Subiect și barem BAC 2025 Matematică (tehnologic)
2025
Sesiune specială
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Matematică (tehnologic) — Sesiune specială, varianta 3

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2025 la Matematică M_tehnologic, sesiunea specială, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Termenul a3a_3 al progresiei aritmetice cu a1=3a_1 = 3 și a2=9a_2 = 9

Într-o progresie aritmetică diferența dintre doi termeni consecutivi este constantă (rația rr):

r=a2−a1=9−3=6.r = a_2 - a_1 = 9 - 3 = 6.

Atunci a3=a2+r=9+6=15a_3 = a_2 + r = 9 + 6 = 15.

Răspuns: a3=15a_3 = 15. Barem: 3p rația, 2p termenul a3a_3.

2. f(x)=3x−5f(x) = 3x - 5: arătați că f(3)+f(2)+f(0)=0f(3) + f(2) + f(0) = 0

Calculăm fiecare valoare:

f(3)=9−5=4,f(2)=6−5=1,f(0)=0−5=−5.f(3) = 9 - 5 = 4, \qquad f(2) = 6 - 5 = 1, \qquad f(0) = 0 - 5 = -5.

Suma: 4+1+(−5)=04 + 1 + (-5) = 0.

Barem: 3p cele trei valori, 2p suma.

3. Ecuația 9x−5=2\sqrt{9x - 5} = 2

Condiție de existență: 9x−5≥09x - 5 \ge 0, adică x≥59x \ge \dfrac59.

Membrul drept este pozitiv, deci putem ridica la pătrat fără să introducem soluții false:

9x−5=4  ⟺  9x=9  ⟺  x=1.9x - 5 = 4 \iff 9x = 9 \iff x = 1.

Verificare: x=1≥59x = 1 \ge \dfrac59 și 9−5=4=2\sqrt{9 - 5} = \sqrt4 = 2 ✔.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p ridicarea la pătrat (9x−5=49x - 5 = 4), 2p soluția și faptul că ea convine.

4. După o ieftinire cu 30%30\% obiectul costă 56 de lei. Prețul inițial?

Notăm cu xx prețul inițial. Ieftinirea înseamnă scăderea a 30%30\% din xx:

x−30100 x=56  ⟺  70100 x=56  ⟺  x=56⋅10070=80.x - \frac{30}{100}\,x = 56 \iff \frac{70}{100}\,x = 56 \iff x = \frac{56 \cdot 100}{70} = 80.

Verificare: 30%30\% din 80 este 24, iar 80−24=5680 - 24 = 56 ✔.

Răspuns: 80 de lei. Barem: 3p ecuația, 2p rezultatul. Greșeala frecventă: să aduni 30%30\% din 56 (ar da 72,8 lei) — procentul se aplică prețului inițial, nu celui final.

5. A(0,1)A(0,1), B(5,6)B(5,6), C(7,2)C(7,2): arătați că AB=ACAB = AC

Folosim formula distanței AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2}:

AB=(5−0)2+(6−1)2=25+25=52,AB = \sqrt{(5-0)^2 + (6-1)^2} = \sqrt{25 + 25} = 5\sqrt2,

AC=(7−0)2+(2−1)2=49+1=50=52.AC = \sqrt{(7-0)^2 + (2-1)^2} = \sqrt{49 + 1} = \sqrt{50} = 5\sqrt2.

Deci AB=ACAB = AC (triunghiul ABCABC este isoscel cu vârful în AA). Barem: 2p ABAB, 3p ACAC și concluzia.

6. Arătați că (sin⁡30∘+3cos⁡60∘)⋅(sin⁡45∘)2=1(\sin 30^\circ + 3\cos 60^\circ)\cdot(\sin 45^\circ)^2 = 1

Valori de reținut: sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \dfrac12, cos⁡60∘=12\cos 60^\circ = \dfrac12, sin⁡45∘=22\sin 45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2}.

(12+32)⋅(22)2=2⋅24=2⋅12=1.\left(\frac12 + \frac32\right)\cdot\left(\frac{\sqrt2}{2}\right)^2 = 2 \cdot \frac{2}{4} = 2 \cdot \frac12 = 1.

Barem: 3p valorile trigonometrice, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Matricele I2I_2, A=(12−21)A = \begin{pmatrix}1 & 2\\ -2 & 1\end{pmatrix} și B(x)=(2x−12x)B(x) = \begin{pmatrix}2 & x\\ -1 & 2x\end{pmatrix}

a) det⁡A=5\det A = 5

Pentru o matrice 2×22 \times 2: det⁡(abcd)=ad−bc\det\begin{pmatrix}a & b\\ c & d\end{pmatrix} = ad - bc.

det⁡A=1⋅1−2⋅(−2)=1+4=5.\det A = 1 \cdot 1 - 2 \cdot (-2) = 1 + 4 = 5.

Barem: 3p scrierea și aplicarea formulei, 2p rezultatul.

b) A+3I2=2B(1)A + 3I_2 = 2B(1)

A+3I2=(12−21)+(3003)=(42−24).A + 3I_2 = \begin{pmatrix}1 & 2\\ -2 & 1\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}3 & 0\\ 0 & 3\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}4 & 2\\ -2 & 4\end{pmatrix}.

Pe de altă parte B(1)=(21−12)B(1) = \begin{pmatrix}2 & 1\\ -1 & 2\end{pmatrix}, deci 2B(1)=(42−24)2B(1) = \begin{pmatrix}4 & 2\\ -2 & 4\end{pmatrix}. Matricele coincid.

Barem: 3p calculul lui A+3I2A + 3I_2, 2p identificarea cu 2B(1)2B(1).

c) Numerele reale xx pentru care det⁡(B(2x)−B(x)⋅A)=x2\det\big(B(2x) - B(x)\cdot A\big) = x^2

Pas 1. B(2x)=(22x−14x)B(2x) = \begin{pmatrix}2 & 2x\\ -1 & 4x\end{pmatrix}.

Pas 2. Produsul (linie × coloană):

B(x)⋅A=(2x−12x)(12−21)=(2−2x4+x−1−4x−2+2x).B(x)\cdot A = \begin{pmatrix}2 & x\\ -1 & 2x\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & 2\\ -2 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2 - 2x & 4 + x\\ -1 - 4x & -2 + 2x\end{pmatrix}.

Pas 3. Diferența:

B(2x)−B(x)⋅A=(2−(2−2x)2x−(4+x)−1−(−1−4x)4x−(−2+2x))=(2xx−44x2x+2).B(2x) - B(x)\cdot A = \begin{pmatrix}2 - (2 - 2x) & 2x - (4 + x)\\ -1 - (-1 - 4x) & 4x - (-2 + 2x)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}2x & x - 4\\ 4x & 2x + 2\end{pmatrix}.

Pas 4. Determinantul:

2x(2x+2)−4x(x−4)=4x2+4x−4x2+16x=20x.2x(2x + 2) - 4x(x - 4) = 4x^2 + 4x - 4x^2 + 16x = 20x.

Pas 5. Ecuația 20x=x2  ⟺  x(x−20)=0  ⟺  x∈{0,20}20x = x^2 \iff x(x - 20) = 0 \iff x \in \{0, 20\}.

Răspuns: x=0x = 0 sau x=20x = 20. Barem: 3p calculul matricei și al determinantului 20x20x, 2p soluțiile. Atenție: nu împărți la xx — ai pierde soluția x=0x = 0.

2. Legea x∗y=xy−8x−8y+8x * y = xy - 8x - 8y + 8

a) 0∗1=00 * 1 = 0

0∗1=0⋅1−8⋅0−8⋅1+8=0−0−8+8=0.0 * 1 = 0 \cdot 1 - 8 \cdot 0 - 8 \cdot 1 + 8 = 0 - 0 - 8 + 8 = 0.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

b) x∗2=2xx * 2 = 2x

x∗2=2x−8x−16+8=−6x−8.x * 2 = 2x - 8x - 16 + 8 = -6x - 8.

Ecuația: −6x−8=2x  ⟺  −8x=8  ⟺  x=−1-6x - 8 = 2x \iff -8x = 8 \iff x = -1.

Verificare: (−1)∗2=−2+8−16+8=−2=2⋅(−1)(-1) * 2 = -2 + 8 - 16 + 8 = -2 = 2 \cdot (-1) ✔.

Răspuns: x=−1x = -1. Barem: 3p expresia x∗2x * 2, 2p soluția.

c) Perechile (m,n)(m, n) de numere naturale, m<nm < n, cu (8+m)∗(8+n)=2(8 + m) * (8 + n) = 2

Legea se poate scrie mai comod: xy−8x−8y+64=(x−8)(y−8)xy - 8x - 8y + 64 = (x - 8)(y - 8), deci

x∗y=(x−8)(y−8)−56.x * y = (x - 8)(y - 8) - 56.

Atunci (8+m)∗(8+n)=mn−56(8 + m) * (8 + n) = mn - 56. (Poți verifica și direct prin desfacerea parantezelor.)

Ecuația: mn−56=2  ⟺  mn=58mn - 56 = 2 \iff mn = 58.

Descompunem 58=2⋅2958 = 2 \cdot 29; divizorii naturali sunt 1,2,29,581, 2, 29, 58. Cu m<nm < n:

  • m=1m = 1, n=58n = 58;
  • m=2m = 2, n=29n = 29.

Răspuns: (m,n)∈{(1,58), (2,29)}(m, n) \in \{(1, 58),\ (2, 29)\}. Barem: 2p expresia mn−56mn - 56, 3p perechile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(−4,+∞)→Rf:(-4, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=4x+7x+4f(x) = \dfrac{4x + 7}{x + 4}

a) f′(x)=9(x+4)2f'(x) = \dfrac{9}{(x + 4)^2}

Regula câtului (uv)′=u′v−uv′v2\left(\dfrac uv\right)' = \dfrac{u'v - uv'}{v^2}, cu u=4x+7u = 4x + 7, v=x+4v = x + 4, u′=4u' = 4, v′=1v' = 1:

f′(x)=4(x+4)−(4x+7)⋅1(x+4)2=4x+16−4x−7(x+4)2=9(x+4)2.f'(x) = \frac{4(x + 4) - (4x + 7)\cdot 1}{(x + 4)^2} = \frac{4x + 16 - 4x - 7}{(x + 4)^2} = \frac{9}{(x + 4)^2}.

Barem: 3p aplicarea regulii câtului, 2p simplificarea.

b) Asimptota orizontală spre +∞+\infty

Dăm factor comun xx la numărător și la numitor:

lim⁡x→+∞4x+7x+4=lim⁡x→+∞x(4+7x)x(1+4x)=4+01+0=4.\lim_{x\to+\infty}\frac{4x + 7}{x + 4} = \lim_{x\to+\infty}\frac{x\left(4 + \frac7x\right)}{x\left(1 + \frac4x\right)} = \frac{4 + 0}{1 + 0} = 4.

Limita este finită, deci dreapta y=4y = 4 este asimptota orizontală spre +∞+\infty.

Răspuns: y=4y = 4. Barem: 3p limita, 2p concluzia.

c) a∈(−4,+∞)a \in (-4, +\infty) pentru care panta tangentei în A(a,f(a))A(a, f(a)) este 1

Panta tangentei în punctul de abscisă aa este f′(a)f'(a). Condiția:

9(a+4)2=1  ⟺  (a+4)2=9  ⟺  a+4=3 sau a+4=−3.\frac{9}{(a + 4)^2} = 1 \iff (a + 4)^2 = 9 \iff a + 4 = 3 \ \text{sau}\ a + 4 = -3.

Obținem a=−1a = -1 sau a=−7a = -7. Dar aa trebuie să fie în domeniul (−4,+∞)(-4, +\infty), deci a=−7a = -7 nu convine (altfel spus: a+4>0a + 4 > 0, deci a+4=3a + 4 = 3).

Răspuns: a=−1a = -1. Barem: 2p condiția f′(a)=1f'(a) = 1, 3p rezolvarea și alegerea soluției din domeniu.

2. f:(−3,+∞)→Rf:(-3, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=2x+x+3f(x) = 2x + \sqrt{x + 3}

a) ∫12(f(x)−x+3)dx=3\displaystyle\int_1^2\left(f(x) - \sqrt{x + 3}\right)dx = 3

Radicalul se reduce: f(x)−x+3=2xf(x) - \sqrt{x + 3} = 2x.

∫122x dx=x2∣12=4−1=3.\int_1^2 2x\,dx = x^2\Big|_1^2 = 4 - 1 = 3.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫161f(x)−2x dx=2\displaystyle\int_1^6\frac{1}{f(x) - 2x}\,dx = 2

Acum f(x)−2x=x+3f(x) - 2x = \sqrt{x + 3}, deci integrăm 1x+3\dfrac{1}{\sqrt{x + 3}}. Știm că (u)′=u′2u\left(\sqrt{u}\right)' = \dfrac{u'}{2\sqrt u}, așa că (2x+3)′=1x+3\left(2\sqrt{x + 3}\right)' = \dfrac{1}{\sqrt{x + 3}}:

∫16dxx+3=2x+3 ∣16=29−24=6−4=2.\int_1^6\frac{dx}{\sqrt{x + 3}} = 2\sqrt{x + 3}\,\Big|_1^6 = 2\sqrt9 - 2\sqrt4 = 6 - 4 = 2.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

c) Volumul corpului de rotație generat de g(x)=xf(x)−2xg(x) = \dfrac{x}{f(x) - 2x}, x∈[0,6]x \in [0, 6], este 9πln⁡39\pi\ln 3

g(x)=xx+3g(x) = \dfrac{x}{\sqrt{x + 3}}, deci g2(x)=x2x+3g^2(x) = \dfrac{x^2}{x + 3}. Formula volumului:

V=π∫06g2(x) dx=π∫06x2x+3 dx.V = \pi\int_0^6 g^2(x)\,dx = \pi\int_0^6\frac{x^2}{x + 3}\,dx.

Împărțim polinoamele: x2=(x+3)(x−3)+9x^2 = (x + 3)(x - 3) + 9, deci

x2x+3=x−3+9x+3.\frac{x^2}{x + 3} = x - 3 + \frac{9}{x + 3}.

V=π(x22−3x+9ln⁡(x+3))∣06=π[(18−18+9ln⁡9)−9ln⁡3]=π(18ln⁡3−9ln⁡3)=9πln⁡3.V = \pi\left(\frac{x^2}{2} - 3x + 9\ln(x + 3)\right)\Big|_0^6 = \pi\big[(18 - 18 + 9\ln 9) - 9\ln 3\big] = \pi(18\ln3 - 9\ln3) = 9\pi\ln 3.

(Am folosit ln⁡9=2ln⁡3\ln 9 = 2\ln 3.) Barem: 2p scrierea volumului, 3p calculul integralei.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a3=15a_3 = 15
I.3x=1x = 1
I.480 de lei
I.5AB=AC=52AB = AC = 5\sqrt2
II.1.cx∈{0,20}x \in \{0, 20\}
II.2.bx=−1x = -1
II.2.c(1,58)(1, 58) și (2,29)(2, 29)
III.1.by=4y = 4
III.1.ca=−1a = -1
III.2.cV=9πln⁡3V = 9\pi\ln 3

Ce merită reținut din varianta 3

  • Legi de forma xy−kx−ky+cxy - kx - ky + c: scrie-le ca (x−k)(y−k)+(c−k2)(x - k)(y - k) + (c - k^2); cerințele cu (k+m)∗(k+n)(k + m) * (k + n) devin imediat mn+constmn + \text{const}.
  • Ecuații cu pătrate: când rezolvi (a+4)2=9(a + 4)^2 = 9, păstrează doar soluțiile din domeniul funcției.
  • Volume de rotație: V=π∫g2V = \pi\int g^2; o fracție de tipul x2x+3\frac{x^2}{x + 3} se integrează după împărțirea polinoamelor.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă