Subiect și barem BAC 2014 Matematică M2 (științe ale naturii)
2014
Simulare națională
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2014 Matematică M2 (științe ale naturii) — Simulare națională

Rezolvarea completă a simulării pentru elevii clasei a XII-a, Bacalaureat 2014, la Matematică M_șt-nat. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Conjugatul numărului z=1+i+i2+i3+i4+i5+i6z = 1 + i + i^2 + i^3 + i^4 + i^5 + i^6

Puterile lui ii se repetă din 4 în 4: i2=−1i^2 = -1, i3=−ii^3 = -i, i4=1i^4 = 1, i5=ii^5 = i, i6=−1i^6 = -1.

z=1+i−1−i+1+i−1=i⇒zˉ=−i.z = 1 + i - 1 - i + 1 + i - 1 = i \Rightarrow \bar z = -i.

Răspuns: zˉ=−i\bar z = -i. Barem: 3p, 2p.

2. Valoarea maximă a funcției f(x)=−x2+4x−5f(x) = -x^2 + 4x - 5

a=−1<0a = -1 < 0, Δ=16−20=−4\Delta = 16 - 20 = -4. Maximul este

−Δ4a=−−4−4=−1-\frac{\Delta}{4a} = -\frac{-4}{-4} = -1

(atins în x=2x = 2: f(2)=−4+8−5=−1f(2) = -4 + 8 - 5 = -1). Răspuns: −1-1. Barem: 2p, 3p.

3. Ecuația 3−x2+3=x3 - \sqrt{x^2 + 3} = x

x2+3=3−x\sqrt{x^2 + 3} = 3 - x, cu condiția 3−x≥03 - x \ge 0. Ridicăm la pătrat:

x2+3=9−6x+x2  ⟺  6x=6  ⟺  x=1.x^2 + 3 = 9 - 6x + x^2 \iff 6x = 6 \iff x = 1.

Verificare: 3−4=13 - \sqrt4 = 1 ✔. Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p, 2p.

4. Probabilitatea ca un număr de două cifre să aibă cifrele distincte

Numere de două cifre: 90. Cu cifre egale: 11,22,…,9911, 22, \dots, 99 — 9, deci cu cifre distincte: 81.

p=8190=910.p = \frac{81}{90} = \frac{9}{10}.

Barem: 2p, 1p, 2p.

5. Aria triunghiului cu A(2,3)A(2, 3), B(4,0)B(4, 0), C(2,0)C(2, 0)

ACAC este verticală (x=2x = 2), cu AC=3AC = 3; BCBC este pe OxOx, cu BC=2BC = 2; deci m(∠C)=90∘m(\angle C) = 90^\circ.

A=AC⋅BC2=3⋅22=3.\mathcal A = \frac{AC\cdot BC}{2} = \frac{3\cdot 2}{2} = 3.

Răspuns: 33. Barem: 3p, 2p.

6. (sin⁡x+cos⁡x)2+(sin⁡x−cos⁡x)2=2(\sin x + \cos x)^2 + (\sin x - \cos x)^2 = 2

(sin⁡x+cos⁡x)2=1+2sin⁡xcos⁡x,(sin⁡x−cos⁡x)2=1−2sin⁡xcos⁡x.(\sin x + \cos x)^2 = 1 + 2\sin x\cos x, \qquad (\sin x - \cos x)^2 = 1 - 2\sin x\cos x.

Suma este 22. Barem: 2p, 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. D(a,b)=∣1111ab1a2b2∣D(a, b) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1\\ 1 & a & b\\ 1 & a^2 & b^2\end{vmatrix}

a) D(1,0)D(1, 0)

D(1,0)=∣111110110∣=0D(1, 0) = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1\\ 1 & 1 & 0\\ 1 & 1 & 0\end{vmatrix} = 0

(ultimele două linii sunt egale). Răspuns: 00. Barem: 2p, 3p.

b) D(a,b)=(a−1)(b−1)(b−a)D(a, b) = (a - 1)(b - 1)(b - a)

Scădem prima coloană din celelalte două:

D=∣1001a−1b−11a2−1b2−1∣=(a−1)(b−1)∣11a+1b+1∣=(a−1)(b−1)(b−a).D = \begin{vmatrix} 1 & 0 & 0\\ 1 & a - 1 & b - 1\\ 1 & a^2 - 1 & b^2 - 1\end{vmatrix} = (a-1)(b-1)\begin{vmatrix} 1 & 1\\ a + 1 & b + 1\end{vmatrix} = (a-1)(b-1)(b - a).

Barem: 2p, 3p.

c) D(m,n)D(m, n) este par pentru orice m,n∈Zm, n \in \mathbb Z

D(m,n)=(m−1)(n−1)(n−m)D(m, n) = (m-1)(n-1)(n-m).

  • dacă mm și nn au aceeași paritate, n−mn - m este par;
  • dacă au parități diferite, unul dintre m−1m - 1, n−1n - 1 este par.

În ambele cazuri produsul este par. ■\blacksquare Barem: 1p, 2p, 2p.

2. Inelul (Z6,+,⋅)(\mathbb Z_6, +, \cdot)

a) Ecuația 3^x+2^=5^\hat 3x + \hat 2 = \hat 5

3^x=3^\hat 3x = \hat 3. Încercăm toate elementele: 3^⋅1^=3^\hat 3\cdot\hat 1 = \hat 3, 3^⋅3^=9^=3^\hat 3\cdot\hat 3 = \hat 9 = \hat 3, 3^⋅5^=15^=3^\hat 3\cdot\hat 5 = \widehat{15} = \hat 3, iar pentru xx par 3^x=0^\hat 3x = \hat 0.

Răspuns: x∈{1^,3^,5^}x \in \{\hat 1, \hat 3, \hat 5\}. Barem: 2p, 3p.

b) Mulțimea valorilor funcției f(x)=x3−xf(x) = x^3 - x

0^3=0^\hat 0^3 = \hat 0, 1^3=1^\hat 1^3 = \hat 1, 2^3=8^=2^\hat 2^3 = \hat 8 = \hat 2, 3^3=27^=3^\hat 3^3 = \widehat{27} = \hat 3, 4^3=64^=4^\hat 4^3 = \widehat{64} = \hat 4, 5^3=125^=5^\hat 5^3 = \widehat{125} = \hat 5. Deci x3=xx^3 = x pentru orice x∈Z6x \in \mathbb Z_6 și f(x)=0^f(x) = \hat 0.

Răspuns: Im⁡f={0^}\operatorname{Im} f = \{\hat 0\}. Barem: 3p, 2p.

c) Numărul elementelor mulțimii H={x10∣x∈Z6}H = \{x^{10} \mid x \in \mathbb Z_6\}

Din b), x3=xx^3 = x, deci x9=(x3)3=x3=xx^9 = (x^3)^3 = x^3 = x și x10=x2x^{10} = x^2. Pătratele: 0^,1^,4^,9^=3^,16^=4^,25^=1^\hat 0, \hat 1, \hat 4, \hat 9 = \hat 3, \widehat{16} = \hat 4, \widehat{25} = \hat 1.

H={0^,1^,3^,4^}H = \{\hat 0, \hat 1, \hat 3, \hat 4\}. Răspuns: 44 elemente. Barem: 2p, 3p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,+∞)→Rf:(0, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=1x+ln⁡xf(x) = \frac1x + \ln x

a) lim⁡x→2f(x)−f(2)x−2\lim\limits_{x\to 2}\dfrac{f(x) - f(2)}{x - 2}

Limita este f′(2)f'(2). f′(x)=−1x2+1xf'(x) = -\dfrac{1}{x^2} + \dfrac1x, deci f′(2)=−14+12=14f'(2) = -\frac14 + \frac12 = \frac14.

Răspuns: 14\dfrac14. Barem: 2p, 3p.

b) Tangenta în punctul de abscisă x=1x = 1

f(1)=1f(1) = 1, f′(1)=−1+1=0f'(1) = -1 + 1 = 0, deci tangenta este y=1y = 1.

Răspuns: y=1y = 1. Barem: 2p, 3p.

c) f(x)≥1f(x) \ge 1 pentru orice x>0x > 0

f′(x)=x−1x2f'(x) = \dfrac{x - 1}{x^2}: f′≤0f' \le 0 pe (0,1](0, 1] (ff descrescătoare), f′≥0f' \ge 0 pe [1,+∞)[1, +\infty) (ff crescătoare). Minimul global este f(1)=1f(1) = 1, deci f(x)≥1f(x) \ge 1. ■\blacksquare Barem: 2p, 2p, 1p.

2. f:(−1,+∞)→Rf:(-1, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=x2x+1f(x) = \dfrac{x^2}{x + 1}

a) ∫01(x+1)f(x) dx\displaystyle\int_0^1 (x + 1)f(x)\,dx

∫01x2 dx=x33∣01=13.\int_0^1 x^2\,dx = \frac{x^3}{3}\Big|_0^1 = \frac13.

Răspuns: 13\dfrac13. Barem: 2p, 3p.

b) ∫1e(x+1)f(x)ln⁡x dx\displaystyle\int_1^e (x + 1)f(x)\ln x\,dx

Prin părți (u=ln⁡xu = \ln x, v′=x2v' = x^2):

∫1ex2ln⁡x dx=x33ln⁡x∣1e−∫1ex23 dx=e33−e3−19=2e3+19.\int_1^e x^2\ln x\,dx = \frac{x^3}{3}\ln x\Big|_1^e - \int_1^e\frac{x^2}{3}\,dx = \frac{e^3}{3} - \frac{e^3 - 1}{9} = \frac{2e^3 + 1}{9}.

Răspuns: 2e3+19\dfrac{2e^3 + 1}{9}. Barem: 2p, 3p.

c) F(e−1)=e2−4e+72F(e - 1) = \dfrac{e^2 - 4e + 7}{2}, unde FF este primitiva lui ff cu F(0)=1F(0) = 1

x2x+1=x−1+1x+1\dfrac{x^2}{x + 1} = x - 1 + \dfrac{1}{x + 1}, deci

F(x)=x22−x+ln⁡(x+1)+c,F(0)=c=1.F(x) = \frac{x^2}{2} - x + \ln(x + 1) + c, \qquad F(0) = c = 1.

F(e−1)=(e−1)22−(e−1)+ln⁡e+1=e2−2e+12−e+3=e2−4e+72. ■F(e - 1) = \frac{(e-1)^2}{2} - (e - 1) + \ln e + 1 = \frac{e^2 - 2e + 1}{2} - e + 3 = \frac{e^2 - 4e + 7}{2}. \ \blacksquare

Barem: 3p, 1p, 1p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1zˉ=−i\bar z = -i
I.2−1-1
I.3x=1x = 1
I.4p=910p = \tfrac{9}{10}
I.533
II.1.a00
II.2.ax∈{1^,3^,5^}x \in \{\hat 1, \hat 3, \hat 5\}
II.2.b{0^}\{\hat 0\}
II.2.c44
III.1.a14\tfrac14
III.1.by=1y = 1
III.2.a13\tfrac13
III.2.b2e3+19\tfrac{2e^3+1}{9}

Ce merită reținut din simulare

  • Puterile lui ii au perioada 4: i,−1,−i,1i, -1, -i, 1.
  • În Z6\mathbb Z_6, x3=xx^3 = x pentru orice xx — util la puteri mari.
  • Paritatea unui produs: e suficient ca un singur factor să fie par.
  • Fracții raționale improprii (x2x+1\frac{x^2}{x+1}) se împart întâi, apoi se integrează.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă