Subiect și barem BAC 2024 Matematică (tehnologic)
2024
August–Septembrie
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2024 Matematică (tehnologic) — August–Septembrie, varianta 3

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2024 la Matematică M_tehnologic, sesiunea august–septembrie, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că (0,3+0,4)⋅10+2⋅0,5=8(0{,}3 + 0{,}4)\cdot 10 + 2\cdot 0{,}5 = 8

Respectăm ordinea operațiilor: întâi paranteza, apoi înmulțirile, la final adunarea.

(0,3+0,4)⋅10+2⋅0,5=0,7⋅10+1=7+1=8.(0{,}3 + 0{,}4)\cdot 10 + 2\cdot 0{,}5 = 0{,}7\cdot 10 + 1 = 7 + 1 = 8.

Barem: 3p calculul parantezei și al produselor, 2p rezultatul.

2. f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1: arătați că f(1)+f(2)=4f(1) + f(2) = 4

f(1)=2⋅1−1=1f(1) = 2\cdot 1 - 1 = 1 și f(2)=2⋅2−1=3f(2) = 2\cdot 2 - 1 = 3, deci f(1)+f(2)=1+3=4f(1) + f(2) = 1 + 3 = 4.

Barem: 2p f(1)f(1), 3p f(2)f(2) și suma.

3. Ecuația log⁡5(2x+1)=log⁡55\log_5(2x + 1) = \log_5 5

Condiția de existență: 2x+1>0  ⟺  x>−122x + 1 > 0 \iff x > -\dfrac12.

Logaritmul în baza 5 este injectiv, deci argumentele sunt egale:

2x+1=5  ⟺  2x=4  ⟺  x=2.2x + 1 = 5 \iff 2x = 4 \iff x = 2.

Cum 2>−122 > -\dfrac12, soluția convine.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p ecuația 2x+1=52x + 1 = 5, 2p soluția care convine.

4. Probabilitatea ca un număr din A={11,21,31,41,51,61,71,81,91}A = \{11, 21, 31, 41, 51, 61, 71, 81, 91\} să fie divizibil cu 3

Mulțimea are 9 elemente ⇒\Rightarrow 9 cazuri posibile.

Un număr este divizibil cu 3 dacă suma cifrelor sale se divide cu 3. Sumele cifrelor sunt: 2,3,4,5,6,7,8,9,102, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. Se divid cu 3 sumele 3,6,93, 6, 9, adică numerele 21,51,8121, 51, 81 ⇒\Rightarrow 3 cazuri favorabile.

p=cazuri favorabilecazuri posibile=39=13.p = \frac{\text{cazuri favorabile}}{\text{cazuri posibile}} = \frac39 = \frac13.

Răspuns: p=13p = \dfrac13. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(3,1)A(3,1), B(m,2)B(m,2), C(5,3)C(5,3), BB mijlocul lui ACAC

Coordonatele mijlocului sunt mediile aritmetice ale coordonatelor capetelor:

xB=xA+xC2⇒m=3+52=4.x_B = \frac{x_A + x_C}{2} \Rightarrow m = \frac{3 + 5}{2} = 4.

Verificare pe ordonată: 1+32=2=yB\dfrac{1 + 3}{2} = 2 = y_B ✔.

Răspuns: m=4m = 4. Barem: 3p formula mijlocului, 2p m=4m = 4.

6. Triunghi dreptunghic în AA, BC=20BC = 20, AC=16AC = 16: perimetrul este 48

Ipotenuza este BCBC. Din teorema lui Pitagora:

AB=BC2−AC2=400−256=144=12.AB = \sqrt{BC^2 - AC^2} = \sqrt{400 - 256} = \sqrt{144} = 12.

P△ABC=AB+AC+BC=12+16+20=48.P_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 12 + 16 + 20 = 48.

Barem: 3p AB=12AB = 12, 2p perimetrul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A(x)=(2x+111x)A(x) = \begin{pmatrix}2x + 1 & 1\\ 1 & x\end{pmatrix}

a) det⁡(A(1))=2\det(A(1)) = 2

A(1)=(3111),det⁡(A(1))=3⋅1−1⋅1=2.A(1) = \begin{pmatrix}3 & 1\\ 1 & 1\end{pmatrix}, \qquad \det(A(1)) = 3\cdot 1 - 1\cdot 1 = 2.

Barem: 3p dezvoltarea determinantului, 2p rezultatul.

b) A(1)+A(5)=2A(3)A(1) + A(5) = 2A(3)

A(1)+A(5)=(3111)+(11115)=(14226)=2(7113)=2A(3).A(1) + A(5) = \begin{pmatrix}3 & 1\\ 1 & 1\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}11 & 1\\ 1 & 5\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}14 & 2\\ 2 & 6\end{pmatrix} = 2\begin{pmatrix}7 & 1\\ 1 & 3\end{pmatrix} = 2A(3).

Barem: 3p suma, 2p identificarea cu 2A(3)2A(3).

c) X∈M2(R)X \in \mathcal M_2(\mathbb R) cu X⋅A(1)=A(3)X\cdot A(1) = A(3)

Cum det⁡(A(1))=2≠0\det(A(1)) = 2 \ne 0, A(1)A(1) este inversabilă. Înmulțind la dreapta cu A(1)−1A(1)^{-1}: X=A(3)⋅A(1)−1X = A(3)\cdot A(1)^{-1}.

Pentru (abcd)\begin{pmatrix}a & b\\ c & d\end{pmatrix} cu determinant nenul, inversa este 1ad−bc(d−b−ca)\dfrac{1}{ad - bc}\begin{pmatrix}d & -b\\ -c & a\end{pmatrix}:

A(1)−1=12(1−1−13)=(12−12−1232).A(1)^{-1} = \frac12\begin{pmatrix}1 & -1\\ -1 & 3\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}\frac12 & -\frac12\\ -\frac12 & \frac32\end{pmatrix}.

X=(7113)(12−12−1232)=(72−12−72+3212−32−12+92)=(3−2−14).X = \begin{pmatrix}7 & 1\\ 1 & 3\end{pmatrix}\begin{pmatrix}\frac12 & -\frac12\\ -\frac12 & \frac32\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}\frac72 - \frac12 & -\frac72 + \frac32\\ \frac12 - \frac32 & -\frac12 + \frac92\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}3 & -2\\ -1 & 4\end{pmatrix}.

Verificare: (3−2−14)(3111)=(7113)=A(3)\begin{pmatrix}3 & -2\\ -1 & 4\end{pmatrix}\begin{pmatrix}3 & 1\\ 1 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}7 & 1\\ 1 & 3\end{pmatrix} = A(3) ✔.

Răspuns: X=(3−2−14)X = \begin{pmatrix}3 & -2\\ -1 & 4\end{pmatrix}. Atenție: ordinea contează — X=A(3)A(1)−1X = A(3)A(1)^{-1}, nu A(1)−1A(3)A(1)^{-1}A(3). Barem: 3p inversa, 2p matricea XX.

2. f=X3+mX2+2X−5f = X^3 + mX^2 + 2X - 5

a) f(0)=−5f(0) = -5 pentru orice mm

f(0)=03+m⋅02+2⋅0−5=−5,f(0) = 0^3 + m\cdot 0^2 + 2\cdot 0 - 5 = -5,

independent de mm (termenul liber nu conține mm). Barem: 3p înlocuirea, 2p finalizarea.

b) mm pentru care 1 este rădăcină

1 este rădăcină   ⟺  f(1)=0\iff f(1) = 0: 1+m+2−5=0  ⟺  m−2=0  ⟺  m=21 + m + 2 - 5 = 0 \iff m - 2 = 0 \iff m = 2.

Răspuns: m=2m = 2. Barem: 3p condiția f(1)=0f(1) = 0, 2p m=2m = 2.

c) m∈Nm \in \mathbb N cu x12+x22+x32=5x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = 5

Relațiile lui Viète pentru X3+mX2+2X−5X^3 + mX^2 + 2X - 5:

x1+x2+x3=−m,x1x2+x1x3+x2x3=2.x_1 + x_2 + x_3 = -m, \qquad x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = 2.

Din (x1+x2+x3)2=x12+x22+x32+2(x1x2+x1x3+x2x3)(x_1 + x_2 + x_3)^2 = x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 + 2(x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3):

x12+x22+x32=m2−2⋅2=m2−4.x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = m^2 - 2\cdot 2 = m^2 - 4.

m2−4=5  ⟺  m2=9  ⟺  m=±3m^2 - 4 = 5 \iff m^2 = 9 \iff m = \pm 3; cum mm este natural, m=3m = 3.

Răspuns: m=3m = 3. Barem: 2p relațiile lui Viète, 3p suma pătratelor și m=3m = 3.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x2x2+1f(x) = \dfrac{x^2}{x^2 + 1}

a) f′(x)=2x(x2+1)2f'(x) = \dfrac{2x}{(x^2 + 1)^2}

Regula câtului:

f′(x)=(x2)′(x2+1)−x2(x2+1)′(x2+1)2=2x(x2+1)−x2⋅2x(x2+1)2=2x3+2x−2x3(x2+1)2=2x(x2+1)2.f'(x) = \frac{(x^2)'(x^2 + 1) - x^2(x^2 + 1)'}{(x^2 + 1)^2} = \frac{2x(x^2 + 1) - x^2\cdot 2x}{(x^2+1)^2} = \frac{2x^3 + 2x - 2x^3}{(x^2+1)^2} = \frac{2x}{(x^2+1)^2}.

Barem: 2p aplicarea regulii câtului, 3p calculul.

b) Asimptota orizontală spre +∞+\infty

lim⁡x→+∞x2x2+1=lim⁡x→+∞x2x2(1+1x2)=11+0=1.\lim_{x\to+\infty}\frac{x^2}{x^2 + 1} = \lim_{x\to+\infty}\frac{x^2}{x^2\left(1 + \frac{1}{x^2}\right)} = \frac{1}{1 + 0} = 1.

Limita este finită, deci dreapta y=1y = 1 este asimptotă orizontală spre +∞+\infty.

Răspuns: y=1y = 1. Barem: 3p limita, 2p concluzia.

c) Intervalele de monotonie

Numitorul (x2+1)2>0(x^2 + 1)^2 > 0, deci semnul lui f′f' este semnul lui 2x2x. f′(x)=0  ⟺  x=0f'(x) = 0 \iff x = 0.

xx−∞-\infty00+∞+\infty
f′(x)f'(x)−-00++
f(x)f(x)↘00↗

Răspuns: ff este descrescătoare pe (−∞,0](-\infty, 0] și crescătoare pe [0,+∞)[0, +\infty). Barem: 3p semnul derivatei pe (−∞,0](-\infty, 0], 2p pe [0,+∞)[0, +\infty).

2. f(x)=ex(x+1)f(x) = e^x(x + 1)

a) ∫01f(x)x+1 dx=e−1\displaystyle\int_0^1\frac{f(x)}{x + 1}\,dx = e - 1

Pe [0,1][0, 1], x+1≠0x + 1 \ne 0, deci f(x)x+1=ex\dfrac{f(x)}{x + 1} = e^x:

∫01ex dx=ex∣01=e−1.\int_0^1 e^x\,dx = e^x\Big|_0^1 = e - 1.

Barem: 3p simplificarea și primitiva, 2p calculul.

b) ∫01f(x) dx=e\displaystyle\int_0^1 f(x)\,dx = e

Integrăm prin părți cu u=x+1u = x + 1 (u′=1u' = 1) și v′=exv' = e^x (v=exv = e^x):

∫01ex(x+1) dx=ex(x+1)∣01−∫01ex dx=(2e−1)−(e−1)=e.\int_0^1 e^x(x + 1)\,dx = e^x(x + 1)\Big|_0^1 - \int_0^1 e^x\,dx = (2e - 1) - (e - 1) = e.

(Alternativ: (xex)′=ex(x+1)\left(xe^x\right)' = e^x(x + 1), deci ∫01f(x) dx=xex∣01=e\int_0^1 f(x)\,dx = xe^x\big|_0^1 = e.) Barem: 3p integrarea prin părți, 2p rezultatul.

c) a>1a > 1 cu ∫1a2xf(x2)x2+1 dx=e(e3−1)\displaystyle\int_1^a\frac{2xf(x^2)}{x^2 + 1}\,dx = e(e^3 - 1)

f(x2)=ex2(x2+1)f(x^2) = e^{x^2}(x^2 + 1), deci 2xf(x2)x2+1=2xex2=(ex2)′\dfrac{2xf(x^2)}{x^2 + 1} = 2xe^{x^2} = \left(e^{x^2}\right)':

∫1a2xex2 dx=ex2∣1a=ea2−e.\int_1^a 2xe^{x^2}\,dx = e^{x^2}\Big|_1^a = e^{a^2} - e.

Ecuația: ea2−e=e4−e  ⟺  ea2=e4  ⟺  a2=4  ⟺  a=±2e^{a^2} - e = e^4 - e \iff e^{a^2} = e^4 \iff a^2 = 4 \iff a = \pm 2. Cum a>1a > 1, a=2a = 2.

Răspuns: a=2a = 2. Barem: 3p calculul integralei, 2p a=2a = 2.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.3x=2x = 2
I.4p=13p = \tfrac13
I.5m=4m = 4
I.6P=48P = 48
II.1.cX=(3−2−14)X = \begin{pmatrix}3 & -2\\ -1 & 4\end{pmatrix}
II.2.bm=2m = 2
II.2.cm=3m = 3
III.1.by=1y = 1
III.1.c↘ pe (−∞,0](-\infty, 0], ↗ pe [0,+∞)[0, +\infty)
III.2.ca=2a = 2

Ce merită reținut din varianta 3

  • Ecuații matriceale X⋅B=CX\cdot B = C: X=C⋅B−1X = C\cdot B^{-1} (inversa la dreapta); verifică produsul la final.
  • Suma pătratelor rădăcinilor: S12−2S2S_1^2 - 2S_2, cu relațiile lui Viète.
  • Integrale cu 2x ex22x\,e^{x^2}: recunoaște derivata lui ex2e^{x^2}.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă