Subiect și barem BAC 2014 Matematică M2 (științe ale naturii)
2014
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2014 Matematică M2 (științe ale naturii) — Model oficial

Rezolvarea completă a modelului de subiect pentru Bacalaureat 2014 la Matematică M_șt-nat (filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Rația progresiei geometrice cu termeni reali, b2=1b_2 = 1, b5=8b_5 = 8

b5=b2q3⇒q3=8⇒q=2.b_5 = b_2q^3 \Rightarrow q^3 = 8 \Rightarrow q = 2.

(Rădăcina reală de ordinul 3 a lui 8 este unică.) Răspuns: q=2q = 2. Barem: 3p, 2p.

2. f(x)=x2+2x+7f(x) = x^2 + 2x + 7; calculați (f∘f)(0)(f\circ f)(0)

f(0)=7f(0) = 7, apoi (f∘f)(0)=f(7)=49+14+7=70(f\circ f)(0) = f(7) = 49 + 14 + 7 = 70.

Răspuns: 7070. Barem: 2p, 3p.

3. Ecuația 2log⁡5(x−3)=log⁡5(x−1)2\log_5(x - 3) = \log_5(x - 1)

Condiții: x−3>0x - 3 > 0 și x−1>0x - 1 > 0, deci x>3x > 3.

2log⁡5(x−3)=log⁡5(x−3)22\log_5(x - 3) = \log_5(x - 3)^2, deci

(x−3)2=x−1  ⟺  x2−7x+10=0  ⟺  (x−2)(x−5)=0.(x - 3)^2 = x - 1 \iff x^2 - 7x + 10 = 0 \iff (x - 2)(x - 5) = 0.

x=2x = 2 nu verifică x>3x > 3; x=5x = 5 convine.

Răspuns: x=5x = 5. Barem: 2p, 3p.

4. Probabilitatea ca un număr din A={1,2,…,50}A = \{1, 2, \dots, 50\} să fie divizibil cu 11

Multiplii lui 11 din AA: 11,22,33,4411, 22, 33, 44 — 4 cazuri favorabile; 50 cazuri posibile.

p=450=225.p = \frac{4}{50} = \frac{2}{25}.

Barem: 2p, 1p, 2p.

5. aa pentru care v⃗=2i⃗+(a+1)j⃗\vec v = 2\vec i + (a + 1)\vec j și u⃗=i⃗+2j⃗\vec u = \vec i + 2\vec j sunt coliniari

21=a+12  ⟺  a+1=4  ⟺  a=3.\frac21 = \frac{a + 1}{2} \iff a + 1 = 4 \iff a = 3.

Răspuns: a=3a = 3. Barem: 3p, 2p.

6. Ecuația 2sin⁡x−1=02\sin x - 1 = 0, x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac\pi2\right)

sin⁡x=12\sin x = \frac12, iar în primul cadran singura soluție este x=π6x = \dfrac\pi6.

Răspuns: x=π6x = \dfrac\pi6. Barem: 2p, 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(1004)A = \begin{pmatrix} 1 & 0\\ 0 & 4\end{pmatrix}, B=(1005)B = \begin{pmatrix} 1 & 0\\ 0 & 5\end{pmatrix}

a) A⋅B=B⋅AA\cdot B = B\cdot A

Matricele sunt diagonale:

A⋅B=(10020)=B⋅A.A\cdot B = \begin{pmatrix} 1 & 0\\ 0 & 20\end{pmatrix} = B\cdot A.

Barem: 2p, 3p.

b) Este det⁡(A+B)>det⁡A+det⁡B\det(A + B) > \det A + \det B?

A+B=(2009)A + B = \begin{pmatrix} 2 & 0\\ 0 & 9\end{pmatrix}, det⁡(A+B)=18\det(A + B) = 18; det⁡A+det⁡B=4+5=9\det A + \det B = 4 + 5 = 9.

Răspuns: da, 18>918 > 9. Barem: 2p, 3p.

c) Numărul matricelor X=(a00b)X = \begin{pmatrix} a & 0\\ 0 & b\end{pmatrix} cu X2=AX^2 = A

X2=(a200b2)=(1004)  ⟺  a2=1, b2=4  ⟺  a∈{−1,1}, b∈{−2,2}.X^2 = \begin{pmatrix} a^2 & 0\\ 0 & b^2\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 0\\ 0 & 4\end{pmatrix} \iff a^2 = 1,\ b^2 = 4 \iff a \in \{-1, 1\},\ b \in \{-2, 2\}.

Răspuns: 2⋅2=42\cdot 2 = 4 matrice. Barem: 2p, 3p.

2. f=X3+X+af = X^3 + X + a, cu rădăcinile x1,x2,x3x_1, x_2, x_3

a) Pentru a=−2a = -2: f(1)=0f(1) = 0

f=X3+X−2f = X^3 + X - 2, f(1)=1+1−2=0f(1) = 1 + 1 - 2 = 0. Barem: 3p, 2p.

b) aa cu (2−x1)(2−x2)(2−x3)=2(2 - x_1)(2 - x_2)(2 - x_3) = 2

f=(X−x1)(X−x2)(X−x3)f = (X - x_1)(X - x_2)(X - x_3), deci (2−x1)(2−x2)(2−x3)=f(2)=8+2+a=10+a(2 - x_1)(2 - x_2)(2 - x_3) = f(2) = 8 + 2 + a = 10 + a.

10+a=2  ⟺  a=−8.10 + a = 2 \iff a = -8.

Răspuns: a=−8a = -8. Barem: 3p, 2p.

c) Pentru a≠0a \ne 0: un polinom de grad trei cu coeficienți reali, cu rădăcinile 1x1,1x2,1x3\frac{1}{x_1}, \frac{1}{x_2}, \frac{1}{x_3}

Viète: s1=0s_1 = 0, s2=1s_2 = 1, s3=x1x2x3=−a≠0s_3 = x_1x_2x_3 = -a \ne 0 (deci rădăcinile sunt nenule). Pentru yi=1xiy_i = \frac{1}{x_i}:

∑yi=s2s3=−1a,∑yiyj=s1s3=0,y1y2y3=1s3=−1a.\sum y_i = \frac{s_2}{s_3} = -\frac1a, \qquad \sum y_iy_j = \frac{s_1}{s_3} = 0, \qquad y_1y_2y_3 = \frac{1}{s_3} = -\frac1a.

Polinomul monic cu aceste rădăcini este X3+1aX2+0⋅X+1aX^3 + \frac1aX^2 + 0\cdot X + \frac1a; înmulțind cu aa:

g=aX3+X2+1.g = aX^3 + X^2 + 1.

(Verificare: X3f ⁣(1X)=1+X2+aX3X^3f\!\left(\frac1X\right) = 1 + X^2 + aX^3.) Răspuns (un exemplu): g=aX3+X2+1g = aX^3 + X^2 + 1. Barem: 1p, 3p, 1p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,+∞)→Rf:(0, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=ln⁡(x+1)−ln⁡xf(x) = \ln(x + 1) - \ln x

a) f′(x)f'(x)

f′(x)=1x+1−1x=−1x(x+1).f'(x) = \frac{1}{x + 1} - \frac1x = -\frac{1}{x(x+1)}.

Barem: 2p, 3p.

b) ff este descrescătoare

f′(x)=−1x(x+1)<0f'(x) = -\dfrac{1}{x(x+1)} < 0 pentru orice x>0x > 0, deci ff este (strict) descrescătoare. Barem: 2p, 3p.

c) lim⁡x→+∞xf(x)\lim\limits_{x\to+\infty} xf(x)

Scriem ca 00\frac00 și aplicăm l'Hospital:

lim⁡x→+∞ln⁡(x+1)−ln⁡x1x=lim⁡x→+∞1x+1−1x−1x2=lim⁡x→+∞x2x(x+1)=1.\lim_{x\to+\infty}\frac{\ln(x+1) - \ln x}{\frac1x} = \lim_{x\to+\infty}\frac{\frac{1}{x+1} - \frac1x}{-\frac{1}{x^2}} = \lim_{x\to+\infty}\frac{x^2}{x(x+1)} = 1.

Răspuns: 11. Barem: 2p, 3p.

2. f:(−2,+∞)→Rf:(-2, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=xx+2f(x) = \dfrac{x}{x + 2}

a) ∫01(x+2)f(x) dx\displaystyle\int_0^1 (x + 2)f(x)\,dx

∫01x dx=x22∣01=12.\int_0^1 x\,dx = \frac{x^2}{2}\Big|_0^1 = \frac12.

Răspuns: 12\dfrac12. Barem: 2p, 3p.

b) ∫20132014(f(x)+(x+2)f′(x))dx=1\displaystyle\int_{2013}^{2014}\big(f(x) + (x + 2)f'(x)\big)dx = 1

Integrandul este derivata unui produs: f(x)+(x+2)f′(x)=((x+2)f(x))′=(x)′=1f(x) + (x + 2)f'(x) = \big((x + 2)f(x)\big)' = (x)' = 1. Deci

∫201320141 dx=2014−2013=1.\int_{2013}^{2014} 1\,dx = 2014 - 2013 = 1.

Barem: 3p, 2p.

c) Volumul corpului obținut prin rotația graficului lui g:[1,2]→Rg:[1, 2] \to \mathbb R, g(x)=xf(x)g(x) = \dfrac{x}{f(x)}

g(x)=x+2g(x) = x + 2, deci

V=π∫12(x+2)2 dx=π(x+2)33∣12=π⋅64−273=37π3.V = \pi\int_1^2(x + 2)^2\,dx = \pi\frac{(x + 2)^3}{3}\Big|_1^2 = \pi\cdot\frac{64 - 27}{3} = \frac{37\pi}{3}.

Răspuns: V=37π3V = \dfrac{37\pi}{3}. Barem: 3p, 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1q=2q = 2
I.27070
I.3x=5x = 5
I.4p=225p = \tfrac{2}{25}
I.5a=3a = 3
I.6x=π6x = \tfrac\pi6
II.1.bda (18>918 > 9)
II.1.c44 matrice
II.2.ba=−8a = -8
II.2.cg=aX3+X2+1g = aX^3 + X^2 + 1
III.1.c11
III.2.a12\tfrac12
III.2.c37π3\tfrac{37\pi}{3}

Ce merită reținut din model

  • ∏(c−xi)=f(c)\prod(c - x_i) = f(c) pentru un polinom monic — evită calculul cu Viète.
  • Polinomul cu rădăcinile inverse: Xnf ⁣(1X)X^n f\!\left(\frac1X\right) (coeficienții în ordine inversă).
  • Derivata unui produs „ascunsă" în integrand: f+(x+2)f′=((x+2)f)′f + (x+2)f' = \big((x+2)f\big)'.
  • Ecuații logaritmice cu coeficient: 2log⁡au=log⁡au22\log_a u = \log_a u^2 doar când u>0u > 0 — pune condițiile la început.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă