Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2010 la Matematică M1 (mate-info) , modelul oficial publicat de minister. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Partea reală a numărului ( 3 + i ) 6 \left(\sqrt3 + i\right)^6 ( 3 + i ) 6
Forma trigonometrică: 3 + i = 2 ( 3 2 + 1 2 i ) = 2 ( cos π 6 + i sin π 6 ) \sqrt3 + i = 2\left(\dfrac{\sqrt3}{2} + \dfrac12 i\right) = 2\left(\cos\dfrac\pi6 + i\sin\dfrac\pi6\right) 3 + i = 2 ( 2 3 + 2 1 i ) = 2 ( cos 6 π + i sin 6 π ) .
Formula lui Moivre:
( 3 + i ) 6 = 2 6 ( cos π + i sin π ) = 64 ⋅ ( − 1 ) = − 64. \left(\sqrt3 + i\right)^6 = 2^6\left(\cos\pi + i\sin\pi\right) = 64\cdot(-1) = -64. ( 3 + i ) 6 = 2 6 ( cos π + i sin π ) = 64 ⋅ ( − 1 ) = − 64.
Răspuns: Re = − 64 \operatorname{Re} = -64 Re = − 64 . Barem: 2p forma trigonometrică, 3p puterea.
2. f ( x ) = 1 x 3 f(x) = \dfrac{1}{\sqrt[3]x} f ( x ) = 3 x 1 ; calculați ( f ∘ f ) ( 512 ) (f\circ f)(512) ( f ∘ f ) ( 512 )
512 = 8 3 512 = 8^3 512 = 8 3 , deci f ( 512 ) = 1 8 f(512) = \dfrac18 f ( 512 ) = 8 1 , apoi f ( 1 8 ) = 1 1 / 8 3 = 1 1 / 2 = 2 f\left(\dfrac18\right) = \dfrac{1}{\sqrt[3]{1/8}} = \dfrac{1}{1/2} = 2 f ( 8 1 ) = 3 1/8 1 = 1/2 1 = 2 .
Răspuns: 2 2 2 . Barem: 2p f ( 512 ) f(512) f ( 512 ) , 3p rezultatul.
3. Ecuația cos 2 x + sin x = 0 \cos 2x + \sin x = 0 cos 2 x + sin x = 0
cos 2 x = 1 − 2 sin 2 x \cos 2x = 1 - 2\sin^2 x cos 2 x = 1 − 2 sin 2 x , deci
1 − 2 sin 2 x + sin x = 0 ⟺ 2 sin 2 x − sin x − 1 = 0 ⟺ sin x ∈ { 1 , − 1 2 } . 1 - 2\sin^2x + \sin x = 0 \iff 2\sin^2 x - \sin x - 1 = 0 \iff \sin x \in \left\{1, -\tfrac12\right\}. 1 − 2 sin 2 x + sin x = 0 ⟺ 2 sin 2 x − sin x − 1 = 0 ⟺ sin x ∈ { 1 , − 2 1 } .
sin x = 1 ⇒ x = π 2 + 2 k π \sin x = 1 \Rightarrow x = \dfrac\pi2 + 2k\pi sin x = 1 ⇒ x = 2 π + 2 k π , k ∈ Z k \in \mathbb Z k ∈ Z ;
sin x = − 1 2 ⇒ x = ( − 1 ) k + 1 π 6 + k π \sin x = -\dfrac12 \Rightarrow x = (-1)^{k+1}\dfrac\pi6 + k\pi sin x = − 2 1 ⇒ x = ( − 1 ) k + 1 6 π + k π , k ∈ Z k \in \mathbb Z k ∈ Z .
Barem: 3p ecuația în sin x \sin x sin x , 2p soluțiile.
4. Numărul tripletelor ( a , b , c ) (a,b,c) ( a , b , c ) din M = { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } M = \{0,1,2,3,4,5\} M = { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 } cu a < b < c a < b < c a < b < c
Fiecărei submulțimi cu trei elemente îi corespunde exact un triplet ordonat crescător. Deci numărul cerut este
C 6 3 = 6 ⋅ 5 ⋅ 4 6 = 20. C_6^3 = \frac{6\cdot5\cdot4}{6} = 20. C 6 3 = 6 6 ⋅ 5 ⋅ 4 = 20.
Răspuns: 20 20 20 . Barem: 3p reducerea la submulțimi, 2p calculul.
5. Distanța dintre dreptele paralele x + 2 y = 6 x + 2y = 6 x + 2 y = 6 și 2 x + 4 y = 11 2x + 4y = 11 2 x + 4 y = 11
Punctul A ( 0 , 3 ) A(0,3) A ( 0 , 3 ) se află pe prima dreaptă. Distanța de la A A A la 2 x + 4 y − 11 = 0 2x + 4y - 11 = 0 2 x + 4 y − 11 = 0 :
d = ∣ 2 ⋅ 0 + 4 ⋅ 3 − 11 ∣ 2 2 + 4 2 = 1 20 = 5 10 . d = \frac{|2\cdot0 + 4\cdot3 - 11|}{\sqrt{2^2 + 4^2}} = \frac{1}{\sqrt{20}} = \frac{\sqrt5}{10}. d = 2 2 + 4 2 ∣2 ⋅ 0 + 4 ⋅ 3 − 11∣ = 20 1 = 10 5 .
Răspuns: 5 10 \dfrac{\sqrt5}{10} 10 5 . Barem: 2p punctul, 3p distanța.
6. Paralelogramul A B C D ABCD A B C D : A B = 1 AB = 1 A B = 1 , B C = 2 BC = 2 B C = 2 , ∠ B A D = 60 ∘ \angle BAD = 60^\circ ∠ B A D = 6 0 ∘ ; calculați A C → ⋅ A D → \overrightarrow{AC}\cdot\overrightarrow{AD} A C ⋅ A D
A C → = A B → + A D → \overrightarrow{AC} = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD} A C = A B + A D (regula paralelogramului), A D = B C = 2 AD = BC = 2 A D = B C = 2 :
A C → ⋅ A D → = A B → ⋅ A D → + A D 2 = 1 ⋅ 2 ⋅ cos 60 ∘ + 4 = 1 + 4 = 5. \overrightarrow{AC}\cdot\overrightarrow{AD} = \overrightarrow{AB}\cdot\overrightarrow{AD} + AD^2 = 1\cdot2\cdot\cos60^\circ + 4 = 1 + 4 = 5. A C ⋅ A D = A B ⋅ A D + A D 2 = 1 ⋅ 2 ⋅ cos 6 0 ∘ + 4 = 1 + 4 = 5.
Răspuns: 5 5 5 . Barem: 3p descompunerea, 1p A B → ⋅ A D → \overrightarrow{AB}\cdot\overrightarrow{AD} A B ⋅ A D , 1p rezultatul.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
1. Sistemul { a x + b y + c z = b c x + a y + b z = a b x + c y + a z = c \begin{cases}ax + by + cz = b\\cx + ay + bz = a\\bx + cy + az = c\end{cases} ⎩ ⎨ ⎧ a x + b y + cz = b c x + a y + b z = a b x + cy + a z = c , a , b , c ∈ R ∗ a, b, c \in \mathbb R^* a , b , c ∈ R ∗
a) Δ = ( a + b + c ) ( a 2 + b 2 + c 2 − a b − a c − b c ) \Delta = (a + b + c)(a^2 + b^2 + c^2 - ab - ac - bc) Δ = ( a + b + c ) ( a 2 + b 2 + c 2 − ab − a c − b c )
Adunăm coloanele la prima și scoatem factorul comun:
Δ = ∣ a b c c a b b c a ∣ = ( a + b + c ) ∣ 1 b c 1 a b 1 c a ∣ . \Delta = \begin{vmatrix}a&b&c\\c&a&b\\b&c&a\end{vmatrix} = (a+b+c)\begin{vmatrix}1&b&c\\1&a&b\\1&c&a\end{vmatrix}. Δ = a c b b a c c b a = ( a + b + c ) 1 1 1 b a c c b a .
Cu regula lui Sarrus:
∣ 1 b c 1 a b 1 c a ∣ = a 2 + b 2 + c 2 − a c − b c − a b . \begin{vmatrix}1&b&c\\1&a&b\\1&c&a\end{vmatrix} = a^2 + b^2 + c^2 - ac - bc - ab. 1 1 1 b a c c b a = a 2 + b 2 + c 2 − a c − b c − ab . Barem: 2p factorul comun, 3p calculul.
b) Rezolvarea în cazul compatibil determinat
Observăm că x = 0 x = 0 x = 0 , y = 1 y = 1 y = 1 , z = 0 z = 0 z = 0 verifică toate ecuațiile (b = b b = b b = b , a = a a = a a = a , c = c c = c c = c ). Cum soluția este unică, ea este soluția sistemului.
Răspuns: ( x , y , z ) = ( 0 , 1 , 0 ) (x,y,z) = (0, 1, 0) ( x , y , z ) = ( 0 , 1 , 0 ) . Barem: 3p verificarea, 2p unicitatea.
c) Dacă a 2 + b 2 + c 2 − a b − a c − b c = 0 a^2 + b^2 + c^2 - ab - ac - bc = 0 a 2 + b 2 + c 2 − ab − a c − b c = 0 , există o infinitate de soluții cu x 2 + y 2 = z − 1 x^2 + y^2 = z - 1 x 2 + y 2 = z − 1
a 2 + b 2 + c 2 − a b − a c − b c = 1 2 [ ( a − b ) 2 + ( a − c ) 2 + ( b − c ) 2 ] = 0 ⟺ a = b = c . a^2 + b^2 + c^2 - ab - ac - bc = \frac12\big[(a-b)^2 + (a-c)^2 + (b-c)^2\big] = 0 \iff a = b = c. a 2 + b 2 + c 2 − ab − a c − b c = 2 1 [ ( a − b ) 2 + ( a − c ) 2 + ( b − c ) 2 ] = 0 ⟺ a = b = c .
Sistemul devine o singură ecuație: x + y + z = 1 x + y + z = 1 x + y + z = 1 (după împărțire la a ≠ 0 a \ne 0 a = 0 ). Soluțiile sunt ( α , β , 1 − α − β ) (\alpha, \beta, 1 - \alpha - \beta) ( α , β , 1 − α − β ) . Condiția x 2 + y 2 = z − 1 x^2 + y^2 = z - 1 x 2 + y 2 = z − 1 devine
α 2 + β 2 = − α − β ⟺ ( α + 1 2 ) 2 + ( β + 1 2 ) 2 = 1 2 , \alpha^2 + \beta^2 = -\alpha - \beta \iff \left(\alpha + \tfrac12\right)^2 + \left(\beta + \tfrac12\right)^2 = \tfrac12, α 2 + β 2 = − α − β ⟺ ( α + 2 1 ) 2 + ( β + 2 1 ) 2 = 2 1 ,
ecuația unui cerc, care are o infinitate de puncte. Explicit: β = − 1 + 1 − 4 α 2 − 4 α 2 \beta = \dfrac{-1 + \sqrt{1 - 4\alpha^2 - 4\alpha}}{2} β = 2 − 1 + 1 − 4 α 2 − 4 α pentru orice α \alpha α cu 4 α 2 + 4 α − 1 ≤ 0 4\alpha^2 + 4\alpha - 1 \le 0 4 α 2 + 4 α − 1 ≤ 0 . ■ \blacksquare ■ Barem: 2p a = b = c a = b = c a = b = c , 2p forma soluțiilor, 1p infinitatea.
2. G = { ( a b 0 ^ c ) | a , b , c ∈ Z 4 } G = \left\{\begin{pmatrix}a&b\\\hat0&c\end{pmatrix} \,\middle|\, a,b,c \in \mathbb Z_4\right\} G = { ( a 0 ^ b c ) a , b , c ∈ Z 4 }
a) Numărul elementelor lui G G G
a , b , c a, b, c a , b , c iau fiecare 4 valori: 4 3 = 64 4^3 = 64 4 3 = 64 de matrice.
Răspuns: 64 64 64 . Barem: 3p, 2p.
b) A ∈ G A \in G A ∈ G cu det A ≠ 0 ^ \det A \ne \hat0 det A = 0 ^ și det A 2 = 0 ^ \det A^2 = \hat0 det A 2 = 0 ^
A = ( 1 ^ 0 ^ 0 ^ 2 ^ ) A = \begin{pmatrix}\hat1 & \hat0\\\hat0 & \hat2\end{pmatrix} A = ( 1 ^ 0 ^ 0 ^ 2 ^ ) : det A = 2 ^ ≠ 0 ^ \det A = \hat2 \ne \hat0 det A = 2 ^ = 0 ^ , iar det A 2 = ( det A ) 2 = 4 ^ = 0 ^ \det A^2 = (\det A)^2 = \hat4 = \hat0 det A 2 = ( det A ) 2 = 4 ^ = 0 ^ .
Barem: 3p exemplul, 2p verificarea.
c) Numărul soluțiilor ecuației X 2 = ( 1 ^ 0 ^ 0 ^ 0 ^ ) X^2 = \begin{pmatrix}\hat1&\hat0\\\hat0&\hat0\end{pmatrix} X 2 = ( 1 ^ 0 ^ 0 ^ 0 ^ )
X = ( a b 0 ^ c ) X = \begin{pmatrix}a&b\\\hat0&c\end{pmatrix} X = ( a 0 ^ b c ) , X 2 = ( a 2 b ( a + c ) 0 ^ c 2 ) X^2 = \begin{pmatrix}a^2 & b(a+c)\\\hat0 & c^2\end{pmatrix} X 2 = ( a 2 0 ^ b ( a + c ) c 2 ) :
a 2 = 1 ^ ⇒ a ∈ { 1 ^ , 3 ^ } a^2 = \hat1 \Rightarrow a \in \{\hat1, \hat3\} a 2 = 1 ^ ⇒ a ∈ { 1 ^ , 3 ^ } ;
c 2 = 0 ^ ⇒ c ∈ { 0 ^ , 2 ^ } c^2 = \hat0 \Rightarrow c \in \{\hat0, \hat2\} c 2 = 0 ^ ⇒ c ∈ { 0 ^ , 2 ^ } ;
a + c ∈ { 1 ^ , 3 ^ } a + c \in \{\hat1, \hat3\} a + c ∈ { 1 ^ , 3 ^ } este inversabil în Z 4 \mathbb Z_4 Z 4 , deci b ( a + c ) = 0 ^ ⇒ b = 0 ^ b(a+c) = \hat0 \Rightarrow b = \hat0 b ( a + c ) = 0 ^ ⇒ b = 0 ^ .
Răspuns: 2 ⋅ 2 = 4 2\cdot2 = 4 2 ⋅ 2 = 4 soluții. Barem: 2p X 2 X^2 X 2 , 1p sistemul, 2p numărarea.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. f ( x ) = x 2 + x + 1 x + 1 f(x) = \dfrac{x^2 + x + 1}{x + 1} f ( x ) = x + 1 x 2 + x + 1 , x ≠ − 1 x \ne -1 x = − 1
Observație: f ( x ) = x + 1 x + 1 f(x) = x + \dfrac{1}{x+1} f ( x ) = x + x + 1 1 .
a) Asimptota spre + ∞ +\infty + ∞
m = lim x → ∞ f ( x ) x = 1 , n = lim x → ∞ ( f ( x ) − x ) = lim x → ∞ 1 x + 1 = 0. m = \lim_{x\to\infty}\frac{f(x)}{x} = 1, \qquad n = \lim_{x\to\infty}\big(f(x) - x\big) = \lim_{x\to\infty}\frac1{x+1} = 0. m = lim x → ∞ x f ( x ) = 1 , n = lim x → ∞ ( f ( x ) − x ) = lim x → ∞ x + 1 1 = 0.
Răspuns: asimptota oblică y = x y = x y = x . Barem: 2p panta, 3p ordonata și concluzia.
b) f ′ ( x ) f'(x) f ′ ( x )
f ′ ( x ) = ( 2 x + 1 ) ( x + 1 ) − ( x 2 + x + 1 ) ( x + 1 ) 2 = x 2 + 2 x ( x + 1 ) 2 . f'(x) = \frac{(2x+1)(x+1) - (x^2 + x + 1)}{(x+1)^2} = \frac{x^2 + 2x}{(x+1)^2}. f ′ ( x ) = ( x + 1 ) 2 ( 2 x + 1 ) ( x + 1 ) − ( x 2 + x + 1 ) = ( x + 1 ) 2 x 2 + 2 x .
Barem: 3p regula câtului, 2p forma finală.
c) f f f este concavă pe ( − ∞ , − 1 ) (-\infty, -1) ( − ∞ , − 1 )
f ′ ( x ) = 1 − 1 ( x + 1 ) 2 f'(x) = 1 - \dfrac{1}{(x+1)^2} f ′ ( x ) = 1 − ( x + 1 ) 2 1 , deci f ′ ′ ( x ) = 2 ( x + 1 ) 3 f''(x) = \dfrac{2}{(x+1)^3} f ′′ ( x ) = ( x + 1 ) 3 2 . Pentru x < − 1 x < -1 x < − 1 , ( x + 1 ) 3 < 0 (x+1)^3 < 0 ( x + 1 ) 3 < 0 , deci f ′ ′ ( x ) < 0 f''(x) < 0 f ′′ ( x ) < 0 și f f f este concavă. ■ \blacksquare ■ Barem: 3p f ′ ′ f'' f ′′ , 2p semnul.
2. f n ( x ) = ∣ sin n x ∣ f_n(x) = |\sin nx| f n ( x ) = ∣ sin n x ∣ , I n = ∫ π 2 π f n ( x ) x d x I_n = \displaystyle\int_\pi^{2\pi}\frac{f_n(x)}{x}\,dx I n = ∫ π 2 π x f n ( x ) d x
a) ∫ 0 π f 2 ( x ) d x \displaystyle\int_0^\pi f_2(x)\,dx ∫ 0 π f 2 ( x ) d x
∫ 0 π ∣ sin 2 x ∣ d x = ∫ 0 π / 2 sin 2 x d x − ∫ π / 2 π sin 2 x d x = ( − cos 2 x 2 ) ∣ 0 π / 2 + cos 2 x 2 ∣ π / 2 π = 1 + 1 = 2. \int_0^\pi|\sin2x|\,dx = \int_0^{\pi/2}\sin 2x\,dx - \int_{\pi/2}^\pi\sin 2x\,dx = \left(-\frac{\cos2x}{2}\right)\Big|_0^{\pi/2} + \frac{\cos 2x}{2}\Big|_{\pi/2}^{\pi} = 1 + 1 = 2. ∫ 0 π ∣ sin 2 x ∣ d x = ∫ 0 π /2 sin 2 x d x − ∫ π /2 π sin 2 x d x = ( − 2 c o s 2 x ) 0 π /2 + 2 c o s 2 x π /2 π = 1 + 1 = 2.
Răspuns: 2 2 2 . Barem: 2p explicitarea modulului, 2p primitivele, 1p rezultatul.
b) I n ≤ ln 2 I_n \le \ln 2 I n ≤ ln 2
∣ sin n x ∣ ≤ 1 |\sin nx| \le 1 ∣ sin n x ∣ ≤ 1 , deci
I n ≤ ∫ π 2 π 1 x d x = ln x ∣ π 2 π = ln 2. ■ I_n \le \int_\pi^{2\pi}\frac1x\,dx = \ln x\Big|_\pi^{2\pi} = \ln 2. \ \blacksquare I n ≤ ∫ π 2 π x 1 d x = ln x π 2 π = ln 2. ■
Barem: 3p majorarea, 2p calculul.
c) I n ≥ 2 π ( 1 n + 1 + 1 n + 2 + ⋯ + 1 2 n ) I_n \ge \dfrac2\pi\left(\dfrac1{n+1} + \dfrac1{n+2} + \dots + \dfrac1{2n}\right) I n ≥ π 2 ( n + 1 1 + n + 2 1 + ⋯ + 2 n 1 )
Substituția t = n x t = nx t = n x (d x = d t n dx = \frac{dt}{n} d x = n d t , d x x = d t t \frac{dx}{x} = \frac{dt}{t} x d x = t d t ):
I n = ∫ n π 2 n π ∣ sin t ∣ t d t = ∑ k = n 2 n − 1 ∫ k π ( k + 1 ) π ∣ sin t ∣ t d t . I_n = \int_{n\pi}^{2n\pi}\frac{|\sin t|}{t}\,dt = \sum_{k=n}^{2n-1}\int_{k\pi}^{(k+1)\pi}\frac{|\sin t|}{t}\,dt. I n = ∫ nπ 2 nπ t ∣ s i n t ∣ d t = ∑ k = n 2 n − 1 ∫ k π ( k + 1 ) π t ∣ s i n t ∣ d t .
Pe [ k π , ( k + 1 ) π ] [k\pi, (k+1)\pi] [ k π , ( k + 1 ) π ] , 1 t ≥ 1 ( k + 1 ) π \dfrac1t \ge \dfrac{1}{(k+1)\pi} t 1 ≥ ( k + 1 ) π 1 , iar ∫ k π ( k + 1 ) π ∣ sin t ∣ d t = 2 \displaystyle\int_{k\pi}^{(k+1)\pi}|\sin t|\,dt = 2 ∫ k π ( k + 1 ) π ∣ sin t ∣ d t = 2 . Deci
I n ≥ ∑ k = n 2 n − 1 2 ( k + 1 ) π = 2 π ( 1 n + 1 + ⋯ + 1 2 n ) . ■ I_n \ge \sum_{k=n}^{2n-1}\frac{2}{(k+1)\pi} = \frac2\pi\left(\frac1{n+1} + \dots + \frac1{2n}\right). \ \blacksquare I n ≥ ∑ k = n 2 n − 1 ( k + 1 ) π 2 = π 2 ( n + 1 1 + ⋯ + 2 n 1 ) . ■
Barem: 1p substituția, 2p împărțirea, 1p minorarea, 1p concluzia.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.1 − 64 -64 − 64 I.2 2 2 2 I.3 x = π 2 + 2 k π x = \frac\pi2 + 2k\pi x = 2 π + 2 k π sau x = ( − 1 ) k + 1 π 6 + k π x = (-1)^{k+1}\frac\pi6 + k\pi x = ( − 1 ) k + 1 6 π + k π I.4 20 20 20 I.5 5 10 \frac{\sqrt5}{10} 10 5 I.6 5 5 5 II.1.b ( 0 , 1 , 0 ) (0, 1, 0) ( 0 , 1 , 0 ) II.2.a 64 64 64 II.2.c 4 4 4 soluțiiIII.1.a y = x y = x y = x III.2.a 2 2 2
Ce merită reținut din model
Puteri de numere complexe : treci în formă trigonometrică și aplică Moivre.
Tripletele strict crescătoare se numără cu combinări.
Determinantul circulant se factorizează cu a + b + c a + b + c a + b + c ; al doilea factor este 1 2 ∑ ( a − b ) 2 \frac12\sum(a-b)^2 2 1 ∑ ( a − b ) 2 .
În Z 4 \mathbb Z_4 Z 4 există divizori ai lui zero (2 ^ ⋅ 2 ^ = 0 ^ \hat2\cdot\hat2 = \hat0 2 ^ ⋅ 2 ^ = 0 ^ ) — atenție la simplificări.
Integrale cu ∣ sin n x ∣ |\sin nx| ∣ sin n x ∣ : substituția t = n x t = nx t = n x și împărțirea în intervale de lungime π \pi π .