Subiect și barem BAC 2015 Matematică (tehnologic)
2015
Sesiune specială
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2015 Matematică (tehnologic) — Sesiune specială, varianta 9

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2015 la Matematică M_tehnologic, sesiunea specială, varianta 9. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că (2−12):310=5\left(2 - \frac12\right) : \frac{3}{10} = 5

2−12=32,32⋅103=5.2 - \frac12 = \frac32, \qquad \frac32\cdot\frac{10}{3} = 5.

Barem: 3p + 2p.

2. f(x)=x2−4f(x) = x^2 - 4; f(−2)+f(2)f(-2) + f(2)

f(−2)=f(2)=0f(-2) = f(2) = 0, suma este 00. Barem: 2p + 3p.

3. Ecuația 2x−1=3\sqrt{2x - 1} = 3

2x−1=9  ⟺  x=52x - 1 = 9 \iff x = 5, care verifică. Barem: 3p + 2p.

4. Probabilitatea ca un număr din {1,…,10}\{1, \dots, 10\} să fie multiplu de 5

Favorabile: 5,105, 10 — 2 din 10.

p=210=15.p = \frac{2}{10} = \frac15.

Barem: 1p + 2p + 2p.

5. Triunghiul MONMON, O(0,0)O(0,0), M(0,4)M(0,4), N(4,0)N(4,0) este isoscel

MO=4MO = 4, ON=4ON = 4, deci MO=ONMO = ON și triunghiul este isoscel. Barem: 2p + 3p.

6. Aria triunghiului dreptunghic în AA, AB=10AB = 10, AC=12AC = 12

A=AB⋅AC2=10⋅122=60.\mathcal A = \frac{AB\cdot AC}{2} = \frac{10\cdot12}{2} = 60.

Barem: 3p + 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(3−25−3)A = \begin{pmatrix} 3 & -2\\ 5 & -3\end{pmatrix}

a) det⁡A=1\det A = 1

det⁡A=3⋅(−3)−(−2)⋅5=−9+10=1.\det A = 3\cdot(-3) - (-2)\cdot5 = -9 + 10 = 1.

Barem: 3p + 2p.

b) A⋅A+I2=O2A\cdot A + I_2 = O_2

A⋅A=(9−10−6+615−15−10+9)=(−100−1)=−I2,A\cdot A = \begin{pmatrix} 9 - 10 & -6 + 6\\ 15 - 15 & -10 + 9\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} -1 & 0\\ 0 & -1\end{pmatrix} = -I_2,

deci A⋅A+I2=O2A\cdot A + I_2 = O_2. Barem: 3p + 2p.

c) det⁡(A−aI2)≥1\det(A - aI_2) \ge 1

det⁡(3−a−25−3−a)=(3−a)(−3−a)+10=a2−9+10=a2+1≥1. ■\det\begin{pmatrix} 3 - a & -2\\ 5 & -3 - a\end{pmatrix} = (3 - a)(-3 - a) + 10 = a^2 - 9 + 10 = a^2 + 1 \ge 1. \ \blacksquare

Barem: 3p + 2p.

2. f=X3+5X2+X+5f = X^3 + 5X^2 + X + 5

a) f(−5)=0f(-5) = 0

−125+125−5+5=0.-125 + 125 - 5 + 5 = 0.

Barem: 3p + 2p.

b) Câtul și restul împărțirii la X2+6X+5X^2 + 6X + 5

(X−1)(X2+6X+5)=X3+5X2−X−5,(X - 1)(X^2 + 6X + 5) = X^3 + 5X^2 - X - 5,

deci f−(X−1)(X2+6X+5)=2X+10f - (X - 1)(X^2 + 6X + 5) = 2X + 10, care are grad mai mic decât împărțitorul.

Răspuns: câtul X−1X - 1, restul 2X+102X + 10. Barem: 3p + 2p.

c) x3x1x2+x2x1x3+x1x2x3=−235\dfrac{x_3}{x_1x_2} + \dfrac{x_2}{x_1x_3} + \dfrac{x_1}{x_2x_3} = -\dfrac{23}{5}

Aducând la numitorul comun x1x2x3x_1x_2x_3:

x12+x22+x32x1x2x3=(∑xi)2−2∑xixjx1x2x3.\frac{x_1^2 + x_2^2 + x_3^2}{x_1x_2x_3} = \frac{(\sum x_i)^2 - 2\sum x_ix_j}{x_1x_2x_3}.

Viète: ∑xi=−5\sum x_i = -5, ∑xixj=1\sum x_ix_j = 1, x1x2x3=−5x_1x_2x_3 = -5:

25−2−5=−235. ■\frac{25 - 2}{-5} = -\frac{23}{5}. \ \blacksquare

Barem: 3p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x4−2x2+1f(x) = x^4 - 2x^2 + 1

a) f′(x)=4x(x−1)(x+1)f'(x) = 4x(x-1)(x+1)

f′(x)=4x3−4x=4x(x2−1)=4x(x−1)(x+1).f'(x) = 4x^3 - 4x = 4x(x^2 - 1) = 4x(x-1)(x+1).

Barem: 3p + 2p.

b) Tangenta în x=1x = 1

f(1)=0f(1) = 0, f′(1)=0f'(1) = 0, deci tangenta este y=0y = 0. Barem: 2p + 3p.

c) 0≤f(x)≤10 \le f(x) \le 1 pentru x∈[−1,1]x \in [-1, 1]

f′≥0f' \ge 0 pe [−1,0][-1, 0] (crescătoare) și f′≤0f' \le 0 pe [0,1][0, 1] (descrescătoare). Deci pe [−1,1][-1, 1] maximul este f(0)=1f(0) = 1, iar minimul este f(±1)=0f(\pm1) = 0. (Sau direct: f(x)=(x2−1)2≥0f(x) = (x^2 - 1)^2 \ge 0.) ■\blacksquare Barem: 2p + 3p.

2. f:(0,+∞)→Rf:(0,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=x2+xf(x) = x^2 + \sqrt x

a) ∫13(f(x)−x) dx=263\displaystyle\int_1^3(f(x) - \sqrt x)\,dx = \frac{26}{3}

∫13x2 dx=27−13=263.\int_1^3 x^2\,dx = \frac{27 - 1}{3} = \frac{26}{3}.

Barem: 3p + 2p.

b) F(x)=x33+2xx3+2015F(x) = \dfrac{x^3}{3} + \dfrac{2x\sqrt x}{3} + 2015 este primitivă a lui ff

2xx3=23x3/2\dfrac{2x\sqrt x}{3} = \dfrac23x^{3/2}, cu derivata 23⋅32x1/2=x\dfrac23\cdot\dfrac32x^{1/2} = \sqrt x. Deci

F′(x)=x2+x=f(x).F'(x) = x^2 + \sqrt x = f(x).

Barem: 3p + 2p.

c) Aria sub g(x)=(f(x)−x)ex=x2exg(x) = (f(x) - \sqrt x)e^x = x^2e^x pe [1,2][1,2] este e(2e−1)e(2e - 1)

g≥0g \ge 0. Prin părți de două ori, primitiva lui x2exx^2e^x este (x2−2x+2)ex(x^2 - 2x + 2)e^x (verificare: derivata este (2x−2)ex+(x2−2x+2)ex=x2ex(2x - 2)e^x + (x^2 - 2x + 2)e^x = x^2e^x ✔).

A=(x2−2x+2)ex∣12=2e2−e=e(2e−1). ■\mathcal A = (x^2 - 2x + 2)e^x\Big|_1^2 = 2e^2 - e = e(2e - 1). \ \blacksquare

Barem: 3p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.200
I.3x=5x = 5
I.4p=15p = \frac15
I.66060
II.1.ca2+1≥1a^2 + 1 \ge 1
II.2.bcât X−1X - 1, rest 2X+102X + 10
III.1.by=0y = 0
III.2.ce(2e−1)e(2e-1)

Ce merită reținut din varianta 9

  • det⁡(A−aI2)=a2−(tr⁡A)a+det⁡A\det(A - aI_2) = a^2 - (\operatorname{tr}A)a + \det A — aici urma 00 și det⁡A=1\det A = 1 dau a2+1a^2 + 1.
  • Expresii simetrice în rădăcini: adu la numitor comun și folosește Viète.
  • ∫x2exdx=(x2−2x+2)ex+C\int x^2e^x dx = (x^2 - 2x + 2)e^x + C (două integrări prin părți).
  • x4−2x2+1=(x2−1)2x^4 - 2x^2 + 1 = (x^2-1)^2 — o factorizare care scurtează studiul semnului.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă