Subiect și barem BAC 2016 Matematică (tehnologic)
2016
Rezervă
Varianta 5
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2016 Matematică (tehnologic) — Rezervă, varianta 5

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2016 la Matematică M_tehnologic, sesiunea de rezervă, varianta 5. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că (13−14):112=1\left(\frac13 - \frac14\right) : \frac{1}{12} = 1

13−14=112,112:112=1.\frac13 - \frac14 = \frac{1}{12}, \qquad \frac{1}{12} : \frac{1}{12} = 1.

Barem: 3p + 2p.

2. 4(x1+x2)−3x1x2=24(x_1 + x_2) - 3x_1x_2 = 2 pentru rădăcinile lui x2−5x+6=0x^2 - 5x + 6 = 0

Viète: x1+x2=5x_1 + x_2 = 5, x1x2=6x_1x_2 = 6. 4⋅5−3⋅6=24\cdot5 - 3\cdot6 = 2. Barem: 2p + 3p.

3. Ecuația x−1=2\sqrt{x - 1} = 2

x−1=4  ⟺  x=5x - 1 = 4 \iff x = 5, care verifică. Barem: 3p + 2p.

4. După o ieftinire cu 10%, prețul este 90 lei

p−0,1p=0,9p=90  ⟺  p=100p - 0{,}1p = 0{,}9p = 90 \iff p = 100.

Răspuns: 100 de lei. Barem: 3p + 2p.

5. Lungimea segmentului ABAB, A(5,1)A(5,1), B(3,1)B(3,1)

AB=(3−5)2+02=2.AB = \sqrt{(3-5)^2 + 0^2} = 2.

Barem: 3p + 2p.

6. Dacă x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac\pi2\right) și cos⁡x=45\cos x = \frac45, atunci sin⁡x=35\sin x = \frac35

sin⁡2x=1−1625=925\sin^2 x = 1 - \frac{16}{25} = \frac{9}{25}; în cadranul I, sin⁡x=35\sin x = \frac35. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(2332)A = \begin{pmatrix} 2 & 3\\ 3 & 2\end{pmatrix}, B=(x11x)B = \begin{pmatrix} x & 1\\ 1 & x\end{pmatrix}

a) det⁡A=−5\det A = -5

det⁡A=4−9=−5.\det A = 4 - 9 = -5.

Barem: 3p + 2p.

b) A⋅B=B⋅AA\cdot B = B\cdot A

A⋅B=(2x+32+3x3x+23+2x),B⋅A=(2x+33x+22+3x3+2x).A\cdot B = \begin{pmatrix} 2x + 3 & 2 + 3x\\ 3x + 2 & 3 + 2x\end{pmatrix}, \qquad B\cdot A = \begin{pmatrix} 2x + 3 & 3x + 2\\ 2 + 3x & 3 + 2x\end{pmatrix}.

Cele două matrice coincid pentru orice xx. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

c) xx cu A⋅A−3(A+B)=I2A\cdot A - 3(A + B) = I_2

A⋅A=(13121213),A+B=(2+x442+x),A\cdot A = \begin{pmatrix} 13 & 12\\ 12 & 13\end{pmatrix}, \qquad A + B = \begin{pmatrix} 2 + x & 4\\ 4 & 2 + x\end{pmatrix},

A⋅A−3(A+B)=(13−3(2+x)0013−3(2+x))=(7−3x007−3x).A\cdot A - 3(A + B) = \begin{pmatrix} 13 - 3(2 + x) & 0\\ 0 & 13 - 3(2 + x)\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 7 - 3x & 0\\ 0 & 7 - 3x\end{pmatrix}.

7−3x=1  ⟺  x=27 - 3x = 1 \iff x = 2. Răspuns: x=2x = 2. Barem: 2p + 3p.

2. x∗y=13xy+x+yx * y = \frac13xy + x + y

a) 1∗(−3)=−31 * (-3) = -3

13⋅1⋅(−3)+1−3=−1+1−3=−3.\frac13\cdot1\cdot(-3) + 1 - 3 = -1 + 1 - 3 = -3.

Barem: 3p + 2p.

b) x∗y=13(x+3)(y+3)−3x * y = \frac13(x+3)(y+3) - 3

13xy+x+y+3−3=13(xy+3x+3y+9)−3=13(x+3)(y+3)−3.\frac13xy + x + y + 3 - 3 = \frac13(xy + 3x + 3y + 9) - 3 = \frac13(x+3)(y+3) - 3.

Barem: 3p + 2p.

c) x≠0x \ne 0 cu x∗1x=−3x * \frac1x = -3

13(x+3)(1x+3)−3=−3  ⟺  (x+3)(1x+3)=0.\frac13(x + 3)\left(\frac1x + 3\right) - 3 = -3 \iff (x + 3)\left(\frac1x + 3\right) = 0.

x+3=0⇒x=−3x + 3 = 0 \Rightarrow x = -3; 1x+3=0⇒x=−13\frac1x + 3 = 0 \Rightarrow x = -\frac13.

Răspuns: x∈{−3,−13}x \in \left\{-3, -\dfrac13\right\}. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x3−3xf(x) = x^3 - 3x

a) f′(x)=3(x−1)(x+1)f'(x) = 3(x-1)(x+1)

f′(x)=3x2−3=3(x−1)(x+1).f'(x) = 3x^2 - 3 = 3(x-1)(x+1).

Barem: 3p + 2p.

b) lim⁡x→0f(x)+3xx=0\lim\limits_{x\to0}\dfrac{f(x) + 3x}{x} = 0

lim⁡x→0x3x=lim⁡x→0x2=0.\lim_{x\to0}\frac{x^3}{x} = \lim_{x\to0}x^2 = 0.

Barem: 2p + 3p.

c) f(x)≥−2f(x) \ge -2 pentru x∈[−1,+∞)x \in [-1, +\infty)

f′≤0f' \le 0 pe [−1,1][-1, 1], f′≥0f' \ge 0 pe [1,+∞)[1, +\infty), deci minimul pe [−1,+∞)[-1, +\infty) este f(1)=1−3=−2f(1) = 1 - 3 = -2. ■\blacksquare Barem: 2p + 1p + 1p + 1p.

2. f(x)=x4+x+1f(x) = x^4 + x + 1

a) ∫01(f(x)−x−1) dx=15\displaystyle\int_0^1(f(x) - x - 1)\,dx = \frac15

∫01x4 dx=x55∣01=15.\int_0^1 x^4\,dx = \frac{x^5}{5}\Big|_0^1 = \frac15.

Barem: 2p + 3p.

b) ∫1e(f(x)−x4−1)ln⁡x dx=e2+14\displaystyle\int_1^e\big(f(x) - x^4 - 1\big)\ln x\,dx = \frac{e^2 + 1}{4}

f(x)−x4−1=xf(x) - x^4 - 1 = x, deci integrala este ∫1exln⁡x dx\displaystyle\int_1^e x\ln x\,dx. Prin părți:

x22ln⁡x∣1e−∫1ex22⋅1x dx=e22−x24∣1e=e22−e24+14=e2+14.\frac{x^2}{2}\ln x\Big|_1^e - \int_1^e\frac{x^2}{2}\cdot\frac1x\,dx = \frac{e^2}{2} - \frac{x^2}{4}\Big|_1^e = \frac{e^2}{2} - \frac{e^2}{4} + \frac14 = \frac{e^2 + 1}{4}.

Barem: 3p + 2p.

c) Aria sub grafic pe [0,1][0,1]

f(x)>0f(x) > 0 pe [0,1][0,1]:

A=∫01(x4+x+1) dx=15+12+1=1710.\mathcal A = \int_0^1(x^4 + x + 1)\,dx = \frac15 + \frac12 + 1 = \frac{17}{10}.

Barem: 3p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.3x=5x = 5
I.4100 lei
I.522
II.1.cx=2x = 2
II.2.cx∈{−3,−13}x \in \{-3, -\frac13\}
III.1.b00
III.1.cminim f(1)=−2f(1) = -2
III.2.c1710\frac{17}{10}

Ce merită reținut din varianta 5

  • Legea 1a(x+a)(y+a)−a\frac1a(x+a)(y+a) - a: −a-a este absorbant, iar ecuațiile se reduc la un produs nul.
  • Matrice simetrice de forma (pqqp)\begin{pmatrix}p&q\\q&p\end{pmatrix} comută între ele.
  • ∫xln⁡x dx=x22ln⁡x−x24+C\int x\ln x\,dx = \frac{x^2}{2}\ln x - \frac{x^2}{4} + C.
  • Minimul pe un interval semi-infinit: compară valoarea în punctul critic cu comportarea la capete.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă