Subiect și barem BAC 2020 Matematică (pedagogic)
2020
Iunie–Iulie
Varianta 6
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2020 Matematică (pedagogic) — Iunie–Iulie, varianta 6

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2020 la Matematică M_pedagogic, sesiunea iunie–iulie, varianta 6. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresie aritmetică cu a1=5a_1 = 5, r=−2r = -2. Calculați a3a_3

Termenul general: an=a1+(n−1)ra_n = a_1 + (n-1)r, deci

a3=a1+2r=5+2⋅(−2)=1.a_3 = a_1 + 2r = 5 + 2\cdot(-2) = 1.

Răspuns: a3=1a_3 = 1. Barem: 3p formula, 2p calculul.

2. A(1,2)A(1, 2) aparține graficului lui f(x)=x2+ax+3f(x) = x^2 + ax + 3

A∈Gf  ⟺  f(1)=2  ⟺  1+a+3=2  ⟺  a=−2.A \in G_f \iff f(1) = 2 \iff 1 + a + 3 = 2 \iff a = -2.

Răspuns: a=−2a = -2. Barem: 3p condiția, 2p valoarea lui aa.

3. Ecuația x=x2−2\sqrt{x} = \sqrt{x^2 - 2}

Ridicăm la pătrat: x=x2−2  ⟺  x2−x−2=0x = x^2 - 2 \iff x^2 - x - 2 = 0, cu rădăcinile x=−1x = -1 și x=2x = 2.

Verificare: x=−1x = -1 nu convine (−1\sqrt{-1} nu există în R\mathbb R); x=2x = 2: 2=4−2\sqrt2 = \sqrt{4-2} ✔.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p ecuația de gradul al doilea, 2p soluția care convine.

4. Pix, creion, stilou: stiloul costă 70 de lei. Cât costă creionul?

Notăm cu xx prețul creionului. Pixul costă 5x5x, iar stiloul de 7 ori mai mult decât pixul: 7⋅5x=35x7\cdot 5x = 35x.

35x=70  ⟺  x=2.35x = 70 \iff x = 2.

Răspuns: creionul costă 22 lei. Barem: 3p ecuația 35x=7035x = 70, 2p rezultatul.

5. Paralelogramul ABCDABCD, O=AC∩BDO = AC\cap BD: arătați că OC→=12(AB→+AD→)\overrightarrow{OC} = \frac12\left(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD}\right)

Regula paralelogramului: AB→+AD→=AC→\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD} = \overrightarrow{AC}. Diagonalele unui paralelogram se înjumătățesc, deci OO este mijlocul lui ACAC:

OC→=12AC→=12(AB→+AD→). ■\overrightarrow{OC} = \frac12\overrightarrow{AC} = \frac12\left(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AD}\right).\ \blacksquare

Barem: 2p regula paralelogramului, 3p finalizarea.

6. △ABC\triangle ABC dreptunghic în AA, AC=2ABAC = 2AB, BC=5BC = 5: perimetrul este 35+53\sqrt5 + 5

Teorema lui Pitagora: BC2=AB2+AC2=AB2+4AB2=5AB2BC^2 = AB^2 + AC^2 = AB^2 + 4AB^2 = 5AB^2, deci 5AB2=255AB^2 = 25, AB=5AB = \sqrt5 și AC=25AC = 2\sqrt5.

P=AB+AC+BC=5+25+5=35+5. ■P = AB + AC + BC = \sqrt5 + 2\sqrt5 + 5 = 3\sqrt5 + 5.\ \blacksquare

Barem: 3p AB=5AB = \sqrt5, 2p perimetrul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea de compoziție: x∘y=x2−xy+y2x \circ y = x^2 - xy + y^2.

1. Arătați că 1∘2=31 \circ 2 = 3

1∘2=12−1⋅2+22=1−2+4=3.1 \circ 2 = 1^2 - 1\cdot 2 + 2^2 = 1 - 2 + 4 = 3.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Legea este comutativă

x∘y=x2−xy+y2=y2−yx+x2=y∘x, ∀x,y∈R. ■x \circ y = x^2 - xy + y^2 = y^2 - yx + x^2 = y \circ x,\ \forall x, y \in \mathbb R.\ \blacksquare

Barem: 3p, 2p.

3. a=(1∘3)∘2a = (1\circ 3)\circ 2, b=1∘(3∘2)b = 1 \circ (3 \circ 2); calculați b−ab - a

1∘3=1−3+9=71 \circ 3 = 1 - 3 + 9 = 7, deci a=7∘2=49−14+4=39a = 7 \circ 2 = 49 - 14 + 4 = 39.

3∘2=9−6+4=73 \circ 2 = 9 - 6 + 4 = 7, deci b=1∘7=1−7+49=43b = 1 \circ 7 = 1 - 7 + 49 = 43.

b−a=43−39=4.b - a = 43 - 39 = 4.

Observație: legea nu este asociativă. Barem: 3p a=39a = 39, 2p bb și diferența.

4. x∘x=4x \circ x = 4

x∘x=x2−x2+x2=x2x \circ x = x^2 - x^2 + x^2 = x^2, deci x2=4  ⟺  x∈{−2,2}x^2 = 4 \iff x \in \{-2, 2\}.

Răspuns: x∈{−2,2}x \in \{-2, 2\}. Barem: 3p x∘x=x2x\circ x = x^2, 2p soluțiile.

5. Dacă x∘y=0x \circ y = 0, atunci x=y=0x = y = 0

Formăm un pătrat perfect:

x2−xy+y2=(x−y2)2+3y24=0.x^2 - xy + y^2 = \left(x - \frac{y}{2}\right)^2 + \frac{3y^2}{4} = 0.

O sumă de două numere nenegative este 00 doar dacă ambele sunt 00: y=0y = 0 și x−y2=0x - \dfrac y2 = 0, deci x=y=0x = y = 0. ■\blacksquare

Barem: 2p forma canonică, 3p concluzia.

6. 3∘2x=73 \circ 2^x = 7

9−3⋅2x+22x=7  ⟺  (2x)2−3⋅2x+2=0  ⟺  (2x−1)(2x−2)=0.9 - 3\cdot 2^x + 2^{2x} = 7 \iff (2^x)^2 - 3\cdot 2^x + 2 = 0 \iff (2^x - 1)(2^x - 2) = 0.

2x=1⇒x=02^x = 1 \Rightarrow x = 0; 2x=2⇒x=12^x = 2 \Rightarrow x = 1.

Răspuns: x∈{0,1}x \in \{0, 1\}. Barem: 3p factorizarea, 2p soluțiile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Matricea A(a)=(1a01)A(a) = \begin{pmatrix}1 & a\\ 0 & 1\end{pmatrix}, a∈Ra \in \mathbb R.

1. det⁡(A(5))=1\det(A(5)) = 1

det⁡(A(5))=∣1501∣=1⋅1−5⋅0=1.\det(A(5)) = \begin{vmatrix}1 & 5\\ 0 & 1\end{vmatrix} = 1\cdot 1 - 5\cdot 0 = 1.

Barem: 3p, 2p.

2. det⁡(A(1)+A(2))\det(A(1) + A(2))

A(1)+A(2)=(2302),det⁡=2⋅2−3⋅0=4.A(1) + A(2) = \begin{pmatrix}2 & 3\\ 0 & 2\end{pmatrix},\qquad \det = 2\cdot 2 - 3\cdot 0 = 4.

Răspuns: 44. Barem: 2p suma, 3p determinantul.

3. A(a)⋅A(b)=A(a+b)A(a)\cdot A(b) = A(a+b)

A(a)A(b)=(1a01)(1b01)=(1b+a01)=A(a+b). ■A(a)A(b) = \begin{pmatrix}1 & a\\ 0 & 1\end{pmatrix}\begin{pmatrix}1 & b\\ 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}1 & b + a\\ 0 & 1\end{pmatrix} = A(a+b).\ \blacksquare

Barem: 3p produsul, 2p finalizarea.

4. A(a)⋅A(2a)=A(30)A(a)\cdot A(2a) = A(30)

Din punctul 3: A(a)A(2a)=A(3a)A(a)A(2a) = A(3a), deci A(3a)=A(30)  ⟺  3a=30  ⟺  a=10A(3a) = A(30) \iff 3a = 30 \iff a = 10.

Răspuns: a=10a = 10. Barem: 2p, 3p.

5. det⁡(I2+xA(x))=25\det(I_2 + xA(x)) = 25

I2+xA(x)=(1+xx201+x),det⁡=(1+x)2.I_2 + xA(x) = \begin{pmatrix}1 + x & x^2\\ 0 & 1 + x\end{pmatrix},\qquad \det = (1+x)^2.

(1+x)2=25  ⟺  1+x=±5  ⟺  x∈{−6,4}(1+x)^2 = 25 \iff 1 + x = \pm 5 \iff x \in \{-6, 4\}.

Răspuns: x∈{−6,4}x \in \{-6, 4\}. Barem: 3p determinantul, 2p soluțiile.

6. Numerele naturale nn cu A(n)⋅A(n)=A(2n2)A(n)\cdot A(n) = A(2n^2)

A(n)A(n)=A(2n)A(n)A(n) = A(2n), deci 2n=2n2  ⟺  n(n−1)=0  ⟺  n∈{0,1}2n = 2n^2 \iff n(n - 1) = 0 \iff n \in \{0, 1\} (ambele naturale).

Răspuns: n∈{0,1}n \in \{0, 1\}. Barem: 3p ecuația 2n=2n22n = 2n^2, 2p soluțiile.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a3=1a_3 = 1
I.2a=−2a = -2
I.3x=2x = 2
I.422 lei
II.3b−a=4b - a = 4
II.4x∈{−2,2}x \in \{-2, 2\}
II.6x∈{0,1}x \in \{0, 1\}
III.244
III.4a=10a = 10
III.5x∈{−6,4}x \in \{-6, 4\}
III.6n∈{0,1}n \in \{0, 1\}

Ce merită reținut din varianta 6

  • Ecuații cu radicali: după ridicarea la pătrat verifică întotdeauna soluțiile în ecuația inițială.
  • x2−xy+y2x^2 - xy + y^2 se scrie ca sumă de pătrate — util pentru a arăta că expresia e nulă doar în (0,0)(0,0).
  • Matricele A(a)A(a) cu A(a)A(b)=A(a+b)A(a)A(b) = A(a+b) transformă ecuațiile matriceale în ecuații cu numere.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă