(3) și concluzia.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.3x=3x = 3
I.4P=35P = \frac35
II.1.cx∈{0,3}x \in \{0, 3\}
II.2.bx=1x = 1
II.2.c(1−x)∗x=2−(x+1)2≤2(1-x)*x = 2 - (x+1)^2 \le 2
III.1.by=1y = 1
III.1.cm=2m = 2, n=−1n = -1
III.2.cV=234π=2πf(3)V = 234\pi = 2\pi f(3)

Ce merită reținut din varianta 7

  • Ecuații matriceale A2=kAA^2 = kA: compară element cu element; de obicei toate condițiile duc la aceeași ecuație.
  • Inegalități cu legi de compoziție: ajungi la o expresie de gradul II și formezi pătrat perfect.
  • Asimptota oblică: m=lim⁡f(x)xm = \lim \frac{f(x)}{x}, n=lim⁡(f(x)−mx)n = \lim (f(x) - mx); termenii cu e−xe^{-x} tind la 0 spre +∞+\infty.
  • Volume de rotație: simplifică funcția înainte de a o ridica la pătrat.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă