Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2013 la Matematică M_șt-nat , modelul oficial publicat de CNEE. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Produsul primilor trei termeni ai progresiei aritmetice cu a 1 = 2 a_1 = 2 a 1 = 2 , a 2 = 1 a_2 = 1 a 2 = 1
r = a 2 − a 1 = − 1 r = a_2 - a_1 = -1 r = a 2 − a 1 = − 1 , deci a 3 = 0 a_3 = 0 a 3 = 0 , iar a 1 a 2 a 3 = 2 ⋅ 1 ⋅ 0 = 0 a_1a_2a_3 = 2\cdot1\cdot0 = 0 a 1 a 2 a 3 = 2 ⋅ 1 ⋅ 0 = 0 .
Răspuns: 0 0 0 . Barem: 2p rația, 2p a 3 a_3 a 3 , 1p produsul.
2. m m m pentru care x 2 − 2 x − m > 0 x^2 - 2x - m > 0 x 2 − 2 x − m > 0 pentru orice x x x real
Coeficientul dominant este pozitiv, deci condiția este Δ < 0 \Delta < 0 Δ < 0 :
Δ = 4 + 4 m < 0 ⟺ m < − 1. \Delta = 4 + 4m < 0 \iff m < -1. Δ = 4 + 4 m < 0 ⟺ m < − 1.
Răspuns: m ∈ ( − ∞ , − 1 ) m \in (-\infty, -1) m ∈ ( − ∞ , − 1 ) . Barem: 3p condiția, 2p intervalul.
3. Ecuația log 2 x + log 2 ( x − 1 ) = log 2 12 \log_2 x + \log_2(x - 1) = \log_2 12 log 2 x + log 2 ( x − 1 ) = log 2 12
Condiții: x > 0 x > 0 x > 0 și x − 1 > 0 x - 1 > 0 x − 1 > 0 , deci x > 1 x > 1 x > 1 .
log 2 ( x ( x − 1 ) ) = log 2 12 ⟺ x 2 − x − 12 = 0 ⟺ x ∈ { − 3 , 4 } . \log_2\big(x(x-1)\big) = \log_2 12 \iff x^2 - x - 12 = 0 \iff x \in \{-3, 4\}. log 2 ( x ( x − 1 ) ) = log 2 12 ⟺ x 2 − x − 12 = 0 ⟺ x ∈ { − 3 , 4 } .
x = − 3 x = -3 x = − 3 nu convine. Răspuns: x = 4 x = 4 x = 4 . Barem: 3p ecuația, 2p selectarea.
4. Probabilitatea ca un număr de trei cifre să aibă produsul cifrelor 3 3 3
Cifrele trebuie să fie 1 , 1 , 3 1, 1, 3 1 , 1 , 3 : numerele 113 , 131 , 311 113, 131, 311 113 , 131 , 311 — 3 cazuri favorabile din 900 posibile.
p = 3 900 = 1 300 . p = \frac{3}{900} = \frac{1}{300}. p = 900 3 = 300 1 .
Barem: 1p formula, 2p favorabile, 1p posibile, 1p probabilitatea.
5. a ⃗ ⋅ b ⃗ \vec a\cdot\vec b a ⋅ b , știind ∣ a ⃗ ∣ = 2 |\vec a| = 2 ∣ a ∣ = 2 , ∣ b ⃗ ∣ = 3 |\vec b| = 3 ∣ b ∣ = 3 și unghiul π 3 \frac\pi3 3 π
a ⃗ ⋅ b ⃗ = ∣ a ⃗ ∣ ⋅ ∣ b ⃗ ∣ ⋅ cos π 3 = 2 ⋅ 3 ⋅ 1 2 = 3. \vec a\cdot\vec b = |\vec a|\cdot|\vec b|\cdot\cos\frac\pi3 = 2\cdot3\cdot\frac12 = 3. a ⋅ b = ∣ a ∣ ⋅ ∣ b ∣ ⋅ cos 3 π = 2 ⋅ 3 ⋅ 2 1 = 3.
Răspuns: 3 3 3 . Barem: 3p formula, 2p calculul.
6. Ortocentrul triunghiului A ( 1 , 3 ) A(1,3) A ( 1 , 3 ) , B ( 0 , 1 ) B(0,1) B ( 0 , 1 ) , C ( 3 , 1 ) C(3,1) C ( 3 , 1 )
B C BC B C este paralelă cu O x Ox O x (y B = y C = 1 y_B = y_C = 1 y B = y C = 1 ), deci înălțimea din A A A este dreapta verticală x = 1 x = 1 x = 1 : x H = 1 x_H = 1 x H = 1 .
m A C = 1 − 3 3 − 1 = − 1 m_{AC} = \dfrac{1 - 3}{3 - 1} = -1 m A C = 3 − 1 1 − 3 = − 1 , iar înălțimea din B B B este perpendiculară pe A C AC A C : m B H = 1 m_{BH} = 1 m B H = 1 , deci B H : y = x + 1 BH: y = x + 1 B H : y = x + 1 . Pentru x = 1 x = 1 x = 1 : y H = 2 y_H = 2 y H = 2 .
Răspuns: H ( 1 , 2 ) H(1, 2) H ( 1 , 2 ) . Barem: 2p x H x_H x H , 2p condiția de perpendicularitate, 1p y H y_H y H .
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
1. A = ( 0 0 1 2 n + 1 n 1 2 n 2 + 1 n 2 1 ) A = \begin{pmatrix}0&0&1\\2n+1&n&1\\2n^2+1&n^2&1\end{pmatrix} A = 0 2 n + 1 2 n 2 + 1 0 n n 2 1 1 1 , n ∈ N n \in \mathbb N n ∈ N
a) Suma elementelor matricei
1 + ( 2 n + 1 + n + 1 ) + ( 2 n 2 + 1 + n 2 + 1 ) = 3 n 2 + 3 n + 5. 1 + (2n + 1 + n + 1) + (2n^2 + 1 + n^2 + 1) = 3n^2 + 3n + 5. 1 + ( 2 n + 1 + n + 1 ) + ( 2 n 2 + 1 + n 2 + 1 ) = 3 n 2 + 3 n + 5.
Răspuns: 3 n 2 + 3 n + 5 3n^2 + 3n + 5 3 n 2 + 3 n + 5 . Barem: 3p suma, 2p rezultatul.
b) n n n natural cu det A ≠ 0 \det A \ne 0 det A = 0
Dezvoltăm după prima linie:
det A = 1 ⋅ ∣ 2 n + 1 n 2 n 2 + 1 n 2 ∣ = ( 2 n + 1 ) n 2 − n ( 2 n 2 + 1 ) = n 2 − n = n ( n − 1 ) . \det A = 1\cdot\begin{vmatrix}2n+1 & n\\2n^2+1 & n^2\end{vmatrix} = (2n+1)n^2 - n(2n^2 + 1) = n^2 - n = n(n-1). det A = 1 ⋅ 2 n + 1 2 n 2 + 1 n n 2 = ( 2 n + 1 ) n 2 − n ( 2 n 2 + 1 ) = n 2 − n = n ( n − 1 ) .
det A ≠ 0 ⟺ n ∉ { 0 , 1 } \det A \ne 0 \iff n \notin \{0, 1\} det A = 0 ⟺ n ∈ / { 0 , 1 } . Răspuns: n ∈ N ∖ { 0 , 1 } n \in \mathbb N\setminus\{0, 1\} n ∈ N ∖ { 0 , 1 } . Barem: 2p determinantul, 3p concluzia.
c) n ≥ 2 n \ge 2 n ≥ 2 pentru care aria triunghiului O A n A n 2 OA_nA_{n^2} O A n A n 2 este n 2 − 3 n^2 - 3 n 2 − 3
O ( 0 , 0 ) O(0,0) O ( 0 , 0 ) , A n ( 2 n + 1 , n ) A_n(2n+1, n) A n ( 2 n + 1 , n ) , A n 2 ( 2 n 2 + 1 , n 2 ) A_{n^2}(2n^2+1, n^2) A n 2 ( 2 n 2 + 1 , n 2 ) . Determinantul ariei este exact det A = n 2 − n > 0 \det A = n^2 - n > 0 det A = n 2 − n > 0 pentru n ≥ 2 n \ge 2 n ≥ 2 , deci
A = 1 2 ( n 2 − n ) = n 2 − 3 ⟺ n 2 + n − 6 = 0 ⟺ n ∈ { 2 , − 3 } . \mathcal A = \frac12(n^2 - n) = n^2 - 3 \iff n^2 + n - 6 = 0 \iff n \in \{2, -3\}. A = 2 1 ( n 2 − n ) = n 2 − 3 ⟺ n 2 + n − 6 = 0 ⟺ n ∈ { 2 , − 3 } .
Răspuns: n = 2 n = 2 n = 2 . Barem: 1p formula ariei, 3p ecuația, 1p soluția.
2. x ∘ y = x + a y + 1 x\circ y = x + ay + 1 x ∘ y = x + a y + 1 , a ∈ R a \in \mathbb R a ∈ R
a) Pentru a = 1 a = 1 a = 1 : 2011 ∘ 2012 2011\circ2012 2011 ∘ 2012
2011 + 2012 + 1 = 4024. 2011 + 2012 + 1 = 4024. 2011 + 2012 + 1 = 4024.
Barem: 3p înlocuirea, 2p rezultatul.
b) a a a pentru care legea este asociativă
( x ∘ y ) ∘ z = ( x + a y + 1 ) + a z + 1 = x + a y + a z + 2 , (x\circ y)\circ z = (x + ay + 1) + az + 1 = x + ay + az + 2, ( x ∘ y ) ∘ z = ( x + a y + 1 ) + a z + 1 = x + a y + a z + 2 ,
x ∘ ( y ∘ z ) = x + a ( y + a z + 1 ) + 1 = x + a y + a 2 z + a + 1. x\circ(y\circ z) = x + a(y + az + 1) + 1 = x + ay + a^2z + a + 1. x ∘ ( y ∘ z ) = x + a ( y + a z + 1 ) + 1 = x + a y + a 2 z + a + 1.
Egalitatea pentru orice x , y , z x, y, z x , y , z cere a 2 = a a^2 = a a 2 = a și a + 1 = 2 a + 1 = 2 a + 1 = 2 , deci a = 1 a = 1 a = 1 .
Răspuns: a = 1 a = 1 a = 1 . Barem: 2p + 2p compunerile, 1p valoarea.
c) Pentru a = − 1 a = -1 a = − 1 : ecuația 4 x ∘ 2 x = 1 4^x\circ 2^x = 1 4 x ∘ 2 x = 1
4 x − 2 x + 1 = 1 ⟺ ( 2 x ) 2 − 2 x = 0 ⟺ 2 x ( 2 x − 1 ) = 0. 4^x - 2^x + 1 = 1 \iff (2^x)^2 - 2^x = 0 \iff 2^x(2^x - 1) = 0. 4 x − 2 x + 1 = 1 ⟺ ( 2 x ) 2 − 2 x = 0 ⟺ 2 x ( 2 x − 1 ) = 0.
2 x > 0 2^x > 0 2 x > 0 , deci 2 x = 1 2^x = 1 2 x = 1 , adică x = 0 x = 0 x = 0 . Răspuns: x = 0 x = 0 x = 0 . Barem: 2p substituția, 3p soluția.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. f : ( 0 , + ∞ ) → R f:(0,+\infty)\to\mathbb R f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x + ln x f(x) = x + \ln x f ( x ) = x + ln x
a) lim x → 2 f ( x ) − f ( 2 ) x − 2 = 3 2 \displaystyle\lim_{x\to2}\frac{f(x) - f(2)}{x-2} = \frac32 x → 2 lim x − 2 f ( x ) − f ( 2 ) = 2 3
Limita este f ′ ( 2 ) f'(2) f ′ ( 2 ) , iar f ′ ( x ) = 1 + 1 x f'(x) = 1 + \dfrac1x f ′ ( x ) = 1 + x 1 , deci f ′ ( 2 ) = 3 2 f'(2) = \dfrac32 f ′ ( 2 ) = 2 3 . Barem: 2p definiția, 2p derivata, 1p valoarea.
b) Tangenta în x = 1 x = 1 x = 1
f ( 1 ) = 1 f(1) = 1 f ( 1 ) = 1 , f ′ ( 1 ) = 2 f'(1) = 2 f ′ ( 1 ) = 2 : y − 1 = 2 ( x − 1 ) ⟺ y = 2 x − 1 y - 1 = 2(x - 1) \iff y = 2x - 1 y − 1 = 2 ( x − 1 ) ⟺ y = 2 x − 1 .
Răspuns: y = 2 x − 1 y = 2x - 1 y = 2 x − 1 . Barem: 2p formula, 2p valorile, 1p ecuația.
c) f f f este concavă pe ( 0 , + ∞ ) (0, +\infty) ( 0 , + ∞ )
f ′ ′ ( x ) = − 1 x 2 < 0 f''(x) = -\dfrac{1}{x^2} < 0 f ′′ ( x ) = − x 2 1 < 0 pentru orice x > 0 x > 0 x > 0 . Barem: 2p f ′ ′ f'' f ′′ , 2p semnul, 1p concluzia.
2. f n ( x ) = ( x + n ) e x f_n(x) = (x + n)e^x f n ( x ) = ( x + n ) e x
a) ∫ 0 1 f 1 ( x ) d x \displaystyle\int_0^1 f_1(x)\,dx ∫ 0 1 f 1 ( x ) d x
Prin părți:
∫ 0 1 ( x + 1 ) e x d x = ( x + 1 ) e x ∣ 0 1 − ∫ 0 1 e x d x = ( 2 e − 1 ) − ( e − 1 ) = e . \int_0^1(x+1)e^x\,dx = (x+1)e^x\Big|_0^1 - \int_0^1 e^x\,dx = (2e - 1) - (e - 1) = e. ∫ 0 1 ( x + 1 ) e x d x = ( x + 1 ) e x 0 1 − ∫ 0 1 e x d x = ( 2 e − 1 ) − ( e − 1 ) = e .
Răspuns: e e e . Barem: 2p integrarea prin părți, 3p calculul.
b) f 2011 f_{2011} f 2011 este o primitivă a lui f 2012 f_{2012} f 2012
f 2011 ′ ( x ) = e x + ( x + 2011 ) e x = ( x + 2012 ) e x = f 2012 ( x ) . f_{2011}'(x) = e^x + (x + 2011)e^x = (x + 2012)e^x = f_{2012}(x). f 2011 ′ ( x ) = e x + ( x + 2011 ) e x = ( x + 2012 ) e x = f 2012 ( x ) .
Barem: 3p derivata, 2p concluzia.
c) ∫ 0 1 f n ( x ) d x ≥ 9 n + 5 6 \displaystyle\int_0^1 f_n(x)\,dx \ge \frac{9n+5}{6} ∫ 0 1 f n ( x ) d x ≥ 6 9 n + 5
Pe [ 0 , 1 ] [0,1] [ 0 , 1 ] , x + n > 0 x + n > 0 x + n > 0 și e x ≥ x + 1 e^x \ge x + 1 e x ≥ x + 1 , deci ( x + n ) e x ≥ ( x + n ) ( x + 1 ) (x + n)e^x \ge (x + n)(x + 1) ( x + n ) e x ≥ ( x + n ) ( x + 1 ) . Integrând:
∫ 0 1 f n ( x ) d x ≥ ∫ 0 1 ( x 2 + ( n + 1 ) x + n ) d x = 1 3 + n + 1 2 + n = 2 + 3 n + 3 + 6 n 6 = 9 n + 5 6 . ■ \int_0^1 f_n(x)\,dx \ge \int_0^1\big(x^2 + (n+1)x + n\big)dx = \frac13 + \frac{n+1}{2} + n = \frac{2 + 3n + 3 + 6n}{6} = \frac{9n + 5}{6}. \ \blacksquare ∫ 0 1 f n ( x ) d x ≥ ∫ 0 1 ( x 2 + ( n + 1 ) x + n ) d x = 3 1 + 2 n + 1 + n = 6 2 + 3 n + 3 + 6 n = 6 9 n + 5 . ■
Barem: 1p inegalitatea, 1p integrarea, 2p calculul, 1p finalizarea.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.1 0 0 0 I.2 m < − 1 m < -1 m < − 1 I.3 x = 4 x = 4 x = 4 I.4 p = 1 300 p = \frac1{300} p = 300 1 I.5 3 3 3 I.6 H ( 1 , 2 ) H(1, 2) H ( 1 , 2 ) II.1.a 3 n 2 + 3 n + 5 3n^2 + 3n + 5 3 n 2 + 3 n + 5 II.1.b n ≥ 2 n \ge 2 n ≥ 2 II.1.c n = 2 n = 2 n = 2 II.2.a 4024 4024 4024 II.2.b a = 1 a = 1 a = 1 II.2.c x = 0 x = 0 x = 0 III.1.b y = 2 x − 1 y = 2x - 1 y = 2 x − 1 III.2.a e e e
Ce merită reținut din model
Trinom pozitiv pentru orice x x x : coeficient dominant > 0 > 0 > 0 și Δ < 0 \Delta < 0 Δ < 0 .
Ortocentrul : intersectează două înălțimi; o latură paralelă cu o axă simplifică mult.
Asociativitate cu parametru : identifică coeficienții lui z z z și termenii liberi.
Inegalitatea e x ≥ x + 1 e^x \ge x + 1 e x ≥ x + 1 permite minorarea integralelor.