Rezolvarea completă a modelului oficial pentru Bacalaureat 2025 la Matematică M_tehnologic (filiera tehnologică: profilurile servicii, resurse și tehnic). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Arătați că ( 3 + 3 2 ) ⋅ 2 − 3 2 + 4 = 10 (3 + 3\sqrt2)\cdot\sqrt2 - 3\sqrt2 + 4 = 10 ( 3 + 3 2 ) ⋅ 2 − 3 2 + 4 = 10
Desfacem paranteza, folosind 2 ⋅ 2 = 2 \sqrt2\cdot\sqrt2 = 2 2 ⋅ 2 = 2 :
( 3 + 3 2 ) 2 = 3 2 + 3 ⋅ 2 = 3 2 + 6. (3 + 3\sqrt2)\sqrt2 = 3\sqrt2 + 3\cdot 2 = 3\sqrt2 + 6. ( 3 + 3 2 ) 2 = 3 2 + 3 ⋅ 2 = 3 2 + 6.
Atunci expresia devine 3 2 + 6 − 3 2 + 4 = 6 + 4 = 10 3\sqrt2 + 6 - 3\sqrt2 + 4 = 6 + 4 = 10 3 2 + 6 − 3 2 + 4 = 6 + 4 = 10 (termenii cu radical se reduc).
Barem: 2p desfacerea parantezei, 3p finalizarea.
2. f ( x ) = 3 x + 6 f(x) = 3x + 6 f ( x ) = 3 x + 6 ; arătați că f ( 0 ) + f ( 2 ) = f ( 4 ) f(0) + f(2) = f(4) f ( 0 ) + f ( 2 ) = f ( 4 )
f ( 0 ) = 6 f(0) = 6 f ( 0 ) = 6 , f ( 2 ) = 6 + 6 = 12 f(2) = 6 + 6 = 12 f ( 2 ) = 6 + 6 = 12 , f ( 4 ) = 12 + 6 = 18 f(4) = 12 + 6 = 18 f ( 4 ) = 12 + 6 = 18 . Deci f ( 0 ) + f ( 2 ) = 6 + 12 = 18 = f ( 4 ) f(0) + f(2) = 6 + 12 = 18 = f(4) f ( 0 ) + f ( 2 ) = 6 + 12 = 18 = f ( 4 ) .
Barem: 2p f ( 0 ) f(0) f ( 0 ) și f ( 2 ) f(2) f ( 2 ) , 3p f ( 4 ) f(4) f ( 4 ) și concluzia.
3. Ecuația 2 x − 1 − 3 = 0 \sqrt{2x - 1} - 3 = 0 2 x − 1 − 3 = 0
Condiție de existență: 2 x − 1 ≥ 0 2x - 1 \ge 0 2 x − 1 ≥ 0 , adică x ≥ 1 2 x \ge \dfrac12 x ≥ 2 1 .
Izolăm radicalul: 2 x − 1 = 3 \sqrt{2x - 1} = 3 2 x − 1 = 3 . Ridicăm la pătrat: 2 x − 1 = 9 ⟺ x = 5 2x - 1 = 9 \iff x = 5 2 x − 1 = 9 ⟺ x = 5 . Cum 5 ≥ 1 2 5 \ge \dfrac12 5 ≥ 2 1 , soluția convine.
Verificare: 9 − 3 = 0 \sqrt{9} - 3 = 0 9 − 3 = 0 ✔.
Răspuns: x = 5 x = 5 x = 5 . Barem: 3p ecuația 2 x − 1 = 9 2x - 1 = 9 2 x − 1 = 9 , 2p soluția care convine.
4. Prețul de 400 de lei după o ieftinire cu 25 % 25\% 25%
Valoarea ieftinirii: 25 100 ⋅ 400 = 100 \dfrac{25}{100}\cdot 400 = 100 100 25 ⋅ 400 = 100 de lei. Noul preț: 400 − 100 = 300 400 - 100 = 300 400 − 100 = 300 de lei.
(Echivalent: după ieftinire rămâne 75 % 75\% 75% din preț, 0,75 ⋅ 400 = 300 0{,}75\cdot 400 = 300 0 , 75 ⋅ 400 = 300 .)
Răspuns: 300 de lei. Barem: 2p valoarea ieftinirii, 3p prețul final.
5. A ( 2 , 3 ) A(2,3) A ( 2 , 3 ) , B ( 5 , 6 ) B(5,6) B ( 5 , 6 ) , C ( 6 , 2 ) C(6,2) C ( 6 , 2 ) : triunghiul A B C ABC A B C este isoscel
Calculăm lungimile laturilor cu formula distanței:
A B = 3 2 + 3 2 = 3 2 , A C = ( 6 − 2 ) 2 + ( 2 − 3 ) 2 = 16 + 1 = 17 , B C = ( 6 − 5 ) 2 + ( 2 − 6 ) 2 = 1 + 16 = 17 . AB = \sqrt{3^2 + 3^2} = 3\sqrt2, \qquad AC = \sqrt{(6-2)^2 + (2-3)^2} = \sqrt{16 + 1} = \sqrt{17}, \qquad BC = \sqrt{(6-5)^2 + (2-6)^2} = \sqrt{1 + 16} = \sqrt{17}. A B = 3 2 + 3 2 = 3 2 , A C = ( 6 − 2 ) 2 + ( 2 − 3 ) 2 = 16 + 1 = 17 , B C = ( 6 − 5 ) 2 + ( 2 − 6 ) 2 = 1 + 16 = 17 .
Cum A C = B C AC = BC A C = B C , triunghiul A B C ABC A B C este isoscel (cu baza A B AB A B ). ■ \blacksquare ■
Barem: 2p A C AC A C , 3p B C BC B C și concluzia. (Este suficient să găsești două laturi egale; A B AB A B nu e obligatoriu.)
6. Triunghi dreptunghic în A A A , A C = 4 AC = 4 A C = 4 , C = 60 ∘ C = 60^\circ C = 6 0 ∘ : arătați că B C = 8 BC = 8 B C = 8
În triunghiul dreptunghic, A C AC A C este cateta alăturată unghiului C C C , iar B C BC B C este ipotenuza:
cos C = A C B C ⇒ 1 2 = 4 B C ⇒ B C = 8. \cos C = \frac{AC}{BC} \Rightarrow \frac12 = \frac{4}{BC} \Rightarrow BC = 8. cos C = B C A C ⇒ 2 1 = B C 4 ⇒ B C = 8.
(Variantă: unghiul B B B are 30 ∘ 30^\circ 3 0 ∘ , iar cateta opusă unghiului de 30 ∘ 30^\circ 3 0 ∘ este jumătate din ipotenuză.) Barem: 3p cos C = A C B C \cos C = \frac{AC}{BC} cos C = B C A C , 2p B C = 8 BC = 8 B C = 8 .
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
1. I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) , A ( x ) = ( 1 1 2 x ) A(x) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & x\end{pmatrix} A ( x ) = ( 1 2 1 x )
a) det ( A ( 3 ) ) = 1 \det(A(3)) = 1 det ( A ( 3 )) = 1
det ( A ( 3 ) ) = ∣ 1 1 2 3 ∣ = 1 ⋅ 3 − 1 ⋅ 2 = 3 − 2 = 1. \det(A(3)) = \begin{vmatrix}1 & 1\\ 2 & 3\end{vmatrix} = 1\cdot 3 - 1\cdot 2 = 3 - 2 = 1. det ( A ( 3 )) = 1 2 1 3 = 1 ⋅ 3 − 1 ⋅ 2 = 3 − 2 = 1.
Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.
b) A ( 2 ) + A ( 6 ) = 2 A ( 4 ) A(2) + A(6) = 2A(4) A ( 2 ) + A ( 6 ) = 2 A ( 4 )
A ( 2 ) + A ( 6 ) = ( 1 1 2 2 ) + ( 1 1 2 6 ) = ( 2 2 4 8 ) = 2 ( 1 1 2 4 ) = 2 A ( 4 ) . A(2) + A(6) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & 2\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & 6\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 & 2\\ 4 & 8\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & 4\end{pmatrix} = 2A(4). A ( 2 ) + A ( 6 ) = ( 1 2 1 2 ) + ( 1 2 1 6 ) = ( 2 4 2 8 ) = 2 ( 1 2 1 4 ) = 2 A ( 4 ) .
Barem: 3p suma, 2p identificarea cu 2 A ( 4 ) 2A(4) 2 A ( 4 ) .
c) x x x cu A ( x ) ⋅ A ( x ) = 3 I 2 A(x)\cdot A(x) = 3I_2 A ( x ) ⋅ A ( x ) = 3 I 2
A ( x ) ⋅ A ( x ) = ( 1 1 2 x ) ( 1 1 2 x ) = ( 1 + 2 1 + x 2 + 2 x 2 + x 2 ) = ( 3 1 + x 2 + 2 x 2 + x 2 ) . A(x)\cdot A(x) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & x\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & 1\\ 2 & x\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 + 2 & 1 + x\\ 2 + 2x & 2 + x^2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}3 & 1 + x\\ 2 + 2x & 2 + x^2\end{pmatrix}. A ( x ) ⋅ A ( x ) = ( 1 2 1 x ) ( 1 2 1 x ) = ( 1 + 2 2 + 2 x 1 + x 2 + x 2 ) = ( 3 2 + 2 x 1 + x 2 + x 2 ) .
Egalăm cu 3 I 2 = ( 3 0 0 3 ) 3I_2 = \begin{pmatrix}3 & 0\\ 0 & 3\end{pmatrix} 3 I 2 = ( 3 0 0 3 ) , element cu element:
1 + x = 0 ⇒ x = − 1 1 + x = 0 \Rightarrow x = -1 1 + x = 0 ⇒ x = − 1 ;
2 + 2 x = 0 ⇒ x = − 1 2 + 2x = 0 \Rightarrow x = -1 2 + 2 x = 0 ⇒ x = − 1 ;
2 + x 2 = 3 ⇒ x 2 = 1 ⇒ x = ± 1 2 + x^2 = 3 \Rightarrow x^2 = 1 \Rightarrow x = \pm 1 2 + x 2 = 3 ⇒ x 2 = 1 ⇒ x = ± 1 .
Toate condițiile trebuie îndeplinite simultan, deci x = − 1 x = -1 x = − 1 .
Răspuns: x = − 1 x = -1 x = − 1 . Barem: 3p calculul lui A ( x ) ⋅ A ( x ) A(x)\cdot A(x) A ( x ) ⋅ A ( x ) , 2p x = − 1 x = -1 x = − 1 . Atenție: x = 1 x = 1 x = 1 verifică doar ultima ecuație, nu și pe celelalte.
2. Legea x ∘ y = x + y + 6 x \circ y = x + y + 6 x ∘ y = x + y + 6
a) 1 ∘ ( − 3 ) = 4 1 \circ (-3) = 4 1 ∘ ( − 3 ) = 4
1 ∘ ( − 3 ) = 1 + ( − 3 ) + 6 = 4. 1 \circ (-3) = 1 + (-3) + 6 = 4. 1 ∘ ( − 3 ) = 1 + ( − 3 ) + 6 = 4.
Barem: 3p înlocuirea, 2p rezultatul.
b) x x x cu x ∘ 2 = 3 x x \circ 2 = 3x x ∘ 2 = 3 x
x ∘ 2 = x + 2 + 6 = x + 8 x \circ 2 = x + 2 + 6 = x + 8 x ∘ 2 = x + 2 + 6 = x + 8 . Ecuația: x + 8 = 3 x ⟺ 2 x = 8 ⟺ x = 4 x + 8 = 3x \iff 2x = 8 \iff x = 4 x + 8 = 3 x ⟺ 2 x = 8 ⟺ x = 4 .
Răspuns: x = 4 x = 4 x = 4 . Barem: 3p x ∘ 2 = x + 8 x \circ 2 = x + 8 x ∘ 2 = x + 8 , 2p x = 4 x = 4 x = 4 .
c) ( x 2 + 2 ) ∘ ( 1 − 6 x ) ≥ 0 (x^2 + 2) \circ (1 - 6x) \ge 0 ( x 2 + 2 ) ∘ ( 1 − 6 x ) ≥ 0 , pentru orice x x x real
( x 2 + 2 ) ∘ ( 1 − 6 x ) = x 2 + 2 + 1 − 6 x + 6 = x 2 − 6 x + 9 = ( x − 3 ) 2 . (x^2 + 2) \circ (1 - 6x) = x^2 + 2 + 1 - 6x + 6 = x^2 - 6x + 9 = (x - 3)^2. ( x 2 + 2 ) ∘ ( 1 − 6 x ) = x 2 + 2 + 1 − 6 x + 6 = x 2 − 6 x + 9 = ( x − 3 ) 2 .
Un pătrat al unui număr real este întotdeauna nenegativ, deci ( x − 3 ) 2 ≥ 0 (x - 3)^2 \ge 0 ( x − 3 ) 2 ≥ 0 pentru orice x x x real. ■ \blacksquare ■
Barem: 2p calculul compunerii, 3p scrierea ca pătrat perfect și concluzia.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. f : ( 1 , + ∞ ) → R f:(1, +\infty) \to \mathbb R f : ( 1 , + ∞ ) → R , f ( x ) = 5 x − 2 x − 1 f(x) = \dfrac{5x - 2}{x - 1} f ( x ) = x − 1 5 x − 2
a) f ′ ( x ) = − 3 ( x − 1 ) 2 f'(x) = -\dfrac{3}{(x-1)^2} f ′ ( x ) = − ( x − 1 ) 2 3
Regula câtului ( u v ) ′ = u ′ v − u v ′ v 2 \left(\dfrac uv\right)' = \dfrac{u'v - uv'}{v^2} ( v u ) ′ = v 2 u ′ v − u v ′ :
f ′ ( x ) = 5 ( x − 1 ) − ( 5 x − 2 ) ⋅ 1 ( x − 1 ) 2 = 5 x − 5 − 5 x + 2 ( x − 1 ) 2 = − 3 ( x − 1 ) 2 . f'(x) = \frac{5(x - 1) - (5x - 2)\cdot 1}{(x-1)^2} = \frac{5x - 5 - 5x + 2}{(x-1)^2} = \frac{-3}{(x-1)^2}. f ′ ( x ) = ( x − 1 ) 2 5 ( x − 1 ) − ( 5 x − 2 ) ⋅ 1 = ( x − 1 ) 2 5 x − 5 − 5 x + 2 = ( x − 1 ) 2 − 3 .
Barem: 3p aplicarea regulii câtului, 2p forma finală.
b) Tangenta în punctul de abscisă x = 2 x = 2 x = 2
f ( 2 ) = 10 − 2 1 = 8 f(2) = \dfrac{10 - 2}{1} = 8 f ( 2 ) = 1 10 − 2 = 8 și f ′ ( 2 ) = − 3 1 = − 3 f'(2) = -\dfrac{3}{1} = -3 f ′ ( 2 ) = − 1 3 = − 3 . Ecuația tangentei y − f ( 2 ) = f ′ ( 2 ) ( x − 2 ) y - f(2) = f'(2)(x - 2) y − f ( 2 ) = f ′ ( 2 ) ( x − 2 ) :
y − 8 = − 3 ( x − 2 ) ⟺ y = − 3 x + 14. y - 8 = -3(x - 2) \iff y = -3x + 14. y − 8 = − 3 ( x − 2 ) ⟺ y = − 3 x + 14.
Răspuns: y = − 3 x + 14 y = -3x + 14 y = − 3 x + 14 . Barem: 2p f ( 2 ) f(2) f ( 2 ) și f ′ ( 2 ) f'(2) f ′ ( 2 ) , 3p ecuația tangentei.
c) f f f este convexă
Derivăm încă o dată f ′ ( x ) = − 3 ( x − 1 ) − 2 f'(x) = -3(x-1)^{-2} f ′ ( x ) = − 3 ( x − 1 ) − 2 :
f ′ ′ ( x ) = − 3 ⋅ ( − 2 ) ( x − 1 ) − 3 = 6 ( x − 1 ) 3 . f''(x) = -3\cdot(-2)(x-1)^{-3} = \frac{6}{(x-1)^3}. f ′′ ( x ) = − 3 ⋅ ( − 2 ) ( x − 1 ) − 3 = ( x − 1 ) 3 6 .
Pentru x > 1 x > 1 x > 1 avem x − 1 > 0 x - 1 > 0 x − 1 > 0 , deci ( x − 1 ) 3 > 0 (x-1)^3 > 0 ( x − 1 ) 3 > 0 și f ′ ′ ( x ) > 0 f''(x) > 0 f ′′ ( x ) > 0 . O funcție cu derivata a doua pozitivă pe un interval este convexă pe acel interval, deci f f f este convexă pe ( 1 , + ∞ ) (1, +\infty) ( 1 , + ∞ ) . ■ \blacksquare ■
Barem: 3p calculul lui f ′ ′ f'' f ′′ , 2p semnul și concluzia.
2. f : R → R f:\mathbb R \to \mathbb R f : R → R , f ( x ) = 2 x + 3 f(x) = 2x + 3 f ( x ) = 2 x + 3
a) ∫ 0 1 ( f ( x ) − 3 ) d x = 1 \displaystyle\int_0^1 \left(f(x) - 3\right)dx = 1 ∫ 0 1 ( f ( x ) − 3 ) d x = 1
f ( x ) − 3 = 2 x f(x) - 3 = 2x f ( x ) − 3 = 2 x , deci
∫ 0 1 2 x d x = x 2 ∣ 0 1 = 1 − 0 = 1. \int_0^1 2x\,dx = x^2\Big|_0^1 = 1 - 0 = 1. ∫ 0 1 2 x d x = x 2 0 1 = 1 − 0 = 1.
Barem: 3p primitiva, 2p calculul.
b) ∫ 0 1 e x f ( x ) d x = 3 e − 1 \displaystyle\int_0^1 e^x f(x)\,dx = 3e - 1 ∫ 0 1 e x f ( x ) d x = 3 e − 1
Integrăm prin părți, cu u = 2 x + 3 u = 2x + 3 u = 2 x + 3 , v ′ = e x v' = e^x v ′ = e x (u ′ = 2 u' = 2 u ′ = 2 , v = e x v = e^x v = e x ):
∫ 0 1 e x ( 2 x + 3 ) d x = e x ( 2 x + 3 ) ∣ 0 1 − ∫ 0 1 2 e x d x = ( 5 e − 3 ) − 2 e x ∣ 0 1 = 5 e − 3 − ( 2 e − 2 ) = 3 e − 1. \int_0^1 e^x(2x + 3)\,dx = e^x(2x + 3)\Big|_0^1 - \int_0^1 2e^x\,dx = (5e - 3) - 2e^x\Big|_0^1 = 5e - 3 - (2e - 2) = 3e - 1. ∫ 0 1 e x ( 2 x + 3 ) d x = e x ( 2 x + 3 ) 0 1 − ∫ 0 1 2 e x d x = ( 5 e − 3 ) − 2 e x 0 1 = 5 e − 3 − ( 2 e − 2 ) = 3 e − 1.
Barem: 3p integrarea prin părți, 2p calculul.
c) a > 0 a > 0 a > 0 cu ∫ 1 2 f ( x ) x ( x + 3 ) d x = ln a 2 \displaystyle\int_1^2 \frac{f(x)}{x(x+3)}\,dx = \ln\frac a2 ∫ 1 2 x ( x + 3 ) f ( x ) d x = ln 2 a
Numitorul este x ( x + 3 ) = x 2 + 3 x x(x+3) = x^2 + 3x x ( x + 3 ) = x 2 + 3 x , cu derivata 2 x + 3 = f ( x ) 2x + 3 = f(x) 2 x + 3 = f ( x ) . Deci integrandul are forma u ′ u \dfrac{u'}{u} u u ′ , cu primitiva ln ∣ u ∣ \ln|u| ln ∣ u ∣ (pe [ 1 , 2 ] [1,2] [ 1 , 2 ] , x 2 + 3 x > 0 x^2 + 3x > 0 x 2 + 3 x > 0 ):
∫ 1 2 ( x 2 + 3 x ) ′ x 2 + 3 x d x = ln ( x 2 + 3 x ) ∣ 1 2 = ln 10 − ln 4 = ln 10 4 = ln 5 2 . \int_1^2 \frac{(x^2 + 3x)'}{x^2 + 3x}\,dx = \ln(x^2 + 3x)\Big|_1^2 = \ln 10 - \ln 4 = \ln\frac{10}{4} = \ln\frac52. ∫ 1 2 x 2 + 3 x ( x 2 + 3 x ) ′ d x = ln ( x 2 + 3 x ) 1 2 = ln 10 − ln 4 = ln 4 10 = ln 2 5 .
Din ln 5 2 = ln a 2 \ln\dfrac52 = \ln\dfrac a2 ln 2 5 = ln 2 a și injectivitatea logaritmului: a 2 = 5 2 ⇒ a = 5 \dfrac a2 = \dfrac52 \Rightarrow a = 5 2 a = 2 5 ⇒ a = 5 , care aparține lui ( 0 , + ∞ ) (0, +\infty) ( 0 , + ∞ ) .
Răspuns: a = 5 a = 5 a = 5 . Barem: 3p calculul integralei, 2p a = 5 a = 5 a = 5 .
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.1 10 10 10 I.2 f ( 0 ) + f ( 2 ) = 18 = f ( 4 ) f(0) + f(2) = 18 = f(4) f ( 0 ) + f ( 2 ) = 18 = f ( 4 ) I.3 x = 5 x = 5 x = 5 I.4 300 de lei I.5 A C = B C = 17 AC = BC = \sqrt{17} A C = B C = 17 I.6 B C = 8 BC = 8 B C = 8 II.1.c x = − 1 x = -1 x = − 1 II.2.b x = 4 x = 4 x = 4 II.2.c ( x − 3 ) 2 ≥ 0 (x-3)^2 \ge 0 ( x − 3 ) 2 ≥ 0 III.1.b y = − 3 x + 14 y = -3x + 14 y = − 3 x + 14 III.2.c a = 5 a = 5 a = 5
Ce merită reținut din modelul 2025
Ieftiniri și scumpiri : calculează întâi valoarea procentului din prețul inițial, apoi scazi sau aduni.
Triunghi isoscel în reper cartezian : calculează lungimile laturilor și găsește două egale.
Egalități de matrice : egalezi element cu element și păstrezi doar valorile care verifică toate ecuațiile.
Convexitate : semnul lui f ′ ′ f'' f ′′ pe domeniu decide — f ′ ′ > 0 f'' > 0 f ′′ > 0 înseamnă convexă.
Integrale de forma ∫ u ′ u \int\frac{u'}{u} ∫ u u ′ : recunoaște derivata numitorului la numărător; primitiva este ln ∣ u ∣ \ln|u| ln ∣ u ∣ .