Subiect și barem BAC 2025 Matematică (tehnologic)
2025
August–Septembrie
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2025 Matematică (tehnologic) — August–Septembrie, varianta 9

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2025 la Matematică M_tehnologic, sesiunea august–septembrie, varianta 9 (filiera tehnologică: profilurile servicii, resurse și tehnic). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 5⋅(0,7−0,2)+0,5=35\cdot(0{,}7 - 0{,}2) + 0{,}5 = 3

Întâi paranteza, apoi înmulțirea, apoi adunarea:

5⋅(0,7−0,2)+0,5=5⋅0,5+0,5=2,5+0,5=3.5\cdot(0{,}7 - 0{,}2) + 0{,}5 = 5\cdot 0{,}5 + 0{,}5 = 2{,}5 + 0{,}5 = 3.

Barem: 2p calculul parantezei, 3p finalizarea.

2. f(x)=6x−2f(x) = 6x - 2; determinați mm cu f(m)=10f(m) = 10

f(m)=6m−2f(m) = 6m - 2, deci 6m−2=10  ⟺  6m=12  ⟺  m=26m - 2 = 10 \iff 6m = 12 \iff m = 2.

Răspuns: m=2m = 2. Barem: 2p f(m)=6m−2f(m) = 6m - 2, 3p rezolvarea ecuației.

3. Ecuația 16−3x=1\sqrt{16 - 3x} = 1

Condiție de existență: 16−3x≥016 - 3x \ge 0, adică x≤163x \le \dfrac{16}{3}.

Ridicăm la pătrat: 16−3x=1  ⟺  3x=15  ⟺  x=516 - 3x = 1 \iff 3x = 15 \iff x = 5. Cum 5≤1635 \le \dfrac{16}{3}, soluția convine.

Verificare: 16−15=1=1\sqrt{16 - 15} = \sqrt1 = 1 ✔.

Răspuns: x=5x = 5. Barem: 3p ecuația 16−3x=116 - 3x = 1, 2p soluția care convine.

4. După o scumpire cu 60%60\% obiectul costă 320 de lei; prețul inițial

Notăm cu xx prețul inițial. Scumpirea adaugă 60%60\% din xx:

x+60100x=320  ⟺  160100x=320  ⟺  x=320⋅100160=200.x + \frac{60}{100}x = 320 \iff \frac{160}{100}x = 320 \iff x = \frac{320\cdot 100}{160} = 200.

Verificare: 200+0,6⋅200=200+120=320200 + 0{,}6\cdot 200 = 200 + 120 = 320 ✔.

Răspuns: 200 de lei. Barem: 3p ecuația, 2p prețul. Greșeală frecventă: să scazi 60%60\% din 320 (ar da 128 lei, greșit — procentul se aplică prețului inițial, nu celui final).

5. A(3,0)A(3,0), B(3,2)B(3,2), C(a,b)C(a,b); BB este mijlocul lui ACAC

Coordonatele mijlocului sunt mediile coordonatelor capetelor:

xB=xA+xC2⇒3=3+a2⇒a=3,yB=yA+yC2⇒2=0+b2⇒b=4.x_B = \frac{x_A + x_C}{2} \Rightarrow 3 = \frac{3 + a}{2} \Rightarrow a = 3, \qquad y_B = \frac{y_A + y_C}{2} \Rightarrow 2 = \frac{0 + b}{2} \Rightarrow b = 4.

Răspuns: a=3a = 3, b=4b = 4. Barem: 2p a=3a = 3, 3p b=4b = 4.

6. Arătați că 5cos⁡60∘−sin⁡30∘+4(sin⁡60∘)2=55\cos 60^\circ - \sin 30^\circ + 4(\sin 60^\circ)^2 = 5

Valori: cos⁡60∘=12\cos 60^\circ = \dfrac12, sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \dfrac12, sin⁡60∘=32\sin 60^\circ = \dfrac{\sqrt3}{2}.

5⋅12−12+4⋅(32)2=52−12+4⋅34=2+3=5.5\cdot\frac12 - \frac12 + 4\cdot\left(\frac{\sqrt3}{2}\right)^2 = \frac52 - \frac12 + 4\cdot\frac34 = 2 + 3 = 5.

Barem: 3p valorile trigonometrice, 2p calculul final.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}, A(x)=(2x−x−2)A(x) = \begin{pmatrix}2 & x\\ -x & -2\end{pmatrix}

a) det⁡(A(5))=21\det(A(5)) = 21

A(5)=(25−5−2),det⁡(A(5))=2⋅(−2)−5⋅(−5)=−4+25=21.A(5) = \begin{pmatrix}2 & 5\\ -5 & -2\end{pmatrix}, \qquad \det(A(5)) = 2\cdot(-2) - 5\cdot(-5) = -4 + 25 = 21.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

b) 2A(−1)+A(5)=3A(1)2A(-1) + A(5) = 3A(1)

A(−1)=(2−11−2)A(-1) = \begin{pmatrix}2 & -1\\ 1 & -2\end{pmatrix}, A(1)=(21−1−2)A(1) = \begin{pmatrix}2 & 1\\ -1 & -2\end{pmatrix}.

2A(−1)+A(5)=(4−22−4)+(25−5−2)=(63−3−6)=3(21−1−2)=3A(1).2A(-1) + A(5) = \begin{pmatrix}4 & -2\\ 2 & -4\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}2 & 5\\ -5 & -2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}6 & 3\\ -3 & -6\end{pmatrix} = 3\begin{pmatrix}2 & 1\\ -1 & -2\end{pmatrix} = 3A(1).

Barem: 3p calculul sumei, 2p identificarea cu 3A(1)3A(1).

c) Mulțimea valorilor xx cu det⁡(A(x)⋅A(−x)−x2I2)≥0\det\left(A(x)\cdot A(-x) - x^2I_2\right) \ge 0

A(−x)=(2−xx−2)A(-x) = \begin{pmatrix}2 & -x\\ x & -2\end{pmatrix}. Produsul:

A(x)A(−x)=(2x−x−2)(2−xx−2)=(4+x2−2x−2x−2x−2xx2+4)=(x2+4−4x−4xx2+4).A(x)A(-x) = \begin{pmatrix}2 & x\\ -x & -2\end{pmatrix}\begin{pmatrix}2 & -x\\ x & -2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}4 + x^2 & -2x - 2x\\ -2x - 2x & x^2 + 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}x^2 + 4 & -4x\\ -4x & x^2 + 4\end{pmatrix}.

Scădem x2I2x^2I_2:

A(x)A(−x)−x2I2=(4−4x−4x4),det⁡=16−16x2=16(1−x2).A(x)A(-x) - x^2I_2 = \begin{pmatrix}4 & -4x\\ -4x & 4\end{pmatrix}, \qquad \det = 16 - 16x^2 = 16(1 - x^2).

Inecuația 16(1−x2)≥0  ⟺  x2≤1  ⟺  x∈[−1,1]16(1 - x^2) \ge 0 \iff x^2 \le 1 \iff x \in [-1, 1].

Răspuns: x∈[−1,1]x \in [-1, 1]. Barem: 3p determinantul 16(1−x2)16(1-x^2), 2p rezolvarea inecuației.

2. Polinomul f=X3+mX2−X−mf = X^3 + mX^2 - X - m

a) f(1)=0f(1) = 0, pentru orice mm real

f(1)=13+m⋅12−1−m=1+m−1−m=0.f(1) = 1^3 + m\cdot 1^2 - 1 - m = 1 + m - 1 - m = 0.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

b) Pentru m=−3m = -3, 3 este rădăcină

f=X3−3X2−X+3f = X^3 - 3X^2 - X + 3, deci

f(3)=27−3⋅9−3+3=27−27−3+3=0,f(3) = 27 - 3\cdot 9 - 3 + 3 = 27 - 27 - 3 + 3 = 0,

adică 3 este rădăcină a lui ff. Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul și concluzia.

c) mm cu (x1x2+x1x3+x2x3)2+x1x2x3(x1+x2+x3)=1(x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3)^2 + x_1x_2x_3(x_1 + x_2 + x_3) = 1

Relațiile lui Viète pentru X3+bX2+cX+dX^3 + bX^2 + cX + d (aici b=mb = m, c=−1c = -1, d=−md = -m):

x1+x2+x3=−m,x1x2+x1x3+x2x3=−1,x1x2x3=−(−m)=m.x_1 + x_2 + x_3 = -m, \qquad x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = -1, \qquad x_1x_2x_3 = -(-m) = m.

Înlocuim: (−1)2+m⋅(−m)=1−m2(-1)^2 + m\cdot(-m) = 1 - m^2. Condiția: 1−m2=1  ⟺  m2=0  ⟺  m=01 - m^2 = 1 \iff m^2 = 0 \iff m = 0.

Răspuns: m=0m = 0. Barem: 3p relațiile lui Viète, 2p valoarea lui mm.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,+∞)→Rf:(0, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=2x2−1+4xf(x) = 2x^2 - 1 + \dfrac4x

a) f′(x)=4(x3−1)x2f'(x) = \dfrac{4(x^3 - 1)}{x^2}

Derivăm termen cu termen, cu (1x)′=−1x2\left(\dfrac1x\right)' = -\dfrac{1}{x^2}:

f′(x)=4x−4x2=4x3−4x2=4(x3−1)x2.f'(x) = 4x - \frac{4}{x^2} = \frac{4x^3 - 4}{x^2} = \frac{4(x^3 - 1)}{x^2}.

Barem: 3p derivarea, 2p forma finală.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=2x = 2

f(2)=8−1+2=9f(2) = 8 - 1 + 2 = 9 și f′(2)=4(8−1)4=7f'(2) = \dfrac{4(8 - 1)}{4} = 7. Ecuația tangentei y−f(2)=f′(2)(x−2)y - f(2) = f'(2)(x - 2):

y−9=7(x−2)  ⟺  y=7x−5.y - 9 = 7(x - 2) \iff y = 7x - 5.

Răspuns: y=7x−5y = 7x - 5. Barem: 2p f(2)f(2) și f′(2)f'(2), 3p ecuația tangentei.

c) 6≤2x2+4x≤336 \le 2x^2 + \dfrac4x \le 33, pentru orice x∈[14,4]x \in \left[\dfrac14, 4\right]

Observăm că 2x2+4x=f(x)+12x^2 + \dfrac4x = f(x) + 1, deci inegalitatea este echivalentă cu 5≤f(x)≤325 \le f(x) \le 32.

Monotonia. x2>0x^2 > 0, deci semnul lui f′f' este semnul lui x3−1x^3 - 1: f′(x)≤0f'(x) \le 0 pe [14,1]\left[\dfrac14, 1\right] și f′(x)≥0f'(x) \ge 0 pe [1,4][1, 4]. Deci ff scade pe [14,1]\left[\dfrac14, 1\right] și crește pe [1,4][1, 4].

xx14\tfrac141144
f′(x)f'(x)−-00++
f(x)f(x)1218\tfrac{121}{8}↘55↗3232

Valorile: f(1)=2−1+4=5f(1) = 2 - 1 + 4 = 5; f(4)=32−1+1=32f(4) = 32 - 1 + 1 = 32; f(14)=18−1+16=1218≈15,1f\left(\dfrac14\right) = \dfrac18 - 1 + 16 = \dfrac{121}{8} \approx 15{,}1.

Minimul pe interval este f(1)=5f(1) = 5, iar maximul este cel mai mare dintre valorile la capete, max⁡(1218,32)=32\max\left(\dfrac{121}{8}, 32\right) = 32. Așadar 5≤f(x)≤325 \le f(x) \le 32, adică

6≤2x2+4x≤33,pentru orice x∈[14,4].■6 \le 2x^2 + \frac4x \le 33, \quad \text{pentru orice } x \in \left[\frac14, 4\right]. \qquad \blacksquare

Barem: 2p monotonia, 3p valorile și concluzia.

2. f:(0,+∞)→Rf:(0, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=x−1+2ln⁡xf(x) = x - 1 + 2\ln x

a) ∫13(f(x)−2ln⁡x)dx=2\displaystyle\int_1^3 \left(f(x) - 2\ln x\right)dx = 2

∫13(x−1) dx=(x22−x)∣13=(92−3)−(12−1)=32+12=2.\int_1^3 (x - 1)\,dx = \left(\frac{x^2}{2} - x\right)\Big|_1^3 = \left(\frac92 - 3\right) - \left(\frac12 - 1\right) = \frac32 + \frac12 = 2.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫1ef(x)−x+1x dx=1\displaystyle\int_1^e \frac{f(x) - x + 1}{x}\,dx = 1

f(x)−x+1=2ln⁡xf(x) - x + 1 = 2\ln x, deci integrandul este 2ln⁡xx=2ln⁡x⋅(ln⁡x)′\dfrac{2\ln x}{x} = 2\ln x\cdot(\ln x)', cu primitiva ln⁡2x\ln^2 x:

∫1e2ln⁡xx dx=ln⁡2x∣1e=12−02=1.\int_1^e \frac{2\ln x}{x}\,dx = \ln^2 x\Big|_1^e = 1^2 - 0^2 = 1.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

c) Aria delimitată de graficul lui g(x)=3x(f(x)+1)g(x) = 3x\left(f(x) + 1\right), axa OxOx, x=1x = 1, x=3x = 3, este a+27ln⁡3a + 27\ln 3

g(x)=3x(x+2ln⁡x)=3x2+6xln⁡xg(x) = 3x(x + 2\ln x) = 3x^2 + 6x\ln x. Pe [1,3][1, 3] avem x>0x > 0 și ln⁡x≥0\ln x \ge 0, deci g(x)≥0g(x) \ge 0 și aria este chiar integrala:

A=∫13(3x2+6xln⁡x) dx=x3∣13+∫136xln⁡x dx=26+∫136xln⁡x dx.\mathcal A = \int_1^3 (3x^2 + 6x\ln x)\,dx = x^3\Big|_1^3 + \int_1^3 6x\ln x\,dx = 26 + \int_1^3 6x\ln x\,dx.

Pentru a doua integrală, prin părți cu u=ln⁡xu = \ln x, v′=6xv' = 6x (u′=1xu' = \frac1x, v=3x2v = 3x^2):

∫136xln⁡x dx=3x2ln⁡x∣13−∫133x2⋅1x dx=27ln⁡3−3x22∣13=27ln⁡3−(272−32)=27ln⁡3−12.\int_1^3 6x\ln x\,dx = 3x^2\ln x\Big|_1^3 - \int_1^3 3x^2\cdot\frac1x\,dx = 27\ln 3 - \frac{3x^2}{2}\Big|_1^3 = 27\ln 3 - \left(\frac{27}{2} - \frac32\right) = 27\ln 3 - 12.

Deci A=26−12+27ln⁡3=14+27ln⁡3\mathcal A = 26 - 12 + 27\ln 3 = 14 + 27\ln 3. Din a+27ln⁡3=14+27ln⁡3a + 27\ln 3 = 14 + 27\ln 3 obținem a=14a = 14.

Răspuns: a=14a = 14. Barem: 3p scrierea ariei și integrarea prin părți, 2p 14+27ln⁡314 + 27\ln 3 și a=14a = 14.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.133
I.2m=2m = 2
I.3x=5x = 5
I.4200 de lei
I.5a=3a = 3, b=4b = 4
I.655
II.1.cx∈[−1,1]x \in [-1, 1]
II.2.cm=0m = 0
III.1.by=7x−5y = 7x - 5
III.2.ca=14a = 14

Ce merită reținut din varianta 9

  • Probleme cu procente: scrie ecuația față de prețul inițial, x+p100x=preț finalx + \frac{p}{100}x = \text{preț final}.
  • Mijlocul unui segment: dacă știi mijlocul și un capăt, celălalt capăt are coordonatele 2xM−xA2x_M - x_A, 2yM−yA2y_M - y_A.
  • Inegalități de forma m≤h(x)≤Mm \le h(x) \le M pe un interval: tabelul de variație dă minimul (în punctul critic) și maximul (la unul dintre capete).
  • Aria sub grafic: verifică semnul funcției pe interval; dacă e pozitivă, aria este integrala.
  • ∫xln⁡x dx\int x\ln x\,dx: prin părți, derivezi ln⁡x\ln x și integrezi polinomul.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă