Subiect și barem BAC 2010 Matematică M1 (mate-info)
2010
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2010 Matematică M1 (mate-info) — Model oficial

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2010 la Matematică M1 (mate-info), modelul oficial publicat de minister. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Partea reală a numărului (3+i)6\left(\sqrt3 + i\right)^6

Forma trigonometrică: 3+i=2(32+12i)=2(cos⁡π6+isin⁡π6)\sqrt3 + i = 2\left(\dfrac{\sqrt3}{2} + \dfrac12 i\right) = 2\left(\cos\dfrac\pi6 + i\sin\dfrac\pi6\right).

Formula lui Moivre:

(3+i)6=26(cos⁡π+isin⁡π)=64⋅(−1)=−64.\left(\sqrt3 + i\right)^6 = 2^6\left(\cos\pi + i\sin\pi\right) = 64\cdot(-1) = -64.

Răspuns: Re⁡=−64\operatorname{Re} = -64. Barem: 2p forma trigonometrică, 3p puterea.

2. f(x)=1x3f(x) = \dfrac{1}{\sqrt[3]x}; calculați (f∘f)(512)(f\circ f)(512)

512=83512 = 8^3, deci f(512)=18f(512) = \dfrac18, apoi f(18)=11/83=11/2=2f\left(\dfrac18\right) = \dfrac{1}{\sqrt[3]{1/8}} = \dfrac{1}{1/2} = 2.

Răspuns: 22. Barem: 2p f(512)f(512), 3p rezultatul.

3. Ecuația cos⁡2x+sin⁡x=0\cos 2x + \sin x = 0

cos⁡2x=1−2sin⁡2x\cos 2x = 1 - 2\sin^2 x, deci

1−2sin⁡2x+sin⁡x=0  ⟺  2sin⁡2x−sin⁡x−1=0  ⟺  sin⁡x∈{1,−12}.1 - 2\sin^2x + \sin x = 0 \iff 2\sin^2 x - \sin x - 1 = 0 \iff \sin x \in \left\{1, -\tfrac12\right\}.

  • sin⁡x=1⇒x=π2+2kπ\sin x = 1 \Rightarrow x = \dfrac\pi2 + 2k\pi, k∈Zk \in \mathbb Z;
  • sin⁡x=−12⇒x=(−1)k+1π6+kπ\sin x = -\dfrac12 \Rightarrow x = (-1)^{k+1}\dfrac\pi6 + k\pi, k∈Zk \in \mathbb Z.

Barem: 3p ecuația în sin⁡x\sin x, 2p soluțiile.

4. Numărul tripletelor (a,b,c)(a,b,c) din M={0,1,2,3,4,5}M = \{0,1,2,3,4,5\} cu a<b<ca < b < c

Fiecărei submulțimi cu trei elemente îi corespunde exact un triplet ordonat crescător. Deci numărul cerut este

C63=6⋅5⋅46=20.C_6^3 = \frac{6\cdot5\cdot4}{6} = 20.

Răspuns: 2020. Barem: 3p reducerea la submulțimi, 2p calculul.

5. Distanța dintre dreptele paralele x+2y=6x + 2y = 6 și 2x+4y=112x + 4y = 11

Punctul A(0,3)A(0,3) se află pe prima dreaptă. Distanța de la AA la 2x+4y−11=02x + 4y - 11 = 0:

d=∣2⋅0+4⋅3−11∣22+42=120=510.d = \frac{|2\cdot0 + 4\cdot3 - 11|}{\sqrt{2^2 + 4^2}} = \frac{1}{\sqrt{20}} = \frac{\sqrt5}{10}.

Răspuns: 510\dfrac{\sqrt5}{10}. Barem: 2p punctul, 3p distanța.

6. Paralelogramul ABCDABCD: AB=1AB = 1, BC=2BC = 2, ∠BAD=60∘\angle BAD = 60^\circ; calculați AC→⋅AD→\overrightarrow{AC}\cdot\overrightarrow{AD}

AC→=AB→+AD→\overrightarrow{AC} = \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD} (regula paralelogramului), AD=BC=2AD = BC = 2:

AC→⋅AD→=AB→⋅AD→+AD2=1⋅2⋅cos⁡60∘+4=1+4=5.\overrightarrow{AC}\cdot\overrightarrow{AD} = \overrightarrow{AB}\cdot\overrightarrow{AD} + AD^2 = 1\cdot2\cdot\cos60^\circ + 4 = 1 + 4 = 5.

Răspuns: 55. Barem: 3p descompunerea, 1p AB→⋅AD→\overrightarrow{AB}\cdot\overrightarrow{AD}, 1p rezultatul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Sistemul {ax+by+cz=bcx+ay+bz=abx+cy+az=c\begin{cases}ax + by + cz = b\\cx + ay + bz = a\\bx + cy + az = c\end{cases}, a,b,c∈R∗a, b, c \in \mathbb R^*

a) Δ=(a+b+c)(a2+b2+c2−ab−ac−bc)\Delta = (a + b + c)(a^2 + b^2 + c^2 - ab - ac - bc)

Adunăm coloanele la prima și scoatem factorul comun:

Δ=∣abccabbca∣=(a+b+c)∣1bc1ab1ca∣.\Delta = \begin{vmatrix}a&b&c\\c&a&b\\b&c&a\end{vmatrix} = (a+b+c)\begin{vmatrix}1&b&c\\1&a&b\\1&c&a\end{vmatrix}.

Cu regula lui Sarrus:

∣1bc1ab1ca∣=a2+b2+c2−ac−bc−ab.\begin{vmatrix}1&b&c\\1&a&b\\1&c&a\end{vmatrix} = a^2 + b^2 + c^2 - ac - bc - ab. Barem: 2p factorul comun, 3p calculul.

b) Rezolvarea în cazul compatibil determinat

Observăm că x=0x = 0, y=1y = 1, z=0z = 0 verifică toate ecuațiile (b=bb = b, a=aa = a, c=cc = c). Cum soluția este unică, ea este soluția sistemului.

Răspuns: (x,y,z)=(0,1,0)(x,y,z) = (0, 1, 0). Barem: 3p verificarea, 2p unicitatea.

c) Dacă a2+b2+c2−ab−ac−bc=0a^2 + b^2 + c^2 - ab - ac - bc = 0, există o infinitate de soluții cu x2+y2=z−1x^2 + y^2 = z - 1

a2+b2+c2−ab−ac−bc=12[(a−b)2+(a−c)2+(b−c)2]=0  ⟺  a=b=c.a^2 + b^2 + c^2 - ab - ac - bc = \frac12\big[(a-b)^2 + (a-c)^2 + (b-c)^2\big] = 0 \iff a = b = c.

Sistemul devine o singură ecuație: x+y+z=1x + y + z = 1 (după împărțire la a≠0a \ne 0). Soluțiile sunt (α,β,1−α−β)(\alpha, \beta, 1 - \alpha - \beta). Condiția x2+y2=z−1x^2 + y^2 = z - 1 devine

α2+β2=−α−β  ⟺  (α+12)2+(β+12)2=12,\alpha^2 + \beta^2 = -\alpha - \beta \iff \left(\alpha + \tfrac12\right)^2 + \left(\beta + \tfrac12\right)^2 = \tfrac12,

ecuația unui cerc, care are o infinitate de puncte. Explicit: β=−1+1−4α2−4α2\beta = \dfrac{-1 + \sqrt{1 - 4\alpha^2 - 4\alpha}}{2} pentru orice α\alpha cu 4α2+4α−1≤04\alpha^2 + 4\alpha - 1 \le 0. ■\blacksquare Barem: 2p a=b=ca = b = c, 2p forma soluțiilor, 1p infinitatea.

2. G={(ab0^c) | a,b,c∈Z4}G = \left\{\begin{pmatrix}a&b\\\hat0&c\end{pmatrix} \,\middle|\, a,b,c \in \mathbb Z_4\right\}

a) Numărul elementelor lui GG

a,b,ca, b, c iau fiecare 4 valori: 43=644^3 = 64 de matrice.

Răspuns: 6464. Barem: 3p, 2p.

b) A∈GA \in G cu det⁡A≠0^\det A \ne \hat0 și det⁡A2=0^\det A^2 = \hat0

A=(1^0^0^2^)A = \begin{pmatrix}\hat1 & \hat0\\\hat0 & \hat2\end{pmatrix}: det⁡A=2^≠0^\det A = \hat2 \ne \hat0, iar det⁡A2=(det⁡A)2=4^=0^\det A^2 = (\det A)^2 = \hat4 = \hat0.

Barem: 3p exemplul, 2p verificarea.

c) Numărul soluțiilor ecuației X2=(1^0^0^0^)X^2 = \begin{pmatrix}\hat1&\hat0\\\hat0&\hat0\end{pmatrix}

X=(ab0^c)X = \begin{pmatrix}a&b\\\hat0&c\end{pmatrix}, X2=(a2b(a+c)0^c2)X^2 = \begin{pmatrix}a^2 & b(a+c)\\\hat0 & c^2\end{pmatrix}:

  • a2=1^⇒a∈{1^,3^}a^2 = \hat1 \Rightarrow a \in \{\hat1, \hat3\};
  • c2=0^⇒c∈{0^,2^}c^2 = \hat0 \Rightarrow c \in \{\hat0, \hat2\};
  • a+c∈{1^,3^}a + c \in \{\hat1, \hat3\} este inversabil în Z4\mathbb Z_4, deci b(a+c)=0^⇒b=0^b(a+c) = \hat0 \Rightarrow b = \hat0.

Răspuns: 2⋅2=42\cdot2 = 4 soluții. Barem: 2p X2X^2, 1p sistemul, 2p numărarea.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x2+x+1x+1f(x) = \dfrac{x^2 + x + 1}{x + 1}, x≠−1x \ne -1

Observație: f(x)=x+1x+1f(x) = x + \dfrac{1}{x+1}.

a) Asimptota spre +∞+\infty

m=lim⁡x→∞f(x)x=1,n=lim⁡x→∞(f(x)−x)=lim⁡x→∞1x+1=0.m = \lim_{x\to\infty}\frac{f(x)}{x} = 1, \qquad n = \lim_{x\to\infty}\big(f(x) - x\big) = \lim_{x\to\infty}\frac1{x+1} = 0.

Răspuns: asimptota oblică y=xy = x. Barem: 2p panta, 3p ordonata și concluzia.

b) f′(x)f'(x)

f′(x)=(2x+1)(x+1)−(x2+x+1)(x+1)2=x2+2x(x+1)2.f'(x) = \frac{(2x+1)(x+1) - (x^2 + x + 1)}{(x+1)^2} = \frac{x^2 + 2x}{(x+1)^2}.

Barem: 3p regula câtului, 2p forma finală.

c) ff este concavă pe (−∞,−1)(-\infty, -1)

f′(x)=1−1(x+1)2f'(x) = 1 - \dfrac{1}{(x+1)^2}, deci f′′(x)=2(x+1)3f''(x) = \dfrac{2}{(x+1)^3}. Pentru x<−1x < -1, (x+1)3<0(x+1)^3 < 0, deci f′′(x)<0f''(x) < 0 și ff este concavă. ■\blacksquare Barem: 3p f′′f'', 2p semnul.

2. fn(x)=∣sin⁡nx∣f_n(x) = |\sin nx|, In=∫π2πfn(x)x dxI_n = \displaystyle\int_\pi^{2\pi}\frac{f_n(x)}{x}\,dx

a) ∫0πf2(x) dx\displaystyle\int_0^\pi f_2(x)\,dx

∫0π∣sin⁡2x∣ dx=∫0π/2sin⁡2x dx−∫π/2πsin⁡2x dx=(−cos⁡2x2)∣0π/2+cos⁡2x2∣π/2π=1+1=2.\int_0^\pi|\sin2x|\,dx = \int_0^{\pi/2}\sin 2x\,dx - \int_{\pi/2}^\pi\sin 2x\,dx = \left(-\frac{\cos2x}{2}\right)\Big|_0^{\pi/2} + \frac{\cos 2x}{2}\Big|_{\pi/2}^{\pi} = 1 + 1 = 2.

Răspuns: 22. Barem: 2p explicitarea modulului, 2p primitivele, 1p rezultatul.

b) In≤ln⁡2I_n \le \ln 2

∣sin⁡nx∣≤1|\sin nx| \le 1, deci

In≤∫π2π1x dx=ln⁡x∣π2π=ln⁡2. ■I_n \le \int_\pi^{2\pi}\frac1x\,dx = \ln x\Big|_\pi^{2\pi} = \ln 2. \ \blacksquare

Barem: 3p majorarea, 2p calculul.

c) In≥2π(1n+1+1n+2+⋯+12n)I_n \ge \dfrac2\pi\left(\dfrac1{n+1} + \dfrac1{n+2} + \dots + \dfrac1{2n}\right)

Substituția t=nxt = nx (dx=dtndx = \frac{dt}{n}, dxx=dtt\frac{dx}{x} = \frac{dt}{t}):

In=∫nπ2nπ∣sin⁡t∣t dt=∑k=n2n−1∫kπ(k+1)π∣sin⁡t∣t dt.I_n = \int_{n\pi}^{2n\pi}\frac{|\sin t|}{t}\,dt = \sum_{k=n}^{2n-1}\int_{k\pi}^{(k+1)\pi}\frac{|\sin t|}{t}\,dt.

Pe [kπ,(k+1)π][k\pi, (k+1)\pi], 1t≥1(k+1)π\dfrac1t \ge \dfrac{1}{(k+1)\pi}, iar ∫kπ(k+1)π∣sin⁡t∣ dt=2\displaystyle\int_{k\pi}^{(k+1)\pi}|\sin t|\,dt = 2. Deci

In≥∑k=n2n−12(k+1)π=2π(1n+1+⋯+12n). ■I_n \ge \sum_{k=n}^{2n-1}\frac{2}{(k+1)\pi} = \frac2\pi\left(\frac1{n+1} + \dots + \frac1{2n}\right). \ \blacksquare

Barem: 1p substituția, 2p împărțirea, 1p minorarea, 1p concluzia.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1−64-64
I.222
I.3x=π2+2kπx = \frac\pi2 + 2k\pi sau x=(−1)k+1π6+kπx = (-1)^{k+1}\frac\pi6 + k\pi
I.42020
I.5510\frac{\sqrt5}{10}
I.655
II.1.b(0,1,0)(0, 1, 0)
II.2.a6464
II.2.c44 soluții
III.1.ay=xy = x
III.2.a22

Ce merită reținut din model

  • Puteri de numere complexe: treci în formă trigonometrică și aplică Moivre.
  • Tripletele strict crescătoare se numără cu combinări.
  • Determinantul circulant se factorizează cu a+b+ca + b + c; al doilea factor este 12∑(a−b)2\frac12\sum(a-b)^2.
  • În Z4\mathbb Z_4 există divizori ai lui zero (2^⋅2^=0^\hat2\cdot\hat2 = \hat0) — atenție la simplificări.
  • Integrale cu ∣sin⁡nx∣|\sin nx|: substituția t=nxt = nx și împărțirea în intervale de lungime π\pi.

Alte subiecte Matematică M1 (mate-info) rezolvate

Reclamă