Subiect și barem BAC 2026 Matematică (tehnologic)
2026
Iunie–Iulie
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2026 Matematică (tehnologic) — Iunie–Iulie, varianta 3

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2026 la Matematică M_tehnologic, sesiunea iunie–iulie, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresie aritmetică: a3a_3, știind a1=10a_1 = 10 și a2=18a_2 = 18

Rația este diferența dintre doi termeni consecutivi: r=a2−a1=18−10=8r = a_2 - a_1 = 18 - 10 = 8.

a3=a2+r=18+8=26.a_3 = a_2 + r = 18 + 8 = 26.

Răspuns: a3=26a_3 = 26. Barem: 3p rația, 2p termenul a3a_3.

2. f(x)=2x−2f(x) = 2x - 2: arătați că f(4)−f(3)−f(2)=0f(4) - f(3) - f(2) = 0

f(4)=8−2=6f(4) = 8 - 2 = 6, f(3)=6−2=4f(3) = 6 - 2 = 4, f(2)=4−2=2f(2) = 4 - 2 = 2.

f(4)−f(3)−f(2)=6−4−2=0.f(4) - f(3) - f(2) = 6 - 4 - 2 = 0.

Barem: 3p cele trei valori, 2p calculul final.

3. Ecuație exponențială: 73−x=74x−27^{3 - x} = 7^{4x - 2}

Funcția exponențială t↦7tt \mapsto 7^t este injectivă (baza 7>07 > 0, 7≠17 \ne 1), deci două puteri ale lui 7 sunt egale doar dacă exponenții sunt egali:

3−x=4x−2  ⟺  5=5x  ⟺  x=1.3 - x = 4x - 2 \iff 5 = 5x \iff x = 1.

Verificare: 72=727^{2} = 7^{2} ✔.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. Probabilitatea ca un număr natural de o cifră să verifice 20−2n<1520 - 2n < 15

Cazuri posibile: numerele naturale de o cifră sunt 0,1,…,90, 1, \dots, 9 — adică 1010 numere (nu uita de 00).

Cazuri favorabile: 20−2n<15  ⟺  5<2n  ⟺  n>52=2,520 - 2n < 15 \iff 5 < 2n \iff n > \dfrac52 = 2{,}5, deci n∈{3,4,5,6,7,8,9}n \in \{3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\} — 77 numere.

p=710.p = \frac{7}{10}.

Răspuns: p=710p = \dfrac{7}{10}. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea.

5. A(1,1)A(1,1), M(2,4)M(2,4), B(a,b)B(a,b); MM mijlocul lui ABAB

Coordonatele mijlocului sunt mediile aritmetice ale coordonatelor capetelor:

xM=xA+xB2⇒1+a2=2⇒a=3,yM=yA+yB2⇒1+b2=4⇒b=7.x_M = \frac{x_A + x_B}{2} \Rightarrow \frac{1 + a}{2} = 2 \Rightarrow a = 3, \qquad y_M = \frac{y_A + y_B}{2} \Rightarrow \frac{1 + b}{2} = 4 \Rightarrow b = 7.

Răspuns: a=3a = 3, b=7b = 7. Barem: 3p relațiile pentru mijloc, 2p valorile lui aa și bb.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AB=15AB = 15, ∠B=30∘\angle B = 30^\circ: arătați că BC=103BC = 10\sqrt3

În triunghiul dreptunghic, BCBC este ipotenuza, iar ABAB este cateta alăturată unghiului BB:

cos⁡B=ABBC⇒32=15BC⇒BC=2⋅153=303=3033=103.\cos B = \frac{AB}{BC} \Rightarrow \frac{\sqrt3}{2} = \frac{15}{BC} \Rightarrow BC = \frac{2\cdot 15}{\sqrt3} = \frac{30}{\sqrt3} = \frac{30\sqrt3}{3} = 10\sqrt3.

(Am raționalizat numitorul înmulțind cu 3\sqrt3.) Barem: 3p scrierea lui cos⁡B\cos B, 2p calculul lui BCBC.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Matricea A(x)=(x1x−12)A(x) = \begin{pmatrix}x & 1\\ x - 1 & 2\end{pmatrix}

a) det⁡(A(4))=5\det(A(4)) = 5

A(4)=(4132),det⁡(A(4))=4⋅2−1⋅3=8−3=5.A(4) = \begin{pmatrix}4 & 1\\ 3 & 2\end{pmatrix}, \qquad \det(A(4)) = 4\cdot2 - 1\cdot3 = 8 - 3 = 5.

Barem: 3p scrierea determinantului, 2p calculul.

b) 2A(1)+A(4)=3A(2)2A(1) + A(4) = 3A(2)

A(1)=(1102)A(1) = \begin{pmatrix}1 & 1\\ 0 & 2\end{pmatrix}, A(2)=(2112)A(2) = \begin{pmatrix}2 & 1\\ 1 & 2\end{pmatrix}.

2A(1)+A(4)=(2204)+(4132)=(6336)=3(2112)=3A(2).2A(1) + A(4) = \begin{pmatrix}2 & 2\\ 0 & 4\end{pmatrix} + \begin{pmatrix}4 & 1\\ 3 & 2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}6 & 3\\ 3 & 6\end{pmatrix} = 3\begin{pmatrix}2 & 1\\ 1 & 2\end{pmatrix} = 3A(2).

Barem: 3p calculul sumei, 2p identificarea cu 3A(2)3A(2).

c) xx, yy reali cu A(−x)⋅A(x)=A(y)A(-x)\cdot A(x) = A(y)

A(−x)=(−x1−x−12)A(-x) = \begin{pmatrix}-x & 1\\ -x - 1 & 2\end{pmatrix}. Înmulțim linie cu coloană:

A(−x)⋅A(x)=(−x⋅x+1⋅(x−1)−x⋅1+1⋅2(−x−1)x+2(x−1)(−x−1)+4)=(−x2+x−12−x−x2+x−23−x).A(-x)\cdot A(x) = \begin{pmatrix}-x\cdot x + 1\cdot(x-1) & -x\cdot 1 + 1\cdot 2\\ (-x-1)x + 2(x-1) & (-x-1) + 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}-x^2 + x - 1 & 2 - x\\ -x^2 + x - 2 & 3 - x\end{pmatrix}.

Egalăm cu A(y)=(y1y−12)A(y) = \begin{pmatrix}y & 1\\ y - 1 & 2\end{pmatrix}, element cu element:

  • poziția (1,2)(1,2): 2−x=1⇒x=12 - x = 1 \Rightarrow x = 1;
  • poziția (2,2)(2,2): 3−x=2⇒x=13 - x = 2 \Rightarrow x = 1 ✔ (compatibil);
  • poziția (1,1)(1,1): y=−1+1−1=−1y = -1 + 1 - 1 = -1;
  • poziția (2,1)(2,1): y−1=−1+1−2=−2⇒y=−1y - 1 = -1 + 1 - 2 = -2 \Rightarrow y = -1 ✔.

Răspuns: x=1x = 1, y=−1y = -1. Barem: 3p produsul A(−x)⋅A(x)A(-x)\cdot A(x), 2p valorile lui xx și yy. Toate cele patru egalități trebuie să fie satisfăcute simultan — verifică-le pe toate.

2. Legea x∗y=(4−x)(4−y)+2x * y = (4 - x)(4 - y) + 2

a) 0∗3=60 * 3 = 6

0∗3=(4−0)(4−3)+2=4⋅1+2=6.0 * 3 = (4 - 0)(4 - 3) + 2 = 4\cdot 1 + 2 = 6.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

b) xx real cu 2∗x=22 * x = 2

2∗x=(4−2)(4−x)+2=2(4−x)+2=−2x+10.2 * x = (4 - 2)(4 - x) + 2 = 2(4 - x) + 2 = -2x + 10.

−2x+10=2  ⟺  −2x=−8  ⟺  x=4-2x + 10 = 2 \iff -2x = -8 \iff x = 4. (Observă: (4−2)(4−x)=0(4-2)(4-x) = 0 cere x=4x = 4.)

Răspuns: x=4x = 4. Barem: 3p expresia 2∗x2 * x, 2p soluția.

c) Perechile (m,n)(m, n) de numere întregi cu (2m)∗(2n+1)=10(2m) * (2n + 1) = 10

(2m)∗(2n+1)=(4−2m)(4−2n−1)+2=(4−2m)(3−2n)+2=10  ⟺  (4−2m)(3−2n)=8.(2m) * (2n+1) = (4 - 2m)(4 - 2n - 1) + 2 = (4 - 2m)(3 - 2n) + 2 = 10 \iff (4 - 2m)(3 - 2n) = 8.

Pentru m,nm, n întregi ambii factori sunt întregi, iar 3−2n3 - 2n este impar. Singurii divizori impari ai lui 8 sunt 11 și −1-1:

  • 3−2n=1⇒n=13 - 2n = 1 \Rightarrow n = 1 și 4−2m=8⇒m=−24 - 2m = 8 \Rightarrow m = -2;
  • 3−2n=−1⇒n=23 - 2n = -1 \Rightarrow n = 2 și 4−2m=−8⇒m=64 - 2m = -8 \Rightarrow m = 6.

Verificare: (−4)∗3=8⋅1+2=10(-4) * 3 = 8 \cdot 1 + 2 = 10 ✔; 12∗5=(−8)(−1)+2=1012 * 5 = (-8)(-1) + 2 = 10 ✔.

Răspuns: (m,n)∈{(−2,1), (6,2)}(m, n) \in \{(-2, 1),\ (6, 2)\}. Barem: 2p expresia compunerii, 3p perechile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=3x4−4x3−12x2−1f(x) = 3x^4 - 4x^3 - 12x^2 - 1

a) f′(x)=12x(x+1)(x−2)f'(x) = 12x(x + 1)(x - 2)

Derivăm termen cu termen, cu (xn)′=nxn−1(x^n)' = nx^{n-1}:

f′(x)=12x3−12x2−24x=12x(x2−x−2).f'(x) = 12x^3 - 12x^2 - 24x = 12x(x^2 - x - 2).

Trinomul x2−x−2x^2 - x - 2 are rădăcinile −1-1 și 22 (Δ=9\Delta = 9), deci x2−x−2=(x+1)(x−2)x^2 - x - 2 = (x+1)(x-2) și f′(x)=12x(x+1)(x−2)f'(x) = 12x(x+1)(x-2).

Barem: 3p derivarea, 2p descompunerea.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=0x = 0

f(0)=−1f(0) = -1, f′(0)=0f'(0) = 0. Ecuația tangentei: y−f(0)=f′(0)(x−0)y - f(0) = f'(0)(x - 0), adică

y+1=0⋅x  ⟺  y=−1.y + 1 = 0 \cdot x \iff y = -1.

Răspuns: y=−1y = -1 (tangentă orizontală, x=0x = 0 este punct critic). Barem: 2p f(0)f(0) și f′(0)f'(0), 3p ecuația.

c) 3x4+5≥4x3+12x23x^4 + 5 \ge 4x^3 + 12x^2, pentru orice x∈(−∞,0]x \in (-\infty, 0]

Inegalitatea se rescrie: 3x4−4x3−12x2+5≥0  ⟺  f(x)+6≥0  ⟺  f(x)≥−63x^4 - 4x^3 - 12x^2 + 5 \ge 0 \iff f(x) + 6 \ge 0 \iff f(x) \ge -6.

Studiem monotonia lui ff pe (−∞,0](-\infty, 0] folosind a). Pe acest interval f′(x)=0  ⟺  x=−1f'(x) = 0 \iff x = -1 sau x=0x = 0. Semnul lui f′(x)=12x(x+1)(x−2)f'(x) = 12x(x+1)(x-2):

xx−∞-\infty−1-100
12x12x−-−-−-00
x+1x+1−-00++++
x−2x-2−-−-−-−-
f′(x)f'(x)−-00++00
f(x)f(x)↘−6-6↗−1-1

Deci ff este descrescătoare pe (−∞,−1](-\infty, -1] și crescătoare pe [−1,0][-1, 0], iar x=−1x = -1 este punct de minim pe (−∞,0](-\infty, 0], cu

f(−1)=3+4−12−1=−6.f(-1) = 3 + 4 - 12 - 1 = -6.

Prin urmare f(x)≥f(−1)=−6f(x) \ge f(-1) = -6 pentru orice x≤0x \le 0, adică 3x4−4x3−12x2−1≥−63x^4 - 4x^3 - 12x^2 - 1 \ge -6, echivalent cu 3x4+5≥4x3+12x23x^4 + 5 \ge 4x^3 + 12x^2. ■\blacksquare

(Verificare algebrică: 3x4−4x3−12x2+5=(x+1)2(3x2−10x+5)3x^4 - 4x^3 - 12x^2 + 5 = (x+1)^2(3x^2 - 10x + 5), iar pentru x≤0x \le 0 al doilea factor este ≥5>0\ge 5 > 0.) Barem: 3p monotonia pe (−∞,0](-\infty, 0], 2p concluzia cu f(−1)=−6f(-1) = -6.

2. f(x)=x+1+xexf(x) = x + 1 + xe^x

a) ∫04(f(x)−xex)dx=12\displaystyle\int_0^4 \left(f(x) - xe^x\right)dx = 12

f(x)−xex=x+1f(x) - xe^x = x + 1, deci

∫04(x+1) dx=(x22+x)∣04=(8+4)−0=12.\int_0^4 (x + 1)\,dx = \left(\frac{x^2}{2} + x\right)\Big|_0^4 = (8 + 4) - 0 = 12.

Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

b) ∫01(f(x)−x−1)dx=1\displaystyle\int_0^1 \left(f(x) - x - 1\right)dx = 1

f(x)−x−1=xexf(x) - x - 1 = xe^x. Integrăm prin părți, cu u=xu = x, v′=exv' = e^x (u′=1u' = 1, v=exv = e^x):

∫01xex dx=xex∣01−∫01ex dx=(e−0)−ex∣01=e−(e−1)=1.\int_0^1 xe^x\,dx = xe^x\Big|_0^1 - \int_0^1 e^x\,dx = (e - 0) - e^x\Big|_0^1 = e - (e - 1) = 1.

Barem: 3p integrarea prin părți, 2p calculul final.

c) g(x)=f′(x)f(x)g(x) = \dfrac{\sqrt{f'(x)}}{f(x)} pe [0,1][0,1]: volumul corpului de rotație este π(e+1)e+2\dfrac{\pi(e+1)}{e+2}

Întâi verificăm că gg are sens: f′(x)=1+ex+xex=1+(x+1)ex>0f'(x) = 1 + e^x + xe^x = 1 + (x+1)e^x > 0 și f(x)=x+1+xex>0f(x) = x + 1 + xe^x > 0 pe [0,1][0, 1].

Volumul corpului obținut prin rotația graficului lui gg în jurul axei OxOx:

V=π∫01g2(x) dx=π∫01f′(x)f2(x) dx.V = \pi\int_0^1 g^2(x)\,dx = \pi\int_0^1 \frac{f'(x)}{f^2(x)}\,dx.

Recunoaștem derivata: (−1f(x))′=f′(x)f2(x)\left(-\dfrac{1}{f(x)}\right)' = \dfrac{f'(x)}{f^2(x)}. Deci

V=π(−1f(x))∣01=π(−1f(1)+1f(0)).V = \pi\left(-\frac{1}{f(x)}\right)\Big|_0^1 = \pi\left(-\frac{1}{f(1)} + \frac{1}{f(0)}\right).

Cu f(0)=1f(0) = 1 și f(1)=1+1+e=e+2f(1) = 1 + 1 + e = e + 2:

V=π(1−1e+2)=π⋅e+2−1e+2=π(e+1)e+2.V = \pi\left(1 - \frac{1}{e+2}\right) = \pi\cdot\frac{e + 2 - 1}{e + 2} = \frac{\pi(e+1)}{e+2}.

Barem: 3p formula volumului și primitiva −1f-\frac{1}{f}, 2p calculul final.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a3=26a_3 = 26
I.3x=1x = 1
I.4p=710p = \tfrac{7}{10}
I.5a=3a = 3, b=7b = 7
I.6BC=103BC = 10\sqrt3
II.1.cx=1x = 1, y=−1y = -1
II.2.bx=4x = 4
II.2.c(−2,1)(-2, 1) și (6,2)(6, 2)
III.1.by=−1y = -1
III.2.cV=π(e+1)e+2V = \dfrac{\pi(e+1)}{e+2}

Ce merită reținut din varianta 3

  • Ecuații exponențiale cu aceeași bază: egalezi exponenții.
  • Ecuații în numere întregi de forma produs == constantă: folosește paritatea factorilor ca să reduci rapid cazurile.
  • Inegalități pe un interval: scrie-le ca f(x)≥f(x0)f(x) \ge f(x_0) și arată că x0x_0 este punct de minim pe acel interval.
  • Volume de rotație cu f′f2\dfrac{f'}{f^2}: primitiva este −1f-\dfrac{1}{f}.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă