Subiect și barem BAC 2013 Matematică M2 (științe ale naturii)
2013
Rezervă
Varianta 4
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2013 Matematică M2 (științe ale naturii) — Rezervă, varianta 4

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2013 la Matematică M_șt-nat, subiectul de rezervă, varianta 4. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. x=3(1−i)+3ix = 3(1 - i) + 3i este real

x=3−3i+3i=3∈R.x = 3 - 3i + 3i = 3 \in \mathbb R.

Barem: 3p calculul, 2p concluzia.

2. Distanța dintre punctele de intersecție ale graficului f(x)=x2−3x+2f(x) = x^2 - 3x + 2 cu OxOx

f(x)=0  ⟺  (x−1)(x−2)=0  ⟺  x∈{1,2}f(x) = 0 \iff (x-1)(x-2) = 0 \iff x \in \{1, 2\}; punctele (1,0)(1,0) și (2,0)(2,0) sunt la distanța 11.

Răspuns: 11. Barem: 3p rădăcinile, 2p distanța.

3. Ecuația 22x+3=82^{2x+3} = 8

8=238 = 2^3, deci 2x+3=3  ⟺  x=02x + 3 = 3 \iff x = 0.

Răspuns: x=0x = 0. Barem: 3p egalarea exponenților, 2p soluția.

4. Probabilitatea ca un element din {1,2,…,20}\{1, 2, \dots, 20\} să fie divizibil cu 4

Favorabile: 4,8,12,16,204, 8, 12, 16, 20 — 5; posibile: 20.

p=520=14.p = \frac{5}{20} = \frac14.

Barem: 2p favorabile, 1p posibile, 2p probabilitatea.

5. Lungimea medianei din BB în triunghiul A(−2,3)A(-2,3), B(3,0)B(3,0), C(2,5)C(2,5)

Mijlocul lui [AC][AC]: M(−2+22,3+52)=M(0,4)M\left(\frac{-2+2}{2}, \frac{3+5}{2}\right) = M(0, 4).

BM=(0−3)2+(4−0)2=5.BM = \sqrt{(0 - 3)^2 + (4 - 0)^2} = 5.

Răspuns: 55. Barem: 2p mijlocul, 3p lungimea.

6. ACAC, știind BC=4BC = 4, B=π6B = \frac\pi6, C=π3C = \frac\pi3

A=π−π6−π3=π2A = \pi - \frac\pi6 - \frac\pi3 = \frac\pi2, deci triunghiul este dreptunghic în AA cu ipotenuza BCBC. Cateta ACAC se opune unghiului B=30∘B = 30^\circ:

AC=BC⋅sin⁡B=4⋅12=2.AC = BC\cdot\sin B = 4\cdot\frac12 = 2.

Răspuns: AC=2AC = 2. Barem: 2p unghiul AA, 3p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. M(x)=(x1−x1−xx)M(x) = \begin{pmatrix}x & 1-x\\1-x & x\end{pmatrix}

a) det⁡(M(2))\det(M(2))

det⁡(2−1−12)=4−1=3.\det\begin{pmatrix}2 & -1\\-1 & 2\end{pmatrix} = 4 - 1 = 3.

Barem: 2p scrierea, 3p calculul.

b) M(x)⋅M(y)=M(2xy−x−y+1)M(x)\cdot M(y) = M(2xy - x - y + 1)

M(x)M(y)=(xy+(1−x)(1−y)x(1−y)+(1−x)y(1−x)y+x(1−y)(1−x)(1−y)+xy).M(x)M(y) = \begin{pmatrix}xy + (1-x)(1-y) & x(1-y) + (1-x)y\\(1-x)y + x(1-y) & (1-x)(1-y) + xy\end{pmatrix}.

Pe diagonală: xy+1−x−y+xy=2xy−x−y+1xy + 1 - x - y + xy = 2xy - x - y + 1. În afara diagonalei: x+y−2xy=1−(2xy−x−y+1)x + y - 2xy = 1 - (2xy - x - y + 1). Deci M(x)M(y)=M(2xy−x−y+1)M(x)M(y) = M(2xy - x - y + 1).

Răspuns: da. Barem: 3p produsul, 2p identificarea.

c) aa cu M(a)⋅M(x)=M(a)M(a)\cdot M(x) = M(a) pentru orice xx

Din b): M(2ax−a−x+1)=M(a)  ⟺  2ax−a−x+1=aM(2ax - a - x + 1) = M(a) \iff 2ax - a - x + 1 = a pentru orice xx:

x(2a−1)+(1−2a)=0  ∀x  ⟺  2a−1=0  ⟺  a=12.x(2a - 1) + (1 - 2a) = 0 \ \ \forall x \iff 2a - 1 = 0 \iff a = \frac12.

Răspuns: a=12a = \dfrac12. Barem: 1p reducerea, 2p ecuația, 2p valoarea.

2. x∘y=xy+2x+2y+2x\circ y = xy + 2x + 2y + 2 (asociativă)

a) 0∘(−2)0\circ(-2)

0+0−4+2=−2.0 + 0 - 4 + 2 = -2.

Barem: 3p înlocuirea, 2p rezultatul.

b) x∘y=(x+2)(y+2)−2x\circ y = (x + 2)(y + 2) - 2

xy+2x+2y+2=x(y+2)+2(y+2)−2=(x+2)(y+2)−2.xy + 2x + 2y + 2 = x(y + 2) + 2(y + 2) - 2 = (x + 2)(y + 2) - 2.

Barem: 3p gruparea, 2p finalizarea.

c) x∘x∘x=6x\circ x\circ x = 6

x∘x∘x=(x+2)3−2=6  ⟺  (x+2)3=8  ⟺  x+2=2  ⟺  x=0x\circ x\circ x = (x + 2)^3 - 2 = 6 \iff (x + 2)^3 = 8 \iff x + 2 = 2 \iff x = 0.

Răspuns: x=0x = 0. Barem: 3p expresia, 2p soluția.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(1,+∞)→Rf:(1,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=x2−2x+2x−1f(x) = \dfrac{x^2 - 2x + 2}{x - 1}

a) f′(x)=x(x−2)(x−1)2f'(x) = \dfrac{x(x-2)}{(x-1)^2}

f′(x)=(2x−2)(x−1)−(x2−2x+2)(x−1)2=2x2−4x+2−x2+2x−2(x−1)2=x2−2x(x−1)2.f'(x) = \frac{(2x - 2)(x - 1) - (x^2 - 2x + 2)}{(x-1)^2} = \frac{2x^2 - 4x + 2 - x^2 + 2x - 2}{(x-1)^2} = \frac{x^2 - 2x}{(x-1)^2}.

Barem: 3p regula câtului, 2p simplificarea.

b) Punctele de extrem

f′(x)=0  ⟺  x=2f'(x) = 0 \iff x = 2 (pentru că x>1x > 1). f′<0f' < 0 pe (1,2)(1, 2), f′>0f' > 0 pe (2,+∞)(2, +\infty).

Răspuns: x=2x = 2 punct de minim (cu f(2)=2f(2) = 2). Barem: 2p rădăcina, 2p semnul, 1p concluzia.

c) Asimptota oblică spre +∞+\infty

f(x)=x−1+1x−1f(x) = x - 1 + \dfrac{1}{x-1}:

m=lim⁡x→+∞f(x)x=1,n=lim⁡x→+∞(f(x)−x)=lim⁡x→+∞(−1+1x−1)=−1.m = \lim_{x\to+\infty}\frac{f(x)}{x} = 1, \qquad n = \lim_{x\to+\infty}\big(f(x) - x\big) = \lim_{x\to+\infty}\left(-1 + \frac1{x-1}\right) = -1.

Răspuns: y=x−1y = x - 1. Barem: 2p mm, 2p nn, 1p ecuația.

2. f:(0,+∞)→Rf:(0,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=xxf(x) = x\sqrt x

a) ∫12f(x)x dx\displaystyle\int_1^2\frac{f(x)}{\sqrt x}\,dx

∫12x dx=x22∣12=2−12=32.\int_1^2 x\,dx = \frac{x^2}{2}\Big|_1^2 = 2 - \frac12 = \frac32.

Răspuns: 32\dfrac32. Barem: 2p simplificarea, 3p calculul.

b) F(x)=25x2xF(x) = \dfrac25x^2\sqrt x este primitivă a lui ff

F(x)=25x52F(x) = \dfrac25x^{\frac52}, deci F′(x)=25⋅52x32=xx=f(x)F'(x) = \dfrac25\cdot\dfrac52x^{\frac32} = x\sqrt x = f(x). Barem: 3p derivata, 2p concluzia.

c) Aria între grafic, OxOx, x=1x = 1, x=4x = 4

f>0f > 0 pe [1,4][1, 4]:

A=∫14xx dx=25x2x∣14=25(16⋅2−1)=625.\mathcal A = \int_1^4 x\sqrt x\,dx = \frac25x^2\sqrt x\Big|_1^4 = \frac25(16\cdot2 - 1) = \frac{62}{5}.

Răspuns: 625\dfrac{62}{5}. Barem: 2p formula, 3p calculul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1x=3x = 3
I.211
I.3x=0x = 0
I.4p=14p = \frac14
I.555
I.6AC=2AC = 2
II.1.a33
II.1.ca=12a = \frac12
II.2.a−2-2
II.2.cx=0x = 0
III.1.bx=2x = 2 (minim)
III.1.cy=x−1y = x - 1
III.2.a32\frac32
III.2.c625\frac{62}{5}

Ce merită reținut din varianta 4

  • Cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză.
  • Familii de matrice M(x)M(x) cu M(x)M(y)=M(… )M(x)M(y) = M(\dots): reduc ecuațiile matriceale la ecuații numerice.
  • Fracții raționale: împărțirea x2−2x+2x−1=x−1+1x−1\frac{x^2 - 2x + 2}{x - 1} = x - 1 + \frac{1}{x-1} dă direct asimptota oblică.
  • Puteri fracționare: xx=x3/2x\sqrt x = x^{3/2}, primitiva 25x5/2\frac25x^{5/2}.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă