Subiect și barem BAC 2024 Matematică (tehnologic)
2024
Rezervă
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2024 Matematică (tehnologic) — Rezervă, varianta 1

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2024 la Matematică M_tehnologic, subiectul de rezervă (sesiunea august–septembrie), varianta 1. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că (12+14)⋅43=1\left(\dfrac12 + \dfrac14\right)\cdot\dfrac43 = 1

Numitor comun 4: 12+14=24+14=34\dfrac12 + \dfrac14 = \dfrac24 + \dfrac14 = \dfrac34.

34⋅43=1212=1.\frac34\cdot\frac43 = \frac{12}{12} = 1.

(Două fracții inverse una alteia au produsul 1.) Barem: 2p suma din paranteză, 3p produsul.

2. f(x)=2x−8f(x) = 2x - 8: determinați aa cu f(a)=0f(a) = 0

f(a)=2a−8=0  ⟺  2a=8  ⟺  a=4f(a) = 2a - 8 = 0 \iff 2a = 8 \iff a = 4.

Răspuns: a=4a = 4. Barem: 2p f(a)f(a), 3p rezolvarea.

3. Ecuația 3x−2=1\sqrt{3x - 2} = 1

Condiția de existență: 3x−2≥0  ⟺  x≥233x - 2 \ge 0 \iff x \ge \dfrac23.

Ridicăm la pătrat (ambii membri nenegativi): 3x−2=1  ⟺  3x=3  ⟺  x=13x - 2 = 1 \iff 3x = 3 \iff x = 1.

Verificare: 3−2=1=1\sqrt{3 - 2} = \sqrt1 = 1 ✔, iar 1≥231 \ge \dfrac23, deci soluția convine.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p ecuația 3x−2=13x - 2 = 1, 2p soluția care convine.

4. Probabilitatea ca n∈A={11,12,…,20}n \in A = \{11, 12, \dots, 20\} să aibă suma cifrelor egală cu 2

AA are 10 elemente ⇒\Rightarrow 10 cazuri posibile.

Sumele cifrelor: 11→211 \to 2, 12→312 \to 3, …, 19→1019 \to 10, 20→220 \to 2. Suma 2 o au doar 1111 și 2020 ⇒\Rightarrow 2 cazuri favorabile.

p=210=15.p = \frac{2}{10} = \frac15.

Răspuns: p=15p = \dfrac15. Capcană: nu uita de 20! Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(3,4)A(3,4), B(6,8)B(6,8): arătați că OA=ABOA = AB

OA=(3−0)2+(4−0)2=9+16=5,OA = \sqrt{(3 - 0)^2 + (4 - 0)^2} = \sqrt{9 + 16} = 5, AB=(6−3)2+(8−4)2=9+16=5.AB = \sqrt{(6 - 3)^2 + (8 - 4)^2} = \sqrt{9 + 16} = 5.

Deci OA=AB=5OA = AB = 5. (De fapt AA este mijlocul lui OBOB.) Barem: 2p OAOA, 3p ABAB și concluzia.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AB=12AB = 12, AC=8AC = 8, MM mijlocul lui ABAB: CM=10CM = 10

MM mijlocul lui ABAB ⇒\Rightarrow AM=AB2=6AM = \dfrac{AB}{2} = 6.

Triunghiul CAMCAM este dreptunghic în AA (unghiul din AA este cel al triunghiului ABCABC), cu catetele AC=8AC = 8 și AM=6AM = 6. Din teorema lui Pitagora:

CM=AC2+AM2=64+36=100=10.CM = \sqrt{AC^2 + AM^2} = \sqrt{64 + 36} = \sqrt{100} = 10.

Barem: 2p AM=6AM = 6, 3p CM=10CM = 10.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(x−121x)A(x) = \begin{pmatrix}x - 1 & 2\\ 1 & x\end{pmatrix}

a) det⁡(A(2))=0\det(A(2)) = 0

A(2)=(1212),det⁡(A(2))=1⋅2−2⋅1=0.A(2) = \begin{pmatrix}1 & 2\\ 1 & 2\end{pmatrix}, \qquad \det(A(2)) = 1\cdot 2 - 2\cdot 1 = 0.

(Cele două linii sunt egale, deci determinantul este nul.) Barem: 3p dezvoltarea, 2p rezultatul.

b) A(3)+2I2=A(5)A(3) + 2I_2 = A(5)

A(3)+2I2=(2213)+(2002)=(4215)=(5−1215)=A(5).A(3) + 2I_2 = \begin{pmatrix}2 & 2\\ 1 & 3\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}2 & 0\\ 0 & 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}4 & 2\\ 1 & 5\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}5 - 1 & 2\\ 1 & 5\end{pmatrix} = A(5).

Barem: 3p suma, 2p identificarea cu A(5)A(5).

c) xx cu det⁡(A(x)+xI2)=0\det(A(x) + xI_2) = 0

A(x)+xI2=(2x−1212x),det⁡=(2x−1)⋅2x−2⋅1=4x2−2x−2.A(x) + xI_2 = \begin{pmatrix}2x - 1 & 2\\ 1 & 2x\end{pmatrix}, \qquad \det = (2x - 1)\cdot 2x - 2\cdot 1 = 4x^2 - 2x - 2.

4x2−2x−2=0  ⟺  2x2−x−1=04x^2 - 2x - 2 = 0 \iff 2x^2 - x - 1 = 0, Δ=1+8=9\Delta = 1 + 8 = 9, x=1±34x = \dfrac{1 \pm 3}{4}.

Răspuns: x=1x = 1 sau x=−12x = -\dfrac12. Barem: 3p determinantul, 2p soluțiile.

2. Legea x∘y=2x+2y−1x \circ y = 2x + 2y - 1

a) 2∘1=52 \circ 1 = 5

2∘1=2⋅2+2⋅1−1=4+2−1=5.2 \circ 1 = 2\cdot 2 + 2\cdot 1 - 1 = 4 + 2 - 1 = 5.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

b) xx cu x∘(x+1)=5x \circ (x + 1) = 5

x∘(x+1)=2x+2(x+1)−1=4x+1.x \circ (x + 1) = 2x + 2(x + 1) - 1 = 4x + 1.

4x+1=5  ⟺  x=14x + 1 = 5 \iff x = 1. Verificare: 1∘2=2+4−1=51 \circ 2 = 2 + 4 - 1 = 5 ✔.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p expresia 4x+14x + 1, 2p soluția.

c) Arătați că x∘x≤4x2x \circ x \le 4x^2 pentru orice xx real

x∘x=2x+2x−1=4x−1x \circ x = 2x + 2x - 1 = 4x - 1. Inegalitatea devine

4x−1≤4x2  ⟺  4x2−4x+1≥0  ⟺  (2x−1)2≥0,4x - 1 \le 4x^2 \iff 4x^2 - 4x + 1 \ge 0 \iff (2x - 1)^2 \ge 0,

adevărat pentru orice xx real, deoarece un pătrat este nenegativ. (Egalitate pentru x=12x = \dfrac12.)

Barem: 2p x∘x=4x−1x \circ x = 4x - 1, 3p reducerea la pătrat perfect și concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,+∞)→Rf:(0, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=x−2ln⁡xf(x) = x - 2\ln x

a) f′(x)=x−2xf'(x) = \dfrac{x - 2}{x}

f′(x)=(x)′−2(ln⁡x)′=1−2x=x−2x.f'(x) = (x)' - 2(\ln x)' = 1 - \frac2x = \frac{x - 2}{x}.

Barem: 2p derivatele termenilor, 3p forma finală.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=1x = 1

f(1)=1−2ln⁡1=1f(1) = 1 - 2\ln 1 = 1, f′(1)=1−21=−1f'(1) = \dfrac{1 - 2}{1} = -1.

y−f(1)=f′(1)(x−1)⇒y−1=−(x−1)⇒y=−x+2.y - f(1) = f'(1)(x - 1) \Rightarrow y - 1 = -(x - 1) \Rightarrow y = -x + 2.

Răspuns: y=−x+2y = -x + 2. Barem: 2p f(1)f(1) și f′(1)f'(1), 3p ecuația tangentei.

c) ln⁡(x2)≤x−22\ln\left(\dfrac x2\right) \le \dfrac{x - 2}{2} pentru orice x>0x > 0

Pe (0,+∞)(0, +\infty), x>0x > 0, deci semnul lui f′f' este semnul lui x−2x - 2; f′(x)=0  ⟺  x=2f'(x) = 0 \iff x = 2.

xx0022+∞+\infty
f′(x)f'(x)−-00++
f(x)f(x)↘2−2ln⁡22 - 2\ln 2↗

ff este descrescătoare pe (0,2](0, 2] și crescătoare pe [2,+∞)[2, +\infty), deci x=2x = 2 este punct de minim global: f(x)≥f(2)=2−2ln⁡2f(x) \ge f(2) = 2 - 2\ln 2 pentru orice x>0x > 0.

Scriem: x−2ln⁡x≥2−2ln⁡2  ⟺  x−2≥2(ln⁡x−ln⁡2)=2ln⁡x2x - 2\ln x \ge 2 - 2\ln 2 \iff x - 2 \ge 2(\ln x - \ln 2) = 2\ln\dfrac x2. Împărțind la 2:

ln⁡(x2)≤x−22.\ln\left(\frac x2\right) \le \frac{x - 2}{2}.

Barem: 3p monotonia, 2p minimul f(2)f(2) și transformarea inegalității.

2. f(x)=1x2+1f(x) = \dfrac{1}{x^2 + 1}

a) ∫031f(x) dx=12\displaystyle\int_0^3\frac{1}{f(x)}\,dx = 12

1f(x)=x2+1\dfrac{1}{f(x)} = x^2 + 1:

∫03(x2+1) dx=(x33+x)∣03=9+3=12.\int_0^3 (x^2 + 1)\,dx = \left(\frac{x^3}{3} + x\right)\Big|_0^3 = 9 + 3 = 12.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫232xf(x) dx=ln⁡2\displaystyle\int_2^3 2xf(x)\,dx = \ln 2

2xf(x)=2xx2+1=(x2+1)′x2+12xf(x) = \dfrac{2x}{x^2 + 1} = \dfrac{(x^2 + 1)'}{x^2 + 1}, deci o primitivă este ln⁡(x2+1)\ln(x^2 + 1):

∫232xx2+1 dx=ln⁡(x2+1)∣23=ln⁡10−ln⁡5=ln⁡105=ln⁡2.\int_2^3\frac{2x}{x^2 + 1}\,dx = \ln(x^2 + 1)\Big|_2^3 = \ln 10 - \ln 5 = \ln\frac{10}{5} = \ln 2.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

c) aa real cu ∫12exf(x) dx=e(ae−a+1)\displaystyle\int_1^2\frac{e^x}{f(x)}\,dx = e(ae - a + 1)

exf(x)=ex(x2+1)\dfrac{e^x}{f(x)} = e^x(x^2 + 1). Integrăm prin părți cu u=x2+1u = x^2 + 1, v′=exv' = e^x:

∫12ex(x2+1) dx=ex(x2+1)∣12−∫122xex dx=(5e2−2e)−∫122xex dx.\int_1^2 e^x(x^2 + 1)\,dx = e^x(x^2 + 1)\Big|_1^2 - \int_1^2 2xe^x\,dx = (5e^2 - 2e) - \int_1^2 2xe^x\,dx.

Încă o dată prin părți: ∫2xex dx=2xex−2ex\int 2xe^x\,dx = 2xe^x - 2e^x, deci

∫122xex dx=(2xex−2ex)∣12=(4e2−2e2)−(2e−2e)=2e2.\int_1^2 2xe^x\,dx = (2xe^x - 2e^x)\Big|_1^2 = (4e^2 - 2e^2) - (2e - 2e) = 2e^2.

Așadar integrala este 5e2−2e−2e2=3e2−2e=e(3e−2)5e^2 - 2e - 2e^2 = 3e^2 - 2e = e(3e - 2).

Ecuația: e(3e−2)=e(ae−a+1)  ⟺  3e−2=a(e−1)+1  ⟺  3e−3=a(e−1)  ⟺  a=3e(3e - 2) = e(ae - a + 1) \iff 3e - 2 = a(e - 1) + 1 \iff 3e - 3 = a(e - 1) \iff a = 3 (am împărțit la e−1≠0e - 1 \ne 0).

Răspuns: a=3a = 3. Barem: 3p calculul integralei (3e2−2e3e^2 - 2e), 2p a=3a = 3.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=4a = 4
I.3x=1x = 1
I.4p=15p = \tfrac15
II.1.cx∈{−12,1}x \in \left\{-\tfrac12, 1\right\}
II.2.bx=1x = 1
III.1.by=−x+2y = -x + 2
III.2.ca=3a = 3

Ce merită reținut din varianta 1

  • Inegalități cu logaritmi: găsește minimul funcției din enunț și rescrie inegalitatea f(x)≥f(xmin⁡)f(x) \ge f(x_{\min}).
  • Integrale ∫P(x)ex dx\int P(x)e^x\,dx: integrare prin părți repetată, de câte ori este gradul polinomului.
  • Inegalități cu legi de compoziție: adu totul într-un membru și caută un pătrat perfect.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă