Subiect și barem BAC 2015 Matematică (tehnologic)
2015
August–Septembrie
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2015 Matematică (tehnologic) — August–Septembrie, varianta 1

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2015 la Matematică M_tehnologic, sesiunea august–septembrie, varianta 1. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 12:0,5−1=0\frac12 : 0{,}5 - 1 = 0

0,5=120{,}5 = \frac12, deci 12:12−1=1−1=0\frac12 : \frac12 - 1 = 1 - 1 = 0. Barem: 2p + 3p.

2. f(x)=x2+xf(x) = x^2 + x; f(−1)+f(0)+f(1)f(-1) + f(0) + f(1)

f(−1)=0f(-1) = 0, f(0)=0f(0) = 0, f(1)=2f(1) = 2; suma este 22. Barem: 3p + 2p.

3. Ecuația 3x+1=5\sqrt{3x + 1} = 5

3x+1=25  ⟺  x=83x + 1 = 25 \iff x = 8, care verifică (25=5\sqrt{25} = 5). Barem: 3p + 2p.

4. Prețul de 150 lei după o scumpire cu 30%

30100⋅150=45\frac{30}{100}\cdot150 = 45 lei, deci prețul nou este 195195 lei. Barem: 3p + 2p.

5. Distanța dintre A(1,5)A(1,5) și B(3,5)B(3,5)

AB=(3−1)2+02=2.AB = \sqrt{(3-1)^2 + 0^2} = 2.

Barem: 3p + 2p.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AC=5AC = 5, B=45∘B = 45^\circ; aflați ABAB

C=90∘−45∘=45∘=BC = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ = B, deci triunghiul este dreptunghic isoscel și AB=AC=5AB = AC = 5. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. M=(−22−1−1)M = \begin{pmatrix} -2 & 2\\ -1 & -1\end{pmatrix}

a) det⁡M=4\det M = 4

det⁡M=(−2)(−1)−2⋅(−1)=2+2=4.\det M = (-2)(-1) - 2\cdot(-1) = 2 + 2 = 4.

Barem: 3p + 2p.

b) M⋅M+3M+4I2=O2M\cdot M + 3M + 4I_2 = O_2

M⋅M=(4−2−4−22+1−2+1)=(2−63−1),3M=(−66−3−3),4I2=(4004).M\cdot M = \begin{pmatrix} 4 - 2 & -4 - 2\\ 2 + 1 & -2 + 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & -6\\ 3 & -1\end{pmatrix}, \quad 3M = \begin{pmatrix} -6 & 6\\ -3 & -3\end{pmatrix}, \quad 4I_2 = \begin{pmatrix} 4 & 0\\ 0 & 4\end{pmatrix}.

Suma: (2−6+4−6+63−3−1−3+4)=O2\begin{pmatrix} 2 - 6 + 4 & -6 + 6\\ 3 - 3 & -1 - 3 + 4\end{pmatrix} = O_2. ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

c) a,ba, b cu M⋅M⋅M=aM+bI2M\cdot M\cdot M = aM + bI_2

Din b), M2=−3M−4I2M^2 = -3M - 4I_2. Înmulțind cu MM:

M3=−3M2−4M=−3(−3M−4I2)−4M=5M+12I2.M^3 = -3M^2 - 4M = -3(-3M - 4I_2) - 4M = 5M + 12I_2.

Verificare directă: M3=(210−57)M^3 = \begin{pmatrix} 2 & 10\\ -5 & 7\end{pmatrix} și 5M+12I2=(−10+1210−5−5+12)5M + 12I_2 = \begin{pmatrix} -10 + 12 & 10\\ -5 & -5 + 12\end{pmatrix} ✔.

Răspuns: a=5a = 5, b=12b = 12. Barem: 3p + 2p.

2. f=X3−5X2+5X−1f = X^3 - 5X^2 + 5X - 1

a) f(1)=0f(1) = 0

f(1)=1−5+5−1=0.f(1) = 1 - 5 + 5 - 1 = 0.

Barem: 3p + 2p.

b) f(a)+f(−a)+2≤0f(a) + f(-a) + 2 \le 0

f(a)=a3−5a2+5a−1f(a) = a^3 - 5a^2 + 5a - 1, f(−a)=−a3−5a2−5a−1f(-a) = -a^3 - 5a^2 - 5a - 1. Adunând (termenii impari se reduc):

f(a)+f(−a)+2=−10a2−2+2=−10a2≤0. ■f(a) + f(-a) + 2 = -10a^2 - 2 + 2 = -10a^2 \le 0. \ \blacksquare

Barem: 2p + 3p.

c) x12+x22+x32=15x1x2x3x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = 15x_1x_2x_3

Viète: ∑xi=5\sum x_i = 5, ∑xixj=5\sum x_ix_j = 5, x1x2x3=1x_1x_2x_3 = 1.

x12+x22+x32=25−10=15=15⋅1=15x1x2x3. ■x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = 25 - 10 = 15 = 15\cdot1 = 15x_1x_2x_3. \ \blacksquare

Barem: 3p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=2x3−6x+1f(x) = 2x^3 - 6x + 1

a) f′(x)=6(x−1)(x+1)f'(x) = 6(x-1)(x+1)

f′(x)=6x2−6=6(x2−1)=6(x−1)(x+1).f'(x) = 6x^2 - 6 = 6(x^2 - 1) = 6(x-1)(x+1).

Barem: 3p + 2p.

b) Tangenta în x=1x = 1

f(1)=2−6+1=−3f(1) = 2 - 6 + 1 = -3, f′(1)=0f'(1) = 0, deci tangenta este y=−3y = -3. Barem: 2p + 3p.

c) f(2012)+f(2014)≤f(2013)+f(2015)f(2012) + f(2014) \le f(2013) + f(2015)

Pe [1,+∞)[1, +\infty), f′(x)≥0f'(x) \ge 0, deci ff este crescătoare. Atunci f(2012)≤f(2013)f(2012) \le f(2013) și f(2014)≤f(2015)f(2014) \le f(2015); adunând, obținem inegalitatea. ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=x2−4f(x) = x^2 - 4

a) ∫01(f(x)+4) dx=13\displaystyle\int_0^1(f(x) + 4)\,dx = \frac13

∫01x2 dx=13.\int_0^1 x^2\,dx = \frac13.

Barem: 2p + 3p.

b) Aria sub g(x)=1f(x)+5=1x2+1g(x) = \dfrac{1}{f(x) + 5} = \dfrac{1}{x^2 + 1} pe [0,1][0,1]

A=∫011x2+1 dx=arctg⁡x∣01=π4.\mathcal A = \int_0^1\frac{1}{x^2 + 1}\,dx = \operatorname{arctg} x\Big|_0^1 = \frac\pi4.

Barem: 3p + 2p.

c) a>1a > 1 cu ∫1af(x)+4x dx=12\displaystyle\int_1^a\frac{f(x) + 4}{x}\,dx = 12

x2x=x\dfrac{x^2}{x} = x:

∫1ax dx=a2−12=12  ⟺  a2=25,\int_1^a x\,dx = \frac{a^2 - 1}{2} = 12 \iff a^2 = 25,

iar a>1a > 1, deci a=5a = 5. Barem: 3p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.222
I.3x=8x = 8
I.4195 lei
I.522
I.6AB=5AB = 5
II.1.ca=5a = 5, b=12b = 12
III.1.by=−3y = -3
III.2.bπ4\frac\pi4
III.2.ca=5a = 5

Ce merită reținut din varianta 1

  • O relație M2=pM+qIM^2 = pM + qI permite exprimarea oricărei puteri MnM^n prin MM și II.
  • f(a)+f(−a)f(a) + f(-a) păstrează doar termenii de grad par (dublați).
  • Comparații de valori ale funcției se obțin din monotonie.
  • ∫1x2+1dx=arctg⁡x\int\frac{1}{x^2 + 1}dx = \operatorname{arctg} x.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă