Subiect și barem BAC 2016 Matematică (tehnologic)
2016
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2016 Matematică (tehnologic) — Model oficial

Rezolvarea completă a modelului de subiect pentru Bacalaureat 2016 la Matematică M_tehnologic. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că (1−12)(1−13)(1−14)=14\left(1 - \frac12\right)\left(1 - \frac13\right)\left(1 - \frac14\right) = \frac14

12⋅23⋅34=1⋅2⋅32⋅3⋅4=14.\frac12\cdot\frac23\cdot\frac34 = \frac{1\cdot2\cdot3}{2\cdot3\cdot4} = \frac14.

Barem: 3p + 2p.

2. Abscisele punctelor de intersecție ale graficului lui f(x)=x2−3x+2f(x) = x^2 - 3x + 2 cu OxOx

x2−3x+2=0  ⟺  (x−1)(x−2)=0x^2 - 3x + 2 = 0 \iff (x-1)(x-2) = 0. Răspuns: 11 și 22. Barem: 3p + 2p.

3. Ecuația log⁡5(2x−1)=2\log_5(2x - 1) = 2

2x−1=25  ⟺  x=132x - 1 = 25 \iff x = 13, care verifică. Barem: 3p + 2p.

4. Probabilitatea ca un număr din {10,20,…,90}\{10, 20, \dots, 90\} să fie divizor al lui 10001000

1000=23⋅531000 = 2^3\cdot5^3. Dintre elementele mulțimii, divizori sunt 10,20,40,5010, 20, 40, 50 (de exemplu 3030 conține factorul 33, 80=24⋅580 = 2^4\cdot5 conține 242^4). 4 favorabile din 9.

p=49.p = \frac49.

Barem: 1p + 2p + 2p.

5. Perimetrul triunghiului O(0,0)O(0,0), A(0,3)A(0,3), B(4,0)B(4,0)

AO=3AO = 3, BO=4BO = 4, AB=9+16=5AB = \sqrt{9 + 16} = 5, deci P=12P = 12. Barem: 3p + 2p.

6. sin⁡x=35\sin x = \frac35, știind x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac\pi2\right) și cos⁡x=45\cos x = \frac45

sin⁡2x=1−1625=925\sin^2 x = 1 - \frac{16}{25} = \frac{9}{25}; în cadranul I, sin⁡x=35\sin x = \frac35. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(−1100)A = \begin{pmatrix} -1 & 1\\ 0 & 0\end{pmatrix}

a) det⁡A=0\det A = 0

A doua linie este nulă, deci det⁡A=0\det A = 0. Barem: 2p + 3p.

b) A⋅(A+I2)=O2A\cdot(A + I_2) = O_2?

A+I2=(0101),A(A+I2)=(0−1+100)=O2.A + I_2 = \begin{pmatrix} 0 & 1\\ 0 & 1\end{pmatrix}, \qquad A(A + I_2) = \begin{pmatrix} 0 & -1 + 1\\ 0 & 0\end{pmatrix} = O_2.

Răspuns: da. Barem: 2p + 3p.

c) mm cu det⁡B=0\det B = 0, B=A⋅A+mI2B = A\cdot A + mI_2

A⋅A=(1−100),B=(1+m−10m),det⁡B=m(m+1).A\cdot A = \begin{pmatrix} 1 & -1\\ 0 & 0\end{pmatrix}, \qquad B = \begin{pmatrix} 1 + m & -1\\ 0 & m\end{pmatrix}, \qquad \det B = m(m + 1).

Răspuns: m∈{−1,0}m \in \{-1, 0\}. Barem: 3p + 2p.

2. f=X3+X2+4X+4f = X^3 + X^2 + 4X + 4

a) f(−1)=0f(-1) = 0

−1+1−4+4=0.-1 + 1 - 4 + 4 = 0.

Barem: 3p + 2p.

b) Câtul și restul împărțirii la X2+3X+2X^2 + 3X + 2

(X−2)(X2+3X+2)=X3+X2−4X−4(X - 2)(X^2 + 3X + 2) = X^3 + X^2 - 4X - 4, deci f−(X−2)(X2+3X+2)=8X+8f - (X-2)(X^2 + 3X + 2) = 8X + 8.

Răspuns: câtul X−2X - 2, restul 8X+88X + 8. Barem: 3p + 2p.

c) 1x1+1x2+1x3+1x1x2+1x2x3+1x3x1=−34\frac{1}{x_1} + \frac{1}{x_2} + \frac{1}{x_3} + \frac{1}{x_1x_2} + \frac{1}{x_2x_3} + \frac{1}{x_3x_1} = -\frac34

Viète: ∑xi=−1\sum x_i = -1, ∑xixj=4\sum x_ix_j = 4, x1x2x3=−4x_1x_2x_3 = -4. Cu numitorul comun x1x2x3x_1x_2x_3:

(x2x3+x1x3+x1x2)+(x3+x1+x2)x1x2x3=4−1−4=−34. ■\frac{(x_2x_3 + x_1x_3 + x_1x_2) + (x_3 + x_1 + x_2)}{x_1x_2x_3} = \frac{4 - 1}{-4} = -\frac34. \ \blacksquare

Barem: 3p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x3−12xf(x) = x^3 - 12x

a) f′(x)=3(x−2)(x+2)f'(x) = 3(x-2)(x+2)

f′(x)=3x2−12=3(x2−4)=3(x−2)(x+2).f'(x) = 3x^2 - 12 = 3(x^2 - 4) = 3(x-2)(x+2).

Barem: 3p + 2p.

b) Tangenta în x=2x = 2

f(2)=8−24=−16f(2) = 8 - 24 = -16, f′(2)=0f'(2) = 0, deci y=−16y = -16. Barem: 2p + 3p.

c) −16≤f(x)≤16-16 \le f(x) \le 16 pentru x∈[−2,2]x \in [-2, 2]

Pe [−2,2][-2, 2], f′(x)≤0f'(x) \le 0, deci ff este descrescătoare: f(2)≤f(x)≤f(−2)f(2) \le f(x) \le f(-2), adică −16≤f(x)≤16-16 \le f(x) \le 16 (f(−2)=−8+24=16f(-2) = -8 + 24 = 16). ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=5x4+3x2+1f(x) = 5x^4 + 3x^2 + 1

a) ∫01(f(x)−3x2−1) dx=1\displaystyle\int_0^1(f(x) - 3x^2 - 1)\,dx = 1

∫015x4 dx=x5∣01=1.\int_0^1 5x^4\,dx = x^5\Big|_0^1 = 1.

Barem: 3p + 2p.

b) Aria sub grafic pe [1,2][1,2]

f>0f > 0:

A=(x5+x3+x)∣12=(32+8+2)−(1+1+1)=39.\mathcal A = (x^5 + x^3 + x)\Big|_1^2 = (32 + 8 + 2) - (1 + 1 + 1) = 39.

Barem: 3p + 2p.

c) Orice primitivă a lui ff este crescătoare pe R\mathbb R

F′=f=5x4+3x2+1>0F' = f = 5x^4 + 3x^2 + 1 > 0 pentru orice xx real, deci FF este (strict) crescătoare. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.211 și 22
I.3x=13x = 13
I.4p=49p = \frac49
I.51212
II.1.bda
II.1.cm∈{−1,0}m \in \{-1, 0\}
II.2.bcât X−2X - 2, rest 8X+88X + 8
III.1.by=−16y = -16
III.2.b3939

Ce merită reținut din modelul 2016

  • Produse telescopice: 12⋅23⋅34\frac12\cdot\frac23\cdot\frac34 se simplifică în lanț.
  • Divizori ai lui 10k10^k: au doar factorii primi 22 și 55, fiecare cu exponent cel mult kk.
  • Sume de inverse ale rădăcinilor: adu la numitorul comun x1x2x3x_1x_2x_3.
  • Primitivele unei funcții strict pozitive sunt strict crescătoare.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă