Rezolvarea completă a subiectului de la simularea națională a Bacalaureatului 2026 la Matematică M_mate-info. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. z=2+i: arătați că z+zˉ+z⋅zˉ=9
Conjugatul este zˉ=2−i. Atunci z+zˉ=4 (partea imaginară se reduce), iar
z⋅zˉ=(2+i)(2−i)=4−i2=4+1=5.
Deci z+zˉ+zzˉ=4+5=9.
De reținut:z+zˉ=2Rez și zzˉ=∣z∣2. Barem: 2p scrierea expresiei, 3p calculul.
2. f(x)=2x−1, g(x)=x2−4x+m: graficele au exact un punct comun
Punctele comune au abscisele soluții ale ecuației f(x)=g(x):
x2−4x+m=2x−1⟺x2−6x+m+1=0.
Graficele au exact un punct comun dacă ecuația are o singură soluție reală, adică Δ=0:
Δ=36−4(m+1)=32−4m=0⟺m=8.
(Atunci x2−6x+9=(x−3)2=0, punctul comun este (3,5).)
Răspuns:m=8. Barem: 2p ecuația, 3p condiția Δ=0 și valoarea lui m.
3. Ecuația (1+logx2)log2x=5
Condiții de existență:x>0, x=1 (baza logaritmului logx).
Desfacem paranteza și folosim logx2⋅log2x=1 (formula de schimbare a bazei: logx2=log2x1):
4. Probabilitatea ca un număr de două cifre nenule să aibă produsul cifrelor divizibil cu 5
Cazuri posibile: fiecare dintre cele două cifre poate fi 1,…,9, deci 9⋅9=81 numere.
Cazuri favorabile: cum 5 e prim, 5∣a⋅b dacă și numai dacă 5∣a sau 5∣b; cu cifre nenule, asta înseamnă că măcar o cifră este 5. Numerele cu cifra zecilor 5: 9; cu cifra unităților 5: 9; numărul 55 a fost numărat de două ori. Total: 9+9−1=17.
p=8117.
Răspuns:p=8117. Barem: 2p cazurile posibile, 3p cazurile favorabile și probabilitatea. Capcană: dacă uiți să scazi 55, obții greșit 18.
5. Dreapta prin A(0,5), perpendiculară pe OB, B(4,2)
mOB=4−02−0=21. Două drepte (neverticale) sunt perpendiculare dacă produsul pantelor este −1: md⋅21=−1⇒md=−2.
Ecuația: y−5=−2(x−0)⟺y=−2x+5.
Răspuns:d:y=−2x+5. Barem: 3p panta, 2p ecuația.
6. Triunghi dreptunghic în A, AB=9, AC=12, M mijlocul lui BC: d(C,AM)=7,2
Pasul 1. Ipotenuza: BC=81+144=15. Mediana din unghiul drept este jumătate din ipotenuză: AM=2BC=CM.
Pasul 2. În triunghiul AMC, AM=CM. Scriem aria lui AMC în două moduri: 21AM⋅d(C,AM)=21CM⋅d(A,CM), deci d(C,AM)=d(A,CM)=d(A,BC)=AD, unde AD este înălțimea din A a triunghiului ABC.
Pasul 3. Aria lui ABC în două moduri: 2BC⋅AD=2AB⋅AC, deci
AD=159⋅12=15108=7,2.
Așadar d(C,AM)=7,2.
Barem: 3p reducerea la înălțimea AD, 2p calculul.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
1. A(a)=a131−121a1 și sistemul ⎩⎨⎧ax+y+z=2ax−y+az=−43x+2y+z=8
c) Pentru a=2: soluțiile cu x0y0=y1, unde (x1,y1,z1) e soluția pentru a=1
Soluția pentru a=1. Sistemul ⎩⎨⎧x+y+z=2x−y+z=−43x+2y+z=8 are det=4=0, deci soluție unică. Scăzând primele două ecuații: 2y=6⇒y1=3. (Complet: x1=23, z1=−25; ne trebuie doar y1=3.)
Soluțiile pentru a=2. Sistemul ⎩⎨⎧2x+y+z=4x−y+2z=−43x+2y+z=8 are determinant nul. Adunând primele două: 3x+3z=0⇒x=−z. Din prima: y=4−2x−z=4+z... mai simplu, notăm x=α: z=−α, y=4−2α+α=4−α. Verificăm a treia ecuație: 3α+8−2α−α=8 ✔. Deci soluțiile sunt
(x0,y0,z0)=(α,4−α,−α),α∈R.
Condițiax0y0=y1: α(4−α)=3⟺α2−4α+3=0⟺α∈{1,3}.
Răspuns:(1,3,−1) și (3,1,−3). Barem: 2p mulțimea soluțiilor pentru a=2, 3p y1=3 și soluțiile cerute.
2. Legea x∗y=(x2+2)(y2+2)+m, m∈[−4,+∞)
(Condiția m≥−4 asigură că expresia de sub radical este nenegativă: (x2+2)(y2+2)≥4.)
a) Pentru m=3: 0∗1=3
0∗1=(0+2)(1+2)+3=6+3=9=3.
Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.
b) Pentru m=7: x∗(2x)=5
x∗(2x)=(x2+2)(4x2+2)+7.
Ecuația (x2+2)(4x2+2)+7=5: ambii membri sunt nenegativi, deci ridicăm la pătrat:
(x2+2)(4x2+2)+7=25⟺4x4+10x2+4+7−25=0⟺2x4+5x2−7=0.
Cu t=x2≥0: 2t2+5t−7=0, Δ=25+56=81, t∈{1,−27}. Doar t=1 e acceptabil, deci x2=1.
Calculăm cele două compuneri. Cum (x∗y)2=(x2+2)(y2+2)+m:
((x∗y)∗z)2=[(x2+2)(y2+2)+m+2](z2+2)+m,
(x∗(y∗z))2=(x2+2)[(y2+2)(z2+2)+m+2]+m.
Ambele compuneri sunt nenegative, deci sunt egale dacă și numai dacă pătratele lor sunt egale. Termenul (x2+2)(y2+2)(z2+2) apare în ambele și se reduce:
(m+2)(z2+2)=(x2+2)(m+2)⟺(m+2)(z2−x2)=0.
Aceasta trebuie să aibă loc pentru oricex,z reali (de exemplu x=0, z=1 dă m+2=0), deci m=−2, care aparține lui [−4,+∞).
Răspuns:m=−2. Barem: 3p scrierea condiției de asociativitate, 2p valoarea lui m.
Deci limita este e1/2=e. (Dacă f(x)=1 pentru unele x apropiate de 2, factorul respectiv este 1 și concluzia rămâne aceeași; alternativ, scrie fx−21=ex−2lnf(x) și limx−2lnf(x)=f(2)f′(2)=21.)
Barem: 3p transformarea la limita fundamentală, 2p calculul.
c) Mulțimea valorilor lui m pentru care f(x)=mx are exact două soluții
Pe (1,+∞) avem x>0, deci ecuația este echivalentă cu g(x)=m, unde g(x)=xf(x)=xx−1ex−2.
Derivata: g′(x)=x2xf′(x)−f(x). Înlocuind f′ din a) și aducând la același numitor: