Subiect și barem BAC 2010 Matematică M1 (mate-info)
2010
Iunie–Iulie
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2010 Matematică M1 (mate-info) — Iunie–Iulie, varianta 9

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2010 la Matematică M1 (mate-info), sesiunea iunie–iulie, varianta 9. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Calculați ((1−i)(i−1))4\big((1-i)(i-1)\big)^4

(1−i)(i−1)=−(1−i)2=−(1−2i+i2)=−(−2i)=2i(1-i)(i-1) = -(1-i)^2 = -(1 - 2i + i^2) = -(-2i) = 2i.

(2i)4=16 i4=16.(2i)^4 = 16\,i^4 = 16.

Răspuns: 1616. Barem: 3p produsul, 2p puterea.

2. f:(−3,3)→Rf:(-3,3)\to\mathbb R, f(x)=ln⁡3−x3+xf(x) = \ln\dfrac{3-x}{3+x} este impară

Domeniul este simetric față de 00, iar

f(−x)=ln⁡3+x3−x=ln⁡(3−x3+x)−1=−ln⁡3−x3+x=−f(x). ■f(-x) = \ln\frac{3+x}{3-x} = \ln\left(\frac{3-x}{3+x}\right)^{-1} = -\ln\frac{3-x}{3+x} = -f(x). \ \blacksquare

Barem: 2p f(−x)f(-x), 2p proprietatea logaritmului, 1p concluzia.

3. Soluțiile întregi ale inecuației x2+2x−8<0x^2 + 2x - 8 < 0

x2+2x−8=(x−2)(x+4)<0  ⟺  x∈(−4,2)x^2 + 2x - 8 = (x-2)(x+4) < 0 \iff x \in (-4, 2).

Răspuns: x∈{−3,−2,−1,0,1}x \in \{-3, -2, -1, 0, 1\}. Barem: 2p descompunerea, 1p intervalul, 2p soluțiile întregi.

4. Câte elemente din {1,…,100}\{1, \dots, 100\} sunt divizibile cu 4 sau cu 5?

Principiul includerii și excluderii:

  • divizibile cu 4: [1004]=25\left[\frac{100}{4}\right] = 25;
  • divizibile cu 5: [1005]=20\left[\frac{100}{5}\right] = 20;
  • divizibile cu 4 și 5 (cu 20): 55.

25+20−5=40.25 + 20 - 5 = 40.

Răspuns: 4040. Barem: 1p + 1p + 1p cele trei numărări, 2p rezultatul.

5. M(1,−2)M(1,-2), N(−3,−1)N(-3,-1), P(−1,2)P(-1,2); QQ astfel încât MNPQMNPQ paralelogram

MNPQMNPQ paralelogram   ⟺  MQ→=NP→\iff \overrightarrow{MQ} = \overrightarrow{NP}. Cu Q(a,b)Q(a, b):

MQ→=(a−1)i⃗+(b+2)j⃗,NP→=2i⃗+3j⃗⇒a=3, b=1.\overrightarrow{MQ} = (a-1)\vec i + (b+2)\vec j, \quad \overrightarrow{NP} = 2\vec i + 3\vec j \Rightarrow a = 3,\ b = 1.

Răspuns: Q(3,1)Q(3, 1). Barem: 2p vectorii, 2p egalitatea, 1p punctul.

6. AB=6AB = 6, AC=3AC = 3, BC=5BC = 5; lungimea înălțimii [AD][AD]

Formula lui Heron cu p=6+3+52=7p = \frac{6 + 3 + 5}{2} = 7:

A=7⋅(7−6)(7−3)(7−5)=56=214.\mathcal A = \sqrt{7\cdot(7-6)(7-3)(7-5)} = \sqrt{56} = 2\sqrt{14}.

AD=2ABC=4145.AD = \frac{2\mathcal A}{BC} = \frac{4\sqrt{14}}{5}.

Răspuns: AD=4145AD = \dfrac{4\sqrt{14}}{5}. Barem: 3p aria, 2p înălțimea.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Sistemul {x−2y−8z=−653x+y−3z=22x+y+z=28\begin{cases}x - 2y - 8z = -65\\3x + y - 3z = 22\\x + y + z = 28\end{cases}, A=(1−2−831−3111)A = \begin{pmatrix}1&-2&-8\\3&1&-3\\1&1&1\end{pmatrix}

a) Rangul lui AA este 2

det⁡A=1⋅(1+3)+2⋅(3+3)−8⋅(3−1)=4+12−16=0,\det A = 1\cdot(1 + 3) + 2\cdot(3 + 3) - 8\cdot(3 - 1) = 4 + 12 - 16 = 0,

iar minorul ∣1−231∣=1+6=7≠0\begin{vmatrix}1 & -2\\3 & 1\end{vmatrix} = 1 + 6 = 7 \ne 0. Deci rang⁡A=2\operatorname{rang} A = 2. Barem: 3p determinantul, 2p minorul.

b) Rezolvarea sistemului

Minorul caracteristic (bordarea minorului principal cu coloana termenilor liberi și linia a treia) este nul, deci sistemul este compatibil nedeterminat. Luăm z=αz = \alpha necunoscută secundară și rezolvăm prima și a treia ecuație:

{x−2y=−65+8αx+y=28−α⇒3y=93−9α⇒y=31−3α,x=2α−3.\begin{cases}x - 2y = -65 + 8\alpha\\x + y = 28 - \alpha\end{cases} \Rightarrow 3y = 93 - 9\alpha \Rightarrow y = 31 - 3\alpha,\quad x = 2\alpha - 3.

Verificare în ecuația a doua: 3(2α−3)+(31−3α)−3α=223(2\alpha - 3) + (31 - 3\alpha) - 3\alpha = 22 ✔.

Răspuns: (x,y,z)=(2α−3, 31−3α, α)(x, y, z) = (2\alpha - 3,\ 31 - 3\alpha,\ \alpha), α∈R\alpha \in \mathbb R. Barem: 2p compatibilitatea, 3p soluția.

c) Numărul soluțiilor din N×N×N\mathbb N\times\mathbb N\times\mathbb N

z=α∈Nz = \alpha \in \mathbb N, x=2α−3≥0x = 2\alpha - 3 \ge 0, y=31−3α≥0y = 31 - 3\alpha \ge 0:

32≤α≤313⇒α∈{2,3,…,10}.\frac32 \le \alpha \le \frac{31}{3} \Rightarrow \alpha \in \{2, 3, \dots, 10\}.

Răspuns: 99 soluții. Barem: 1p condițiile, 2p intervalul, 1p valorile, 1p numărul.

2. A={(ab−ba) | a,b∈Z5}A = \left\{\begin{pmatrix}a & b\\-b & a\end{pmatrix} \,\middle|\, a, b \in \mathbb Z_5\right\}

a) Numărul elementelor lui AA

aa și bb se aleg independent din Z5\mathbb Z_5 (5 valori fiecare): 5⋅5=255\cdot 5 = 25 de elemente.

Răspuns: 2525. Barem: 2p, 3p.

b) Există M∈AM \in A nenulă cu (3^1^−1^3^)M=O2\begin{pmatrix}\hat3 & \hat1\\-\hat1 & \hat3\end{pmatrix}M = O_2

Cu M=(ab−ba)M = \begin{pmatrix}a&b\\-b&a\end{pmatrix}:

(3^1^−1^3^)(ab−ba)=(3^a−b3^b+a−a−3^b−b+3^a).\begin{pmatrix}\hat3&\hat1\\-\hat1&\hat3\end{pmatrix}\begin{pmatrix}a&b\\-b&a\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}\hat3a - b & \hat3b + a\\-a - \hat3b & -b + \hat3a\end{pmatrix}.

Se anulează dacă b=3^ab = \hat3a și a=−3^ba = -\hat3b. Pentru a=1^a = \hat1, b=3^b = \hat3: −3^⋅3^=−9^=1^=a-\hat3\cdot\hat3 = -\hat9 = \hat1 = a ✔.

Exemplu: M=(1^3^−3^1^)=(1^3^2^1^)M = \begin{pmatrix}\hat1 & \hat3\\-\hat3 & \hat1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}\hat1 & \hat3\\\hat2 & \hat1\end{pmatrix}. Barem: 2p produsul, 1p condițiile, 2p exemplul.

c) Ecuația X2=I2X^2 = I_2 în AA

X=(xy−yx)X = \begin{pmatrix}x&y\\-y&x\end{pmatrix}, X2=(x2−y22^xy−2^xyx2−y2)X^2 = \begin{pmatrix}x^2 - y^2 & \hat2xy\\-\hat2xy & x^2 - y^2\end{pmatrix}. Condiția: x2−y2=1^x^2 - y^2 = \hat1 și 2^xy=0^\hat2xy = \hat0, adică xy=0^xy = \hat0 (2^\hat2 inversabil, Z5\mathbb Z_5 corp).

  • x=0^x = \hat0: −y2=1^⇒y2=4^⇒y∈{2^,3^}-y^2 = \hat1 \Rightarrow y^2 = \hat4 \Rightarrow y \in \{\hat2, \hat3\};
  • y=0^y = \hat0: x2=1^⇒x∈{1^,4^}x^2 = \hat1 \Rightarrow x \in \{\hat1, \hat4\}.

Răspuns: (0^2^−2^0^)\begin{pmatrix}\hat0&\hat2\\-\hat2&\hat0\end{pmatrix}, (0^3^−3^0^)\begin{pmatrix}\hat0&\hat3\\-\hat3&\hat0\end{pmatrix}, (1^0^0^1^)\begin{pmatrix}\hat1&\hat0\\\hat0&\hat1\end{pmatrix}, (4^0^0^4^)\begin{pmatrix}\hat4&\hat0\\\hat0&\hat4\end{pmatrix}. Barem: 1p sistemul, 2p cazurile, 2p matricele.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:R∖{−1}→Rf:\mathbb R\setminus\{-1\}\to\mathbb R, f(x)=arctg⁡xx+1f(x) = \operatorname{arctg}\dfrac{x}{x+1}

a) Asimptota spre +∞+\infty

xx+1→1\dfrac{x}{x+1} \to 1, deci lim⁡x→+∞f(x)=arctg⁡1=π4\lim\limits_{x\to+\infty}f(x) = \operatorname{arctg}1 = \dfrac\pi4.

Răspuns: y=π4y = \dfrac\pi4 (asimptotă orizontală). Barem: 3p limita, 2p concluzia.

b) Monotonia

f′(x)=11+x2(x+1)2⋅(x+1)−x(x+1)2=1(x+1)2+x2=12x2+2x+1.f'(x) = \frac{1}{1 + \frac{x^2}{(x+1)^2}}\cdot\frac{(x+1) - x}{(x+1)^2} = \frac{1}{(x+1)^2 + x^2} = \frac{1}{2x^2 + 2x + 1}.

2x2+2x+12x^2 + 2x + 1 are Δ=4−8<0\Delta = 4 - 8 < 0, deci f′(x)>0f'(x) > 0: ff este strict crescătoare pe (−∞,−1)(-\infty, -1) și pe (−1,+∞)(-1, +\infty). Barem: 2p derivata, 2p semnul, 1p concluzia.

c) Punctele de inflexiune

f′′(x)=−4x+2(2x2+2x+1)2=−2(2x+1)(2x2+2x+1)2.f''(x) = -\frac{4x + 2}{(2x^2 + 2x + 1)^2} = \frac{-2(2x+1)}{(2x^2+2x+1)^2}.

f′′(x)=0  ⟺  x=−12f''(x) = 0 \iff x = -\frac12; f′′f'' schimbă semnul în −12-\frac12 (pozitivă pe (−1,−12)\left(-1, -\frac12\right), negativă pe (−12,+∞)\left(-\frac12, +\infty\right)), iar ff e continuă acolo.

Răspuns: x=−12x = -\dfrac12 este punct de inflexiune. Barem: 2p f′′f'', 1p rădăcina, 2p schimbarea semnului.

2. In=∫nn+12x−1x dxI_n = \displaystyle\int_n^{n+1}\frac{2x - 1}{x}\,dx

Calculăm direct:

In=∫nn+1(2−1x)dx=(2x−ln⁡x)∣nn+1=2−ln⁡n+1n.I_n = \int_n^{n+1}\left(2 - \frac1x\right)dx = (2x - \ln x)\Big|_n^{n+1} = 2 - \ln\frac{n+1}{n}.

a) (In)(I_n) este strict crescător

In+1−In=ln⁡n+1n−ln⁡n+2n+1=ln⁡(n+1)2n(n+2)=ln⁡(1+1n2+2n)>0. ■I_{n+1} - I_n = \ln\frac{n+1}{n} - \ln\frac{n+2}{n+1} = \ln\frac{(n+1)^2}{n(n+2)} = \ln\left(1 + \frac{1}{n^2 + 2n}\right) > 0. \ \blacksquare

Barem: 2p calculul lui InI_n, 1p diferența, 2p semnul.

b) (In)(I_n) este mărginit

1<n+1n≤2<e1 < \dfrac{n+1}{n} \le 2 < e, deci 0<ln⁡n+1n<10 < \ln\dfrac{n+1}{n} < 1 și 1<In<21 < I_n < 2. Barem: 2p, 2p, 1p.

c) lim⁡n→∞n(2−In)\lim\limits_{n\to\infty} n(2 - I_n)

lim⁡n→∞nln⁡n+1n=lim⁡n→∞ln⁡(1+1n)n=ln⁡e=1.\lim_{n\to\infty} n\ln\frac{n+1}{n} = \lim_{n\to\infty}\ln\left(1 + \frac1n\right)^n = \ln e = 1.

Răspuns: 11. Barem: 2p rescrierea, 3p limita.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.11616
I.3{−3,−2,−1,0,1}\{-3, -2, -1, 0, 1\}
I.44040
I.5Q(3,1)Q(3, 1)
I.6AD=4145AD = \frac{4\sqrt{14}}{5}
II.1.b(2α−3,31−3α,α)(2\alpha - 3, 31 - 3\alpha, \alpha)
II.1.c99 soluții
II.2.a2525
II.2.c4 matrice
III.1.ay=π4y = \frac\pi4
III.1.cx=−12x = -\frac12
III.2.c11

Ce merită reținut din varianta 9

  • Includere–excludere: ∣A∪B∣=∣A∣+∣B∣−∣A∩B∣|A\cup B| = |A| + |B| - |A\cap B|.
  • Sisteme compatibile nedeterminate: o necunoscută secundară α\alpha, apoi condițiile de naturalitate dau un interval pentru α\alpha.
  • Ecuații matriceale în Zp\mathbb Z_p: lucrează pe componente și ține cont că Z5\mathbb Z_5 este corp.
  • nln⁡(1+1n)→1n\ln\left(1+\frac1n\right) \to 1 — limită fundamentală deghizată.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă