Subiect și barem BAC 2021 Matematică (pedagogic)
2021
Iunie–Iulie
Varianta 2
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2021 Matematică (pedagogic) — Iunie–Iulie, varianta 2

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2021 la Matematică M_pedagogic, sesiunea iunie–iulie, varianta 2. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 2⋅(3+2)−18=2\sqrt2\cdot(3 + \sqrt2) - \sqrt{18} = 2

2(3+2)−18=32+2−32=2.\sqrt2(3 + \sqrt2) - \sqrt{18} = 3\sqrt2 + 2 - 3\sqrt2 = 2.

Barem: 2p + 3p.

2. f(x)=x+1f(x) = x + 1, g(x)=3x+7g(x) = 3x + 7; aa cu f(a)=g(a)f(a) = g(a)

a+1=3a+7  ⟺  −2a=6  ⟺  a=−3.a + 1 = 3a + 7 \iff -2a = 6 \iff a = -3.

Barem: 3p + 2p.

3. Ecuația 4+2x=4\sqrt{4 + 2x} = 4

4+2x=16  ⟺  x=64 + 2x = 16 \iff x = 6 (convine: 16=4\sqrt{16} = 4).

Barem: 3p + 2p.

4. Probabilitatea ca un număr natural nenul de o cifră să fie divizor al lui 18

9 cazuri posibile (1,…,91, \dots, 9). Divizorii lui 18 de o cifră: 1,2,3,6,91, 2, 3, 6, 9 — 5 cazuri.

p=59.p = \frac59.

Barem: 2p + 2p + 1p.

5. A(−1,2)A(-1, 2), B(3,a)B(3, a); AA aparține dreptei OBOB

O,A,BO, A, B coliniare   ⟺  mOA=mOB\iff m_{OA} = m_{OB}: 2−1=a3  ⟺  a=−6\dfrac{2}{-1} = \dfrac a3 \iff a = -6.

Răspuns: a=−6a = -6. Barem: 2p + 3p.

6. △ABC\triangle ABC dreptunghic în AA, BC=4BC = 4, ∠C=2∠B\angle C = 2\angle B; lungimea lui ACAC

∠B+∠C=90∘\angle B + \angle C = 90^\circ și ∠C=2∠B\angle C = 2\angle B ⇒3∠B=90∘\Rightarrow 3\angle B = 90^\circ, ∠B=30∘\angle B = 30^\circ. Cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este ACAC:

AC=BC2=2.AC = \frac{BC}{2} = 2.

Barem: 2p + 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea pe R\mathbb R: x∗y=3x+3y−3xy−2x * y = 3x + 3y - 3xy - 2.

1. 1∗2=11 * 2 = 1

1∗2=3+6−6−2=1.1 * 2 = 3 + 6 - 6 - 2 = 1.

Barem: 3p + 2p.

2. x∗y=1−3(x−1)(y−1)x * y = 1 - 3(x - 1)(y - 1)

1−3(x−1)(y−1)=1−3xy+3x+3y−3=3x+3y−3xy−2=x∗y.1 - 3(x-1)(y-1) = 1 - 3xy + 3x + 3y - 3 = 3x + 3y - 3xy - 2 = x * y.

Barem: 3p + 2p.

3. e=23e = \frac23 este elementul neutru

x∗23=1−3(x−1)(−13)=1+x−1=x,x * \tfrac23 = 1 - 3(x - 1)\left(-\tfrac13\right) = 1 + x - 1 = x,

și analog 23∗x=x\tfrac23 * x = x. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

4. xx cu (2−x)∗2=2+x(2 - x) * 2 = 2 + x

(2−x)∗2=1−3(1−x)⋅1=3x−2(2 - x) * 2 = 1 - 3(1 - x)\cdot1 = 3x - 2. Atunci 3x−2=2+x  ⟺  x=23x - 2 = 2 + x \iff x = 2.

Barem: 3p + 2p.

5. Perechile (m,n)(m,n) de numere naturale cu m∗n=19m * n = 19

1−3(m−1)(n−1)=19  ⟺  (m−1)(n−1)=−61 - 3(m-1)(n-1) = 19 \iff (m-1)(n-1) = -6.

Cum m−1≥−1m - 1 \ge -1 și n−1≥−1n - 1 \ge -1, un factor trebuie să fie −1-1 și celălalt 66: (m,n)=(0,7)(m,n) = (0, 7) sau (7,0)(7, 0).

Răspuns: (0,7)(0,7) și (7,0)(7,0). Barem: 2p + 3p.

6. aa cu (a∗1)+(a∗2)+(a∗3)=3a2(a * 1) + (a * 2) + (a * 3) = 3a^2

a∗1=1a * 1 = 1, a∗2=1−3(a−1)=4−3aa * 2 = 1 - 3(a - 1) = 4 - 3a, a∗3=1−6(a−1)=7−6aa * 3 = 1 - 6(a - 1) = 7 - 6a. Suma: 12−9a12 - 9a.

12−9a=3a2  ⟺  a2+3a−4=0  ⟺  a∈{−4,1}.12 - 9a = 3a^2 \iff a^2 + 3a - 4 = 0 \iff a \in \{-4, 1\}.

Barem: 3p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

A=(1−1−24)A = \begin{pmatrix}1&-1\\-2&4\end{pmatrix}, B(x)=(x−2−x−2x4x−2)B(x) = \begin{pmatrix}x - 2 & -x\\ -2x & 4x - 2\end{pmatrix}.

1. det⁡A=2\det A = 2

det⁡A=1⋅4−(−1)(−2)=4−2=2.\det A = 1\cdot4 - (-1)(-2) = 4 - 2 = 2.

Barem: 3p + 2p.

2. xA−2I2=B(x)xA - 2I_2 = B(x)

xA−2I2=(x−x−2x4x)−(2002)=(x−2−x−2x4x−2)=B(x).xA - 2I_2 = \begin{pmatrix}x & -x\\ -2x & 4x\end{pmatrix} - \begin{pmatrix}2&0\\0&2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}x - 2 & -x\\ -2x & 4x - 2\end{pmatrix} = B(x).

Barem: 3p + 2p.

3. A⋅A=B(5)A\cdot A = B(5)

A⋅A=(1+2−1−4−2−82+16)=(3−5−1018),B(5)=(3−5−1018).A\cdot A = \begin{pmatrix}1 + 2 & -1 - 4\\ -2 - 8 & 2 + 16\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}3&-5\\-10&18\end{pmatrix},\quad B(5) = \begin{pmatrix}3&-5\\-10&18\end{pmatrix}.

Barem: 3p + 2p.

4. xx cu det⁡B(x)=4\det B(x) = 4

det⁡B(x)=(x−2)(4x−2)−2x2=2x2−10x+4=4  ⟺  x(x−5)=0.\det B(x) = (x-2)(4x-2) - 2x^2 = 2x^2 - 10x + 4 = 4 \iff x(x - 5) = 0.

Răspuns: x∈{0,5}x \in \{0, 5\}. Barem: 3p + 2p.

5. B(xy)−xB(y)=2(x−1)I2B(xy) - xB(y) = 2(x - 1)I_2

B(xy)−xB(y)=xyA−2I2−x(yA−2I2)=−2I2+2xI2=2(x−1)I2.B(xy) - xB(y) = xyA - 2I_2 - x(yA - 2I_2) = -2I_2 + 2xI_2 = 2(x - 1)I_2.

Barem: 3p + 2p.

6. xx cu B(6x)−2xB(3x)=6I2B(6^x) - 2^xB(3^x) = 6I_2

Din punctul 5 cu x→2xx \to 2^x, y→3xy \to 3^x (deci xy→6xxy \to 6^x): B(6x)−2xB(3x)=2(2x−1)I2B(6^x) - 2^xB(3^x) = 2(2^x - 1)I_2.

2(2x−1)=6  ⟺  2x=4  ⟺  x=22(2^x - 1) = 6 \iff 2^x = 4 \iff x = 2.

Barem: 3p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2a=−3a = -3
I.3x=6x = 6
I.4p=59p = \frac59
I.5a=−6a = -6
I.6AC=2AC = 2
II.4x=2x = 2
II.5(0,7),(7,0)(0,7), (7,0)
II.6a∈{−4,1}a \in \{-4,1\}
III.4x∈{0,5}x \in \{0,5\}
III.6x=2x = 2

Ce merită reținut din varianta 2

  • Forma 1−3(x−1)(y−1)1 - 3(x-1)(y-1) face evidente neutrul și ecuațiile cu legea.
  • Ecuații în numere naturale: limitează valorile factorilor (m−1≥−1m - 1 \ge -1).
  • Relații de tip B(xy)−xB(y)B(xy) - xB(y) se pot aplica direct cu x=2xx = 2^x, y=3xy = 3^x.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă