Subiect și barem BAC 2025 Matematică (tehnologic)
2025
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Matematică (tehnologic) — Model oficial

Rezolvarea completă a modelului oficial pentru Bacalaureat 2025 la Matematică M_tehnologic (filiera tehnologică: profilurile servicii, resurse și tehnic). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că (3+32)⋅2−32+4=10(3 + 3\sqrt2)\cdot\sqrt2 - 3\sqrt2 + 4 = 10

Desfacem paranteza, folosind 2⋅2=2\sqrt2\cdot\sqrt2 = 2:

(3+32)2=32+3⋅2=32+6.(3 + 3\sqrt2)\sqrt2 = 3\sqrt2 + 3\cdot 2 = 3\sqrt2 + 6.

Atunci expresia devine 32+6−32+4=6+4=103\sqrt2 + 6 - 3\sqrt2 + 4 = 6 + 4 = 10 (termenii cu radical se reduc).

Barem: 2p desfacerea parantezei, 3p finalizarea.

2. f(x)=3x+6f(x) = 3x + 6; arătați că f(0)+f(2)=f(4)f(0) + f(2) = f(4)

f(0)=6f(0) = 6, f(2)=6+6=12f(2) = 6 + 6 = 12, f(4)=12+6=18f(4) = 12 + 6 = 18. Deci f(0)+f(2)=6+12=18=f(4)f(0) + f(2) = 6 + 12 = 18 = f(4).

Barem: 2p f(0)f(0) și f(2)f(2), 3p f(4)f(4) și concluzia.

3. Ecuația 2x−1−3=0\sqrt{2x - 1} - 3 = 0

Condiție de existență: 2x−1≥02x - 1 \ge 0, adică x≥12x \ge \dfrac12.

Izolăm radicalul: 2x−1=3\sqrt{2x - 1} = 3. Ridicăm la pătrat: 2x−1=9  ⟺  x=52x - 1 = 9 \iff x = 5. Cum 5≥125 \ge \dfrac12, soluția convine.

Verificare: 9−3=0\sqrt{9} - 3 = 0 ✔.

Răspuns: x=5x = 5. Barem: 3p ecuația 2x−1=92x - 1 = 9, 2p soluția care convine.

4. Prețul de 400 de lei după o ieftinire cu 25%25\%

Valoarea ieftinirii: 25100⋅400=100\dfrac{25}{100}\cdot 400 = 100 de lei. Noul preț: 400−100=300400 - 100 = 300 de lei.

(Echivalent: după ieftinire rămâne 75%75\% din preț, 0,75⋅400=3000{,}75\cdot 400 = 300.)

Răspuns: 300 de lei. Barem: 2p valoarea ieftinirii, 3p prețul final.

5. A(2,3)A(2,3), B(5,6)B(5,6), C(6,2)C(6,2): triunghiul ABCABC este isoscel

Calculăm lungimile laturilor cu formula distanței:

AB=32+32=32,AC=(6−2)2+(2−3)2=16+1=17,BC=(6−5)2+(2−6)2=1+16=17.AB = \sqrt{3^2 + 3^2} = 3\sqrt2, \qquad AC = \sqrt{(6-2)^2 + (2-3)^2} = \sqrt{16 + 1} = \sqrt{17}, \qquad BC = \sqrt{(6-5)^2 + (2-6)^2} = \sqrt{1 + 16} = \sqrt{17}.

Cum AC=BCAC = BC, triunghiul ABCABC este isoscel (cu baza ABAB). ■\blacksquare

Barem: 2p ACAC, 3p BCBC și concluzia. (Este suficient să găsești două laturi egale; ABAB nu e obligatoriu.)

6. Triunghi dreptunghic în AA, AC=4AC = 4, C=60∘C = 60^\circ: arătați că BC=8BC = 8

În triunghiul dreptunghic, ACAC este cateta alăturată unghiului CC, iar BCBC este ipotenuza:

cos⁡C=ACBC⇒12=4BC⇒BC=8.\cos C = \frac{AC}{BC} \Rightarrow \frac12 = \frac{4}{BC} \Rightarrow BC = 8.

(Variantă: unghiul BB are 30∘30^\circ, iar cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză.) Barem: 3p cos⁡C=ACBC\cos C = \frac{AC}{BC}, 2p BC=8BC = 8.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}, A(x)=(112x)A(x) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & x\end{pmatrix}

a) det⁡(A(3))=1\det(A(3)) = 1

det⁡(A(3))=∣1123∣=1⋅3−1⋅2=3−2=1.\det(A(3)) = \begin{vmatrix}1 & 1\\ 2 & 3\end{vmatrix} = 1\cdot 3 - 1\cdot 2 = 3 - 2 = 1.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

b) A(2)+A(6)=2A(4)A(2) + A(6) = 2A(4)

A(2)+A(6)=(1122)+(1126)=(2248)=2(1124)=2A(4).A(2) + A(6) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & 2\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & 6\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 2\\ 4 & 8\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & 4\end{pmatrix} = 2A(4).

Barem: 3p suma, 2p identificarea cu 2A(4)2A(4).

c) xx cu A(x)⋅A(x)=3I2A(x)\cdot A(x) = 3I_2

A(x)⋅A(x)=(112x)(112x)=(1+21+x2+2x2+x2)=(31+x2+2x2+x2).A(x)\cdot A(x) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & x\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & x\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 + 2 & 1 + x\\ 2 + 2x & 2 + x^2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}3 & 1 + x\\ 2 + 2x & 2 + x^2\end{pmatrix}.

Egalăm cu 3I2=(3003)3I_2 = \begin{pmatrix}3 & 0\\ 0 & 3\end{pmatrix}, element cu element:

  • 1+x=0⇒x=−11 + x = 0 \Rightarrow x = -1;
  • 2+2x=0⇒x=−12 + 2x = 0 \Rightarrow x = -1;
  • 2+x2=3⇒x2=1⇒x=±12 + x^2 = 3 \Rightarrow x^2 = 1 \Rightarrow x = \pm 1.

Toate condițiile trebuie îndeplinite simultan, deci x=−1x = -1.

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 3p calculul lui A(x)⋅A(x)A(x)\cdot A(x), 2p x=−1x = -1. Atenție: x=1x = 1 verifică doar ultima ecuație, nu și pe celelalte.

2. Legea x∘y=x+y+6x \circ y = x + y + 6

a) 1∘(−3)=41 \circ (-3) = 4

1∘(−3)=1+(−3)+6=4.1 \circ (-3) = 1 + (-3) + 6 = 4.

Barem: 3p înlocuirea, 2p rezultatul.

b) xx cu x∘2=3xx \circ 2 = 3x

x∘2=x+2+6=x+8x \circ 2 = x + 2 + 6 = x + 8. Ecuația: x+8=3x  ⟺  2x=8  ⟺  x=4x + 8 = 3x \iff 2x = 8 \iff x = 4.

Răspuns: x=4x = 4. Barem: 3p x∘2=x+8x \circ 2 = x + 8, 2p x=4x = 4.

c) (x2+2)∘(1−6x)≥0(x^2 + 2) \circ (1 - 6x) \ge 0, pentru orice xx real

(x2+2)∘(1−6x)=x2+2+1−6x+6=x2−6x+9=(x−3)2.(x^2 + 2) \circ (1 - 6x) = x^2 + 2 + 1 - 6x + 6 = x^2 - 6x + 9 = (x - 3)^2.

Un pătrat al unui număr real este întotdeauna nenegativ, deci (x−3)2≥0(x - 3)^2 \ge 0 pentru orice xx real. ■\blacksquare

Barem: 2p calculul compunerii, 3p scrierea ca pătrat perfect și concluzia.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(1,+∞)→Rf:(1, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=5x−2x−1f(x) = \dfrac{5x - 2}{x - 1}

a) f′(x)=−3(x−1)2f'(x) = -\dfrac{3}{(x-1)^2}

Regula câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\dfrac uv\right)' = \dfrac{u'v - uv'}{v^2}:

f′(x)=5(x−1)−(5x−2)⋅1(x−1)2=5x−5−5x+2(x−1)2=−3(x−1)2.f'(x) = \frac{5(x - 1) - (5x - 2)\cdot 1}{(x-1)^2} = \frac{5x - 5 - 5x + 2}{(x-1)^2} = \frac{-3}{(x-1)^2}.

Barem: 3p aplicarea regulii câtului, 2p forma finală.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=2x = 2

f(2)=10−21=8f(2) = \dfrac{10 - 2}{1} = 8 și f′(2)=−31=−3f'(2) = -\dfrac{3}{1} = -3. Ecuația tangentei y−f(2)=f′(2)(x−2)y - f(2) = f'(2)(x - 2):

y−8=−3(x−2)  ⟺  y=−3x+14.y - 8 = -3(x - 2) \iff y = -3x + 14.

Răspuns: y=−3x+14y = -3x + 14. Barem: 2p f(2)f(2) și f′(2)f'(2), 3p ecuația tangentei.

c) ff este convexă

Derivăm încă o dată f′(x)=−3(x−1)−2f'(x) = -3(x-1)^{-2}:

f′′(x)=−3⋅(−2)(x−1)−3=6(x−1)3.f''(x) = -3\cdot(-2)(x-1)^{-3} = \frac{6}{(x-1)^3}.

Pentru x>1x > 1 avem x−1>0x - 1 > 0, deci (x−1)3>0(x-1)^3 > 0 și f′′(x)>0f''(x) > 0. O funcție cu derivata a doua pozitivă pe un interval este convexă pe acel interval, deci ff este convexă pe (1,+∞)(1, +\infty). ■\blacksquare

Barem: 3p calculul lui f′′f'', 2p semnul și concluzia.

2. f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=2x+3f(x) = 2x + 3

a) ∫01(f(x)−3)dx=1\displaystyle\int_0^1 \left(f(x) - 3\right)dx = 1

f(x)−3=2xf(x) - 3 = 2x, deci

∫012x dx=x2∣01=1−0=1.\int_0^1 2x\,dx = x^2\Big|_0^1 = 1 - 0 = 1.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫01exf(x) dx=3e−1\displaystyle\int_0^1 e^x f(x)\,dx = 3e - 1

Integrăm prin părți, cu u=2x+3u = 2x + 3, v′=exv' = e^x (u′=2u' = 2, v=exv = e^x):

∫01ex(2x+3) dx=ex(2x+3)∣01−∫012ex dx=(5e−3)−2ex∣01=5e−3−(2e−2)=3e−1.\int_0^1 e^x(2x + 3)\,dx = e^x(2x + 3)\Big|_0^1 - \int_0^1 2e^x\,dx = (5e - 3) - 2e^x\Big|_0^1 = 5e - 3 - (2e - 2) = 3e - 1.

Barem: 3p integrarea prin părți, 2p calculul.

c) a>0a > 0 cu ∫12f(x)x(x+3) dx=ln⁡a2\displaystyle\int_1^2 \frac{f(x)}{x(x+3)}\,dx = \ln\frac a2

Numitorul este x(x+3)=x2+3xx(x+3) = x^2 + 3x, cu derivata 2x+3=f(x)2x + 3 = f(x). Deci integrandul are forma u′u\dfrac{u'}{u}, cu primitiva ln⁡∣u∣\ln|u| (pe [1,2][1,2], x2+3x>0x^2 + 3x > 0):

∫12(x2+3x)′x2+3x dx=ln⁡(x2+3x)∣12=ln⁡10−ln⁡4=ln⁡104=ln⁡52.\int_1^2 \frac{(x^2 + 3x)'}{x^2 + 3x}\,dx = \ln(x^2 + 3x)\Big|_1^2 = \ln 10 - \ln 4 = \ln\frac{10}{4} = \ln\frac52.

Din ln⁡52=ln⁡a2\ln\dfrac52 = \ln\dfrac a2 și injectivitatea logaritmului: a2=52⇒a=5\dfrac a2 = \dfrac52 \Rightarrow a = 5, care aparține lui (0,+∞)(0, +\infty).

Răspuns: a=5a = 5. Barem: 3p calculul integralei, 2p a=5a = 5.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.11010
I.2f(0)+f(2)=18=f(4)f(0) + f(2) = 18 = f(4)
I.3x=5x = 5
I.4300 de lei
I.5AC=BC=17AC = BC = \sqrt{17}
I.6BC=8BC = 8
II.1.cx=−1x = -1
II.2.bx=4x = 4
II.2.c(x−3)2≥0(x-3)^2 \ge 0
III.1.by=−3x+14y = -3x + 14
III.2.ca=5a = 5

Ce merită reținut din modelul 2025

  • Ieftiniri și scumpiri: calculează întâi valoarea procentului din prețul inițial, apoi scazi sau aduni.
  • Triunghi isoscel în reper cartezian: calculează lungimile laturilor și găsește două egale.
  • Egalități de matrice: egalezi element cu element și păstrezi doar valorile care verifică toate ecuațiile.
  • Convexitate: semnul lui f′′f'' pe domeniu decide — f′′>0f'' > 0 înseamnă convexă.
  • Integrale de forma ∫u′u\int\frac{u'}{u}: recunoaște derivata numitorului la numărător; primitiva este ln⁡∣u∣\ln|u|.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă