Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2020 la Matematică M_pedagogic , sesiunea iunie–iulie, varianta 6 . Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Progresie aritmetică cu a 1 = 5 a_1 = 5 a 1 = 5 , r = − 2 r = -2 r = − 2 . Calculați a 3 a_3 a 3
Termenul general: a n = a 1 + ( n − 1 ) r a_n = a_1 + (n-1)r a n = a 1 + ( n − 1 ) r , deci
a 3 = a 1 + 2 r = 5 + 2 ⋅ ( − 2 ) = 1. a_3 = a_1 + 2r = 5 + 2\cdot(-2) = 1. a 3 = a 1 + 2 r = 5 + 2 ⋅ ( − 2 ) = 1.
Răspuns: a 3 = 1 a_3 = 1 a 3 = 1 . Barem: 3p formula, 2p calculul.
2. A ( 1 , 2 ) A(1, 2) A ( 1 , 2 ) aparține graficului lui f ( x ) = x 2 + a x + 3 f(x) = x^2 + ax + 3 f ( x ) = x 2 + a x + 3
A ∈ G f ⟺ f ( 1 ) = 2 ⟺ 1 + a + 3 = 2 ⟺ a = − 2. A \in G_f \iff f(1) = 2 \iff 1 + a + 3 = 2 \iff a = -2. A ∈ G f ⟺ f ( 1 ) = 2 ⟺ 1 + a + 3 = 2 ⟺ a = − 2.
Răspuns: a = − 2 a = -2 a = − 2 . Barem: 3p condiția, 2p valoarea lui a a a .
3. Ecuația x = x 2 − 2 \sqrt{x} = \sqrt{x^2 - 2} x = x 2 − 2
Ridicăm la pătrat: x = x 2 − 2 ⟺ x 2 − x − 2 = 0 x = x^2 - 2 \iff x^2 - x - 2 = 0 x = x 2 − 2 ⟺ x 2 − x − 2 = 0 , cu rădăcinile x = − 1 x = -1 x = − 1 și x = 2 x = 2 x = 2 .
Verificare: x = − 1 x = -1 x = − 1 nu convine (− 1 \sqrt{-1} − 1 nu există în R \mathbb R R ); x = 2 x = 2 x = 2 : 2 = 4 − 2 \sqrt2 = \sqrt{4-2} 2 = 4 − 2 ✔.
Răspuns: x = 2 x = 2 x = 2 . Barem: 3p ecuația de gradul al doilea, 2p soluția care convine.
4. Pix, creion, stilou: stiloul costă 70 de lei. Cât costă creionul?
Notăm cu x x x prețul creionului. Pixul costă 5 x 5x 5 x , iar stiloul de 7 ori mai mult decât pixul: 7 ⋅ 5 x = 35 x 7\cdot 5x = 35x 7 ⋅ 5 x = 35 x .
35 x = 70 ⟺ x = 2. 35x = 70 \iff x = 2. 35 x = 70 ⟺ x = 2.
Răspuns: creionul costă 2 2 2 lei. Barem: 3p ecuația 35 x = 70 35x = 70 35 x = 70 , 2p rezultatul.
5. Paralelogramul A B C D ABCD A B C D , O = A C ∩ B D O = AC\cap BD O = A C ∩ B D : arătați că O C → = 1 2 ( A B → + A D → ) \overrightarrow{OC} = \frac12\left(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD}\right) O C = 2 1 ( A B + A D )
Regula paralelogramului: A B → + A D → = A C → \overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD} = \overrightarrow{AC} A B + A D = A C . Diagonalele unui paralelogram se înjumătățesc, deci O O O este mijlocul lui A C AC A C :
O C → = 1 2 A C → = 1 2 ( A B → + A D → ) . ■ \overrightarrow{OC} = \frac12\overrightarrow{AC} = \frac12\left(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD}\right).\ \blacksquare O C = 2 1 A C = 2 1 ( A B + A D ) . ■
Barem: 2p regula paralelogramului, 3p finalizarea.
6. △ A B C \triangle ABC △ A B C dreptunghic în A A A , A C = 2 A B AC = 2AB A C = 2 A B , B C = 5 BC = 5 B C = 5 : perimetrul este 3 5 + 5 3\sqrt5 + 5 3 5 + 5
Teorema lui Pitagora: B C 2 = A B 2 + A C 2 = A B 2 + 4 A B 2 = 5 A B 2 BC^2 = AB^2 + AC^2 = AB^2 + 4AB^2 = 5AB^2 B C 2 = A B 2 + A C 2 = A B 2 + 4 A B 2 = 5 A B 2 , deci 5 A B 2 = 25 5AB^2 = 25 5 A B 2 = 25 , A B = 5 AB = \sqrt5 A B = 5 și A C = 2 5 AC = 2\sqrt5 A C = 2 5 .
P = A B + A C + B C = 5 + 2 5 + 5 = 3 5 + 5. ■ P = AB + AC + BC = \sqrt5 + 2\sqrt5 + 5 = 3\sqrt5 + 5.\ \blacksquare P = A B + A C + B C = 5 + 2 5 + 5 = 3 5 + 5. ■
Barem: 3p A B = 5 AB = \sqrt5 A B = 5 , 2p perimetrul.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Legea de compoziție: x ∘ y = x 2 − x y + y 2 x \circ y = x^2 - xy + y^2 x ∘ y = x 2 − x y + y 2 .
1. Arătați că 1 ∘ 2 = 3 1 \circ 2 = 3 1 ∘ 2 = 3
1 ∘ 2 = 1 2 − 1 ⋅ 2 + 2 2 = 1 − 2 + 4 = 3. 1 \circ 2 = 1^2 - 1\cdot 2 + 2^2 = 1 - 2 + 4 = 3. 1 ∘ 2 = 1 2 − 1 ⋅ 2 + 2 2 = 1 − 2 + 4 = 3.
Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.
2. Legea este comutativă
x ∘ y = x 2 − x y + y 2 = y 2 − y x + x 2 = y ∘ x , ∀ x , y ∈ R . ■ x \circ y = x^2 - xy + y^2 = y^2 - yx + x^2 = y \circ x,\ \forall x, y \in \mathbb R.\ \blacksquare x ∘ y = x 2 − x y + y 2 = y 2 − y x + x 2 = y ∘ x , ∀ x , y ∈ R . ■
Barem: 3p, 2p.
3. a = ( 1 ∘ 3 ) ∘ 2 a = (1\circ 3)\circ 2 a = ( 1 ∘ 3 ) ∘ 2 , b = 1 ∘ ( 3 ∘ 2 ) b = 1 \circ (3 \circ 2) b = 1 ∘ ( 3 ∘ 2 ) ; calculați b − a b - a b − a
1 ∘ 3 = 1 − 3 + 9 = 7 1 \circ 3 = 1 - 3 + 9 = 7 1 ∘ 3 = 1 − 3 + 9 = 7 , deci a = 7 ∘ 2 = 49 − 14 + 4 = 39 a = 7 \circ 2 = 49 - 14 + 4 = 39 a = 7 ∘ 2 = 49 − 14 + 4 = 39 .
3 ∘ 2 = 9 − 6 + 4 = 7 3 \circ 2 = 9 - 6 + 4 = 7 3 ∘ 2 = 9 − 6 + 4 = 7 , deci b = 1 ∘ 7 = 1 − 7 + 49 = 43 b = 1 \circ 7 = 1 - 7 + 49 = 43 b = 1 ∘ 7 = 1 − 7 + 49 = 43 .
b − a = 43 − 39 = 4. b - a = 43 - 39 = 4. b − a = 43 − 39 = 4.
Observație: legea nu este asociativă. Barem: 3p a = 39 a = 39 a = 39 , 2p b b b și diferența.
4. x ∘ x = 4 x \circ x = 4 x ∘ x = 4
x ∘ x = x 2 − x 2 + x 2 = x 2 x \circ x = x^2 - x^2 + x^2 = x^2 x ∘ x = x 2 − x 2 + x 2 = x 2 , deci x 2 = 4 ⟺ x ∈ { − 2 , 2 } x^2 = 4 \iff x \in \{-2, 2\} x 2 = 4 ⟺ x ∈ { − 2 , 2 } .
Răspuns: x ∈ { − 2 , 2 } x \in \{-2, 2\} x ∈ { − 2 , 2 } . Barem: 3p x ∘ x = x 2 x\circ x = x^2 x ∘ x = x 2 , 2p soluțiile.
5. Dacă x ∘ y = 0 x \circ y = 0 x ∘ y = 0 , atunci x = y = 0 x = y = 0 x = y = 0
Formăm un pătrat perfect:
x 2 − x y + y 2 = ( x − y 2 ) 2 + 3 y 2 4 = 0. x^2 - xy + y^2 = \left(x - \frac{y}{2}\right)^2 + \frac{3y^2}{4} = 0. x 2 − x y + y 2 = ( x − 2 y ) 2 + 4 3 y 2 = 0.
O sumă de două numere nenegative este 0 0 0 doar dacă ambele sunt 0 0 0 : y = 0 y = 0 y = 0 și x − y 2 = 0 x - \dfrac y2 = 0 x − 2 y = 0 , deci x = y = 0 x = y = 0 x = y = 0 . ■ \blacksquare ■
Barem: 2p forma canonică, 3p concluzia.
6. 3 ∘ 2 x = 7 3 \circ 2^x = 7 3 ∘ 2 x = 7
9 − 3 ⋅ 2 x + 2 2 x = 7 ⟺ ( 2 x ) 2 − 3 ⋅ 2 x + 2 = 0 ⟺ ( 2 x − 1 ) ( 2 x − 2 ) = 0. 9 - 3\cdot 2^x + 2^{2x} = 7 \iff (2^x)^2 - 3\cdot 2^x + 2 = 0 \iff (2^x - 1)(2^x - 2) = 0. 9 − 3 ⋅ 2 x + 2 2 x = 7 ⟺ ( 2 x ) 2 − 3 ⋅ 2 x + 2 = 0 ⟺ ( 2 x − 1 ) ( 2 x − 2 ) = 0.
2 x = 1 ⇒ x = 0 2^x = 1 \Rightarrow x = 0 2 x = 1 ⇒ x = 0 ; 2 x = 2 ⇒ x = 1 2^x = 2 \Rightarrow x = 1 2 x = 2 ⇒ x = 1 .
Răspuns: x ∈ { 0 , 1 } x \in \{0, 1\} x ∈ { 0 , 1 } . Barem: 3p factorizarea, 2p soluțiile.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Matricea A ( a ) = ( 1 a 0 1 ) A(a) = \begin{pmatrix}1 & a\\ 0 & 1\end{pmatrix} A ( a ) = ( 1 0 a 1 ) , a ∈ R a \in \mathbb R a ∈ R .
1. det ( A ( 5 ) ) = 1 \det(A(5)) = 1 det ( A ( 5 )) = 1
det ( A ( 5 ) ) = ∣ 1 5 0 1 ∣ = 1 ⋅ 1 − 5 ⋅ 0 = 1. \det(A(5)) = \begin{vmatrix}1 & 5\\ 0 & 1\end{vmatrix} = 1\cdot 1 - 5\cdot 0 = 1. det ( A ( 5 )) = 1 0 5 1 = 1 ⋅ 1 − 5 ⋅ 0 = 1.
Barem: 3p, 2p.
2. det ( A ( 1 ) + A ( 2 ) ) \det(A(1) + A(2)) det ( A ( 1 ) + A ( 2 ))
A ( 1 ) + A ( 2 ) = ( 2 3 0 2 ) , det = 2 ⋅ 2 − 3 ⋅ 0 = 4. A(1) + A(2) = \begin{pmatrix}2 & 3\\ 0 & 2\end{pmatrix},\qquad \det = 2\cdot 2 - 3\cdot 0 = 4. A ( 1 ) + A ( 2 ) = ( 2 0 3 2 ) , det = 2 ⋅ 2 − 3 ⋅ 0 = 4.
Răspuns: 4 4 4 . Barem: 2p suma, 3p determinantul.
3. A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( a + b ) A(a)\cdot A(b) = A(a+b) A ( a ) ⋅ A ( b ) = A ( a + b )
A ( a ) A ( b ) = ( 1 a 0 1 ) ( 1 b 0 1 ) = ( 1 b + a 0 1 ) = A ( a + b ) . ■ A(a)A(b) = \begin{pmatrix}1 & a\\ 0 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & b\\ 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & b + a\\ 0 & 1\end{pmatrix} = A(a+b).\ \blacksquare A ( a ) A ( b ) = ( 1 0 a 1 ) ( 1 0 b 1 ) = ( 1 0 b + a 1 ) = A ( a + b ) . ■
Barem: 3p produsul, 2p finalizarea.
4. A ( a ) ⋅ A ( 2 a ) = A ( 30 ) A(a)\cdot A(2a) = A(30) A ( a ) ⋅ A ( 2 a ) = A ( 30 )
Din punctul 3: A ( a ) A ( 2 a ) = A ( 3 a ) A(a)A(2a) = A(3a) A ( a ) A ( 2 a ) = A ( 3 a ) , deci A ( 3 a ) = A ( 30 ) ⟺ 3 a = 30 ⟺ a = 10 A(3a) = A(30) \iff 3a = 30 \iff a = 10 A ( 3 a ) = A ( 30 ) ⟺ 3 a = 30 ⟺ a = 10 .
Răspuns: a = 10 a = 10 a = 10 . Barem: 2p, 3p.
5. det ( I 2 + x A ( x ) ) = 25 \det(I_2 + xA(x)) = 25 det ( I 2 + x A ( x )) = 25
I 2 + x A ( x ) = ( 1 + x x 2 0 1 + x ) , det = ( 1 + x ) 2 . I_2 + xA(x) = \begin{pmatrix}1 + x & x^2\\ 0 & 1 + x\end{pmatrix},\qquad \det = (1+x)^2. I 2 + x A ( x ) = ( 1 + x 0 x 2 1 + x ) , det = ( 1 + x ) 2 .
( 1 + x ) 2 = 25 ⟺ 1 + x = ± 5 ⟺ x ∈ { − 6 , 4 } (1+x)^2 = 25 \iff 1 + x = \pm 5 \iff x \in \{-6, 4\} ( 1 + x ) 2 = 25 ⟺ 1 + x = ± 5 ⟺ x ∈ { − 6 , 4 } .
Răspuns: x ∈ { − 6 , 4 } x \in \{-6, 4\} x ∈ { − 6 , 4 } . Barem: 3p determinantul, 2p soluțiile.
6. Numerele naturale n n n cu A ( n ) ⋅ A ( n ) = A ( 2 n 2 ) A(n)\cdot A(n) = A(2n^2) A ( n ) ⋅ A ( n ) = A ( 2 n 2 )
A ( n ) A ( n ) = A ( 2 n ) A(n)A(n) = A(2n) A ( n ) A ( n ) = A ( 2 n ) , deci 2 n = 2 n 2 ⟺ n ( n − 1 ) = 0 ⟺ n ∈ { 0 , 1 } 2n = 2n^2 \iff n(n - 1) = 0 \iff n \in \{0, 1\} 2 n = 2 n 2 ⟺ n ( n − 1 ) = 0 ⟺ n ∈ { 0 , 1 } (ambele naturale).
Răspuns: n ∈ { 0 , 1 } n \in \{0, 1\} n ∈ { 0 , 1 } . Barem: 3p ecuația 2 n = 2 n 2 2n = 2n^2 2 n = 2 n 2 , 2p soluțiile.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.1 a 3 = 1 a_3 = 1 a 3 = 1 I.2 a = − 2 a = -2 a = − 2 I.3 x = 2 x = 2 x = 2 I.4 2 2 2 leiII.3 b − a = 4 b - a = 4 b − a = 4 II.4 x ∈ { − 2 , 2 } x \in \{-2, 2\} x ∈ { − 2 , 2 } II.6 x ∈ { 0 , 1 } x \in \{0, 1\} x ∈ { 0 , 1 } III.2 4 4 4 III.4 a = 10 a = 10 a = 10 III.5 x ∈ { − 6 , 4 } x \in \{-6, 4\} x ∈ { − 6 , 4 } III.6 n ∈ { 0 , 1 } n \in \{0, 1\} n ∈ { 0 , 1 }
Ce merită reținut din varianta 6
Ecuații cu radicali: după ridicarea la pătrat verifică întotdeauna soluțiile în ecuația inițială.
x 2 − x y + y 2 x^2 - xy + y^2 x 2 − x y + y 2 se scrie ca sumă de pătrate — util pentru a arăta că expresia e nulă doar în ( 0 , 0 ) (0,0) ( 0 , 0 ) .
Matricele A ( a ) A(a) A ( a ) cu A ( a ) A ( b ) = A ( a + b ) A(a)A(b) = A(a+b) A ( a ) A ( b ) = A ( a + b ) transformă ecuațiile matriceale în ecuații cu numere.