Subiect și barem BAC 2022 Matematică (pedagogic)
2022
August–Septembrie
Varianta 7
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2022 Matematică (pedagogic) — August–Septembrie, varianta 7

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2022 la Matematică M_pedagogic, sesiunea august–septembrie, varianta 7. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că log⁡216−log⁡28+log⁡21=1\log_2 16 - \log_2 8 + \log_2 1 = 1

Scriem fiecare număr ca putere a lui 2: 16=2416 = 2^4, 8=238 = 2^3, 1=201 = 2^0. Deci log⁡216=4\log_2 16 = 4, log⁡28=3\log_2 8 = 3, log⁡21=0\log_2 1 = 0.

log⁡216−log⁡28+log⁡21=4−3+0=1.\log_2 16 - \log_2 8 + \log_2 1 = 4 - 3 + 0 = 1.

Variantă: log⁡216−log⁡28=log⁡2168=log⁡22=1\log_2 16 - \log_2 8 = \log_2\frac{16}{8} = \log_2 2 = 1. Barem: 3p valorile logaritmilor, 2p calculul.

2. f(x)=5x+7f(x) = 5x + 7: mm pentru care A(m,2022)A(m, 2022) aparține graficului

Un punct (m,n)(m, n) aparține graficului lui ff dacă f(m)=nf(m) = n. Deci

5m+7=2022  ⟺  5m=2015  ⟺  m=403.5m + 7 = 2022 \iff 5m = 2015 \iff m = 403.

Răspuns: m=403m = 403. Barem: 3p condiția f(m)=2022f(m) = 2022, 2p rezolvarea.

3. Ecuația 5x−2=3\sqrt{5x - 2} = \sqrt3

Condiție de existență: 5x−2≥05x - 2 \ge 0, adică x≥25x \ge \dfrac25.

Ridicăm la pătrat (ambii membri sunt nenegativi): 5x−2=3  ⟺  5x=5  ⟺  x=15x - 2 = 3 \iff 5x = 5 \iff x = 1.

Verificare: 1≥251 \ge \frac25 și 5−2=3\sqrt{5 - 2} = \sqrt3 ✔.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p ecuația 5x−2=35x - 2 = 3, 2p soluția care convine.

4. După două scumpiri succesive cu 20% prețul este 180 lei: prețul inițial

Notăm cu xx prețul inițial. O scumpire cu 20% înmulțește prețul cu 1+20100=651 + \dfrac{20}{100} = \dfrac65.

  • după prima scumpire: 6x5\dfrac{6x}{5};
  • după a doua (20% din noul preț): 65⋅6x5=36x25\dfrac65\cdot\dfrac{6x}{5} = \dfrac{36x}{25}.

36x25=180  ⟺  x=180⋅2536=125 lei.\frac{36x}{25} = 180 \iff x = \frac{180\cdot 25}{36} = 125 \text{ lei}.

Verificare: 125→150→180125 \to 150 \to 180 ✔. Greșeală frecventă: a considera o scumpire totală de 40% (1,4x=1801{,}4x = 180 nu dă un număr întreg și e greșit, deoarece a doua scumpire se aplică prețului deja mărit).

Răspuns: 125 lei. Barem: 2p prețul după prima scumpire, 3p ecuația și rezultatul.

5. Ecuația dreptei ABAB, A(6,7)A(6, 7), B(2,5)B(2, 5)

Folosim ecuația dreptei prin două puncte:

x−62−6=y−75−7  ⟺  x−6−4=y−7−2  ⟺  x−6=2(y−7)  ⟺  x−2y+8=0.\frac{x - 6}{2 - 6} = \frac{y - 7}{5 - 7} \iff \frac{x - 6}{-4} = \frac{y - 7}{-2} \iff x - 6 = 2(y - 7) \iff x - 2y + 8 = 0.

Verificare: AA: 6−14+8=06 - 14 + 8 = 0 ✔; BB: 2−10+8=02 - 10 + 8 = 0 ✔. Echivalent, y=x2+4y = \dfrac{x}{2} + 4 (panta 5−72−6=12\frac{5-7}{2-6} = \frac12).

Răspuns: AB:x−2y+8=0AB: x - 2y + 8 = 0. Barem: 3p scrierea ecuației, 2p forma finală.

6. Arătați că (sin⁡45∘−sin⁡30∘)(sin⁡45∘+sin⁡30∘)=14(\sin 45^\circ - \sin 30^\circ)(\sin 45^\circ + \sin 30^\circ) = \dfrac14

Produsul are forma (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2, cu sin⁡45∘=22\sin 45^\circ = \dfrac{\sqrt2}{2} și sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \dfrac12:

(22)2−(12)2=24−14=14.\left(\frac{\sqrt2}{2}\right)^2 - \left(\frac12\right)^2 = \frac24 - \frac14 = \frac14.

Barem: 3p valorile funcțiilor trigonometrice, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea de compoziție: x∘y=xy+5(x+y)+7x \circ y = xy + 5(x + y) + 7, pe R\mathbb R.

1. Arătați că (−2)∘2=3(-2) \circ 2 = 3

(−2)∘2=(−2)⋅2+5(−2+2)+7=−4+0+7=3.(-2) \circ 2 = (-2)\cdot 2 + 5(-2 + 2) + 7 = -4 + 0 + 7 = 3.

Barem: 3p înlocuirea, 2p calculul.

2. Legea este comutativă

Pentru orice x,yx, y reali, folosind comutativitatea înmulțirii și adunării numerelor reale:

x∘y=xy+5(x+y)+7=yx+5(y+x)+7=y∘x.x \circ y = xy + 5(x + y) + 7 = yx + 5(y + x) + 7 = y \circ x.

Deci legea „∘\circ” este comutativă. Barem: 3p calculul, 2p concluzia.

3. Demonstrați că x∘y=(x+5)(y+5)−18x \circ y = (x + 5)(y + 5) - 18

Scriem 7=25−187 = 25 - 18 și grupăm:

x∘y=xy+5x+5y+25−18=x(y+5)+5(y+5)−18=(x+5)(y+5)−18.x \circ y = xy + 5x + 5y + 25 - 18 = x(y + 5) + 5(y + 5) - 18 = (x + 5)(y + 5) - 18.

Barem: 3p scrierea cu +25−18+25 - 18, 2p factorizarea.

4. Numerele reale xx cu x∘x=7x \circ x = 7

x∘x=x2+10x+7x \circ x = x^2 + 10x + 7, deci

x2+10x+7=7  ⟺  x2+10x=0  ⟺  x(x+10)=0  ⟺  x∈{−10,0}.x^2 + 10x + 7 = 7 \iff x^2 + 10x = 0 \iff x(x + 10) = 0 \iff x \in \{-10, 0\}.

Verificare cu forma de la 3: (x+5)2−18=7  ⟺  (x+5)2=25  ⟺  x+5=±5(x + 5)^2 - 18 = 7 \iff (x+5)^2 = 25 \iff x + 5 = \pm 5 ✔.

Răspuns: x∈{−10,0}x \in \{-10, 0\}. Barem: 2p ecuația, 3p soluțiile.

5. Demonstrați că ((−x)∘(−y))+((−x)∘y)+(x∘(−y))+(x∘y)=28((-x) \circ (-y)) + ((-x) \circ y) + (x \circ (-y)) + (x \circ y) = 28

Calculăm fiecare termen:

  • (−x)∘(−y)=xy−5x−5y+7(-x) \circ (-y) = xy - 5x - 5y + 7;
  • (−x)∘y=−xy−5x+5y+7(-x) \circ y = -xy - 5x + 5y + 7;
  • x∘(−y)=−xy+5x−5y+7x \circ (-y) = -xy + 5x - 5y + 7;
  • x∘y=xy+5x+5y+7x \circ y = xy + 5x + 5y + 7.

Adunând: termenii în xyxy dau xy−xy−xy+xy=0xy - xy - xy + xy = 0, cei în xx dau −5x−5x+5x+5x=0-5x - 5x + 5x + 5x = 0, cei în yy dau −5y+5y−5y+5y=0-5y + 5y - 5y + 5y = 0, iar constantele 4⋅7=284\cdot 7 = 28. Deci suma este 2828 pentru orice x,yx, y reali.

Barem: 2p un termen calculat corect, 3p suma.

6. Perechile (a,b)(a, b) de numere întregi cu a∘b=−19a \circ b = -19

Din 3: (a+5)(b+5)−18=−19  ⟺  (a+5)(b+5)=−1(a + 5)(b + 5) - 18 = -19 \iff (a + 5)(b + 5) = -1.

a+5a + 5 și b+5b + 5 sunt întregi cu produsul −1-1, deci una este 11 și cealaltă −1-1:

  • a+5=1a + 5 = 1, b+5=−1b + 5 = -1: (a,b)=(−4,−6)(a, b) = (-4, -6);
  • a+5=−1a + 5 = -1, b+5=1b + 5 = 1: (a,b)=(−6,−4)(a, b) = (-6, -4).

Răspuns: (a,b)∈{(−6,−4),(−4,−6)}(a, b) \in \{(-6, -4), (-4, -6)\}. Barem: 3p ecuația (a+5)(b+5)=−1(a+5)(b+5) = -1, 2p perechile.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Matricele: I2=(1001)I_2 = \begin{pmatrix}1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix}, A=(55−4−4)A = \begin{pmatrix}5 & 5\\ -4 & -4\end{pmatrix}, X(a)=I2+aAX(a) = I_2 + aA.

1. Arătați că det⁡A=0\det A = 0

det⁡A=∣55−4−4∣=5⋅(−4)−5⋅(−4)=−20+20=0.\det A = \begin{vmatrix}5 & 5\\ -4 & -4\end{vmatrix} = 5\cdot(-4) - 5\cdot(-4) = -20 + 20 = 0.

Barem: 3p formula, 2p calculul.

2. Arătați că A⋅A=AA \cdot A = A

A⋅A=(5⋅5+5⋅(−4)5⋅5+5⋅(−4)−4⋅5+(−4)(−4)−4⋅5+(−4)(−4))=(55−4−4)=A.A\cdot A = \begin{pmatrix}5\cdot5 + 5\cdot(-4) & 5\cdot5 + 5\cdot(-4)\\ -4\cdot5 + (-4)(-4) & -4\cdot5 + (-4)(-4)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}5 & 5\\ -4 & -4\end{pmatrix} = A.

Barem: 3p calculul produsului, 2p concluzia.

3. Arătați că X(−1)+X(1)=2I2X(-1) + X(1) = 2I_2

X(−1)=I2−AX(-1) = I_2 - A și X(1)=I2+AX(1) = I_2 + A, deci X(−1)+X(1)=I2−A+I2+A=2I2X(-1) + X(1) = I_2 - A + I_2 + A = 2I_2.

Barem: 2p X(−1)X(-1), 3p X(1)X(1) și suma.

4. Demonstrați că X(a)⋅X(−1)=X(−1)X(a)\cdot X(-1) = X(-1), pentru orice aa real

Desfacem produsul (atenție la ordinea factorilor; aici I2I_2 comută cu orice matrice):

X(a)⋅X(−1)=(I2+aA)(I2−A)=I2−A+aA−aA2.X(a)\cdot X(-1) = (I_2 + aA)(I_2 - A) = I_2 - A + aA - aA^2.

Din 2, A2=AA^2 = A, deci aA−aA2=aA−aA=O2aA - aA^2 = aA - aA = O_2 și rămâne I2−A=X(−1)I_2 - A = X(-1).

Barem: 3p desfacerea produsului, 2p folosirea lui A2=AA^2 = A și concluzia.

5. Valorile lui aa pentru care X(a)X(a) nu este inversabilă

X(a)=(1+5a5a−4a1−4a),det⁡(X(a))=(1+5a)(1−4a)−5a⋅(−4a)=1+a−20a2+20a2=1+a.X(a) = \begin{pmatrix}1 + 5a & 5a\\ -4a & 1 - 4a\end{pmatrix}, \quad \det(X(a)) = (1 + 5a)(1 - 4a) - 5a\cdot(-4a) = 1 + a - 20a^2 + 20a^2 = 1 + a.

O matrice pătratică nu este inversabilă exact când determinantul ei este 0: 1+a=0⇒a=−11 + a = 0 \Rightarrow a = -1.

Răspuns: a=−1a = -1. Barem: 3p determinantul, 2p valoarea lui aa.

6. Valorile lui aa pentru care det⁡(X(a2))≤10\det\left(X(a^2)\right) \le 10

Din 5, det⁡(X(t))=1+t\det(X(t)) = 1 + t, deci det⁡(X(a2))=a2+1\det(X(a^2)) = a^2 + 1.

a2+1≤10  ⟺  a2≤9  ⟺  ∣a∣≤3  ⟺  a∈[−3,3].a^2 + 1 \le 10 \iff a^2 \le 9 \iff |a| \le 3 \iff a \in [-3, 3].

Răspuns: a∈[−3,3]a \in [-3, 3]. Barem: 3p det⁡(X(a2))=a2+1\det(X(a^2)) = a^2 + 1, 2p intervalul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2m=403m = 403
I.3x=1x = 1
I.4125 lei
I.5x−2y+8=0x - 2y + 8 = 0
II.4x∈{−10,0}x \in \{-10, 0\}
II.6(−6,−4)(-6, -4) și (−4,−6)(-4, -6)
III.5a=−1a = -1
III.6a∈[−3,3]a \in [-3, 3]

Ce merită reținut din varianta 7

  • Scumpiri succesive: fiecare procent se aplică prețului curent — se înmulțesc factorii (1,2⋅1,2=1,441{,}2 \cdot 1{,}2 = 1{,}44), nu se adună procentele.
  • Legi de forma xy+k(x+y)+k2−cxy + k(x+y) + k^2 - c: scrie-le ca (x+k)(y+k)−c(x + k)(y + k) - c; ecuațiile în întregi devin probleme cu divizori.
  • Matrice idempotente (A2=AA^2 = A): produsele de forma (I2+aA)(I2+bA)(I_2 + aA)(I_2 + bA) se simplifică rapid, iar det⁡(I2+aA)\det(I_2 + aA) e liniar în aa.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă