Subiect și barem BAC 2016 Matematică (tehnologic)
2016
Sesiune specială
Varianta 1
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2016 Matematică (tehnologic) — Sesiune specială, varianta 1

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2016 la Matematică M_tehnologic, sesiunea specială, varianta 1. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că 1−14:0,25=01 - \frac14 : 0{,}25 = 0

0,25=140{,}25 = \frac14, deci 14:14=1\frac14 : \frac14 = 1 și 1−1=01 - 1 = 0. Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=x+1f(x) = x + 1; calculați f(−1)⋅f(1)f(-1)\cdot f(1)

f(−1)=0f(-1) = 0, deci produsul este 00. Barem: 3p + 2p.

3. Ecuația 2x−3=5\sqrt{2x - 3} = 5

2x−3=25  ⟺  x=142x - 3 = 25 \iff x = 14, care verifică. Barem: 3p + 2p.

4. Prețul de 100 lei după o scumpire cu 20%

20100⋅100=20\frac{20}{100}\cdot100 = 20 lei, deci prețul nou este 120120 lei. Barem: 3p + 2p.

5. Distanța dintre A(2,4)A(2,4) și B(5,4)B(5,4)

AB=32+02=3.AB = \sqrt{3^2 + 0^2} = 3.

Barem: 3p + 2p.

6. Triunghi dreptunghic în AA, AC=6AC = 6, B=π4B = \frac\pi4; aflați ABAB

C=π2−π4=π4=BC = \frac\pi2 - \frac\pi4 = \frac\pi4 = B, deci triunghiul este isoscel: AB=AC=6AB = AC = 6. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(121−2)A = \begin{pmatrix} 1 & 2\\ 1 & -2\end{pmatrix}, B=(x1y−1)B = \begin{pmatrix} x & 1\\ y & -1\end{pmatrix}

a) det⁡A=−4\det A = -4

det⁡A=−2−2=−4.\det A = -2 - 2 = -4.

Barem: 3p + 2p.

b) det⁡(A−2B)=0\det(A - 2B) = 0

A−2B=(1−2x01−2y0).A - 2B = \begin{pmatrix} 1 - 2x & 0\\ 1 - 2y & 0\end{pmatrix}.

A doua coloană este nulă, deci det⁡(A−2B)=0\det(A - 2B) = 0 pentru orice x,yx, y. Barem: 2p + 3p.

c) x,yx, y cu A⋅B=B⋅AA\cdot B = B\cdot A

A⋅B=(x+2y−1x−2y3),B⋅A=(x+12x−2y−12y+2).A\cdot B = \begin{pmatrix} x + 2y & -1\\ x - 2y & 3\end{pmatrix}, \qquad B\cdot A = \begin{pmatrix} x + 1 & 2x - 2\\ y - 1 & 2y + 2\end{pmatrix}.

Din (1,1)(1,1): 2y=1⇒y=122y = 1 \Rightarrow y = \frac12. Din (1,2)(1,2): 2x−2=−1⇒x=122x - 2 = -1 \Rightarrow x = \frac12. Verificare: (2,1)(2,1): 12−1=−12=12−1\frac12 - 1 = -\frac12 = \frac12 - 1 ✔; (2,2)(2,2): 3=1+23 = 1 + 2 ✔.

Răspuns: x=y=12x = y = \dfrac12. Barem: 2p + 3p.

2. x∘y=xy+2x+2y+2x\circ y = xy + 2x + 2y + 2

a) 1∘(−2)=−21\circ(-2) = -2

−2+2−4+2=−2.-2 + 2 - 4 + 2 = -2.

Barem: 3p + 2p.

b) x∘y=(x+2)(y+2)−2x\circ y = (x+2)(y+2) - 2

xy+2x+2y+4−2=x(y+2)+2(y+2)−2=(x+2)(y+2)−2.xy + 2x + 2y + 4 - 2 = x(y+2) + 2(y+2) - 2 = (x+2)(y+2) - 2.

Barem: 3p + 2p.

c) x≠0x \ne 0 cu x∘1x=xx\circ\frac1x = x

(x+2)(1x+2)−2=x  ⟺  (x+2)(1x+2)=x+2  ⟺  (x+2)(1x+1)=0.(x + 2)\left(\frac1x + 2\right) - 2 = x \iff (x+2)\left(\frac1x + 2\right) = x + 2 \iff (x + 2)\left(\frac1x + 1\right) = 0.

x=−2x = -2 sau 1x=−1⇒x=−1\frac1x = -1 \Rightarrow x = -1.

Răspuns: x∈{−2,−1}x \in \{-2, -1\}. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x3+x2−x+1f(x) = x^3 + x^2 - x + 1

a) f′(x)=3x2+2x−1f'(x) = 3x^2 + 2x - 1

Derivăm termen cu termen: 3x2+2x−1+03x^2 + 2x - 1 + 0. Barem: 2p + 3p.

b) lim⁡x→+∞xf′(x)f(x)=3\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{xf'(x)}{f(x)} = 3

lim⁡x→+∞3x3+2x2−xx3+x2−x+1=31=3.\lim_{x\to+\infty}\frac{3x^3 + 2x^2 - x}{x^3 + x^2 - x + 1} = \frac31 = 3.

Barem: 2p + 3p.

c) Punctele în care tangenta este paralelă cu y=4x+1y = 4x + 1

Tangenta paralelă   ⟺  \iff aceeași pantă: f′(x)=4f'(x) = 4.

3x2+2x−1=4  ⟺  3x2+2x−5=0  ⟺  (x−1)(3x+5)=0.3x^2 + 2x - 1 = 4 \iff 3x^2 + 2x - 5 = 0 \iff (x - 1)(3x + 5) = 0.

Răspuns: x∈{−53,1}x \in \left\{-\dfrac53, 1\right\}. Barem: 2p + 3p.

2. f(x)=x5+x3+2xf(x) = x^5 + x^3 + 2x

a) ∫−11(f(x)−x3−2x) dx=0\displaystyle\int_{-1}^1(f(x) - x^3 - 2x)\,dx = 0

∫−11x5 dx=x66∣−11=0.\int_{-1}^1 x^5\,dx = \frac{x^6}{6}\Big|_{-1}^1 = 0.

Barem: 2p + 3p.

b) ∫02ex(f(x)−x5−x3+1)dx=3e2+1\displaystyle\int_0^2 e^x\big(f(x) - x^5 - x^3 + 1\big)dx = 3e^2 + 1

f(x)−x5−x3+1=2x+1f(x) - x^5 - x^3 + 1 = 2x + 1. Prin părți:

∫02ex(2x+1) dx=ex(2x+1)∣02−2∫02ex dx=(5e2−1)−2(e2−1)=3e2+1.\int_0^2 e^x(2x + 1)\,dx = e^x(2x + 1)\Big|_0^2 - 2\int_0^2 e^x\,dx = (5e^2 - 1) - 2(e^2 - 1) = 3e^2 + 1.

Barem: 3p + 2p.

c) Orice primitivă a lui ff este convexă pe R\mathbb R

Dacă F′=fF' = f, atunci F′′(x)=f′(x)=5x4+3x2+2>0F''(x) = f'(x) = 5x^4 + 3x^2 + 2 > 0 pentru orice xx, deci FF este convexă. ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.200
I.3x=14x = 14
I.4120 lei
I.533
I.6AB=6AB = 6
II.1.cx=y=12x = y = \frac12
II.2.cx∈{−2,−1}x \in \{-2, -1\}
III.1.cx∈{−53,1}x \in \{-\frac53, 1\}
III.2.b3e2+13e^2 + 1

Ce merită reținut din varianta 1

  • Tangentă paralelă cu o dreaptă dată: rezolvă f′(x)=f'(x) = panta dreptei.
  • Convexitatea primitivelor: F′′=f′F'' = f'.
  • Un determinant cu o coloană nulă este 00.
  • Ecuații cu legea (x+a)(y+a)−a(x+a)(y+a) - a: aduce totul la un produs nul.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă