Subiect și barem BAC 2012 Matematică M2 (științe ale naturii)
2012
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2012 Matematică M2 (științe ale naturii) — Model oficial

Rezolvarea completă a modelului de subiect pentru Bacalaureat 2012 la Matematică M2 (profil real, științele naturii, și filiera tehnologică). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresie aritmetică cu a1=5a_1 = 5, r=2r = 2; suma primilor 5 termeni

S5=(2a1+4r)⋅52=(10+8)⋅52=45.S_5 = \frac{(2a_1 + 4r)\cdot5}{2} = \frac{(10 + 8)\cdot5}{2} = 45.

(Termenii: 5,7,9,11,135, 7, 9, 11, 13.) Barem: 3p + 2p.

2. mm pentru care x2−(m+1)x+m=0x^2 - (m+1)x + m = 0 are soluții reale egale

Soluții egale   ⟺  Δ=0\iff \Delta = 0:

(m+1)2−4m=m2−2m+1=(m−1)2=0  ⟺  m=1.(m+1)^2 - 4m = m^2 - 2m + 1 = (m-1)^2 = 0 \iff m = 1.

Barem: 1p + 2p + 2p.

3. Intersecțiile graficului lui f(x)=2x+1−1f(x) = 2^{x+1} - 1 cu axele

  • Cu OxOx: 2x+1=1  ⟺  x=−12^{x+1} = 1 \iff x = -1, deci A(−1,0)A(-1, 0).
  • Cu OyOy: f(0)=2−1=1f(0) = 2 - 1 = 1, deci B(0,1)B(0, 1).

Barem: 2p + 1p + 1p + 1p.

4. Calculați 2C42−3A412C_4^2 - 3A_4^1

C42=6C_4^2 = 6, A41=4A_4^1 = 4, deci 2⋅6−3⋅4=02\cdot6 - 3\cdot4 = 0.

Barem: 2p + 2p + 1p.

5. v⃗1=2i⃗+aj⃗\vec v_1 = 2\vec i + a\vec j și v⃗2=(a+3)i⃗+2j⃗\vec v_2 = (a+3)\vec i + 2\vec j coliniari, a>0a > 0

2a+3=a2  ⟺  a2+3a−4=0  ⟺  (a−1)(a+4)=0.\frac{2}{a+3} = \frac{a}{2} \iff a^2 + 3a - 4 = 0 \iff (a-1)(a+4) = 0.

Cu a>0a > 0: a=1a = 1. Barem: 2p + 2p + 1p.

6. Aria triunghiului MNPMNP este 1616, MN=NP=8MN = NP = 8; sin⁡N\sin N

A=MN⋅NP⋅sin⁡N2⇒sin⁡N=2⋅168⋅8=12.\mathcal A = \frac{MN\cdot NP\cdot\sin N}{2} \Rightarrow \sin N = \frac{2\cdot16}{8\cdot8} = \frac12.

Barem: 2p + 2p + 1p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Punctele An(n−1,n+2)A_n(n - 1, n + 2), n∈N∗n \in \mathbb N^*

a) Ecuația dreptei A1A2A_1A_2

A1(0,3)A_1(0, 3), A2(1,4)A_2(1, 4). Panta: 4−31−0=1\dfrac{4-3}{1-0} = 1, deci y−3=xy - 3 = x.

Răspuns: A1A2:y=x+3A_1A_2: y = x + 3. Barem: 2p + 2p + 1p.

b) Am,An,ApA_m, A_n, A_p sunt coliniare

Pentru orice nn: yn=(n+2)=(n−1)+3=xn+3y_n = (n + 2) = (n - 1) + 3 = x_n + 3, deci toate punctele AnA_n se află pe dreapta y=x+3y = x + 3 și sunt coliniare. Echivalent:

∣m−1m+21n−1n+21p−1p+21∣=0\begin{vmatrix} m-1 & m+2 & 1\\ n-1 & n+2 & 1\\ p-1 & p+2 & 1\end{vmatrix} = 0

(scăzând prima coloană din a doua se obține o coloană egală cu 3×3\times a treia). Barem: 3p + 2p.

c) M2011={n∈N∗∣AnA2011≤2}M_{2011} = \{n \in \mathbb N^* \mid A_nA_{2011} \le 2\}

AnA2011=(n−2011)2+(n−2011)2=2 ∣n−2011∣≤2  ⟺  ∣n−2011∣≤2.A_nA_{2011} = \sqrt{(n - 2011)^2 + (n - 2011)^2} = \sqrt2\,|n - 2011| \le 2 \iff |n - 2011| \le \sqrt2.

nn fiind natural, ∣n−2011∣∈{0,1}|n - 2011| \in \{0, 1\}.

Răspuns: M2011={2010,2011,2012}M_{2011} = \{2010, 2011, 2012\}. Barem: 1p + 1p + 1p + 2p.

2. f=X3+(m−3)X2−17X+(2m+7)f = X^3 + (m-3)X^2 - 17X + (2m + 7)

a) Pentru m=4m = 4: câtul și restul împărțirii la X−3X - 3

f=X3+X2−17X+15f = X^3 + X^2 - 17X + 15. Schema lui Horner cu 33:

1111−17-171515
331144−5-500

Răspuns: câtul X2+4X−5X^2 + 4X - 5, restul 00. Barem: 1p + 3p + 1p.

b) ff divizibil cu X−1X - 1

f(1)=1+m−3−17+2m+7=3m−12=0  ⟺  m=4f(1) = 1 + m - 3 - 17 + 2m + 7 = 3m - 12 = 0 \iff m = 4.

Barem: 2p + 1p + 2p.

c) 27x+9x−17⋅3x+15=027^x + 9^x - 17\cdot3^x + 15 = 0

Cu y=3x>0y = 3^x > 0: y3+y2−17y+15=0y^3 + y^2 - 17y + 15 = 0 — chiar polinomul de la a): (y−3)(y2+4y−5)=(y−1)(y−3)(y+5)=0(y - 3)(y^2 + 4y - 5) = (y-1)(y-3)(y+5) = 0.

y=−5y = -5 nu convine; y=1⇒x=0y = 1 \Rightarrow x = 0; y=3⇒x=1y = 3 \Rightarrow x = 1.

Răspuns: x∈{0,1}x \in \{0, 1\}. Barem: 2p + 1p + 1p + 1p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)={−4x2+1,x≤0x−4,x>0f(x) = \begin{cases}\dfrac{-4}{x^2 + 1}, & x \le 0\\[2mm] x - 4, & x > 0\end{cases}

a) Continuitatea în 00

lim⁡x↗0−4x2+1=−4\lim\limits_{x\nearrow0}\dfrac{-4}{x^2+1} = -4, lim⁡x↘0(x−4)=−4\lim\limits_{x\searrow0}(x - 4) = -4, f(0)=−4f(0) = -4. Deci ff este continuă în 00. Barem: 3p + 2p.

b) lim⁡x→4f(x)16−x2\lim\limits_{x\to4}\dfrac{f(x)}{16 - x^2}

Lângă 44, f(x)=x−4f(x) = x - 4:

lim⁡x→4x−4(4−x)(4+x)=lim⁡x→4−14+x=−18.\lim_{x\to4}\frac{x - 4}{(4 - x)(4 + x)} = \lim_{x\to4}\frac{-1}{4 + x} = -\frac18.

Barem: 3p + 2p.

c) Tangenta în A(−1,−2)A(-1, -2)

Pentru x<0x < 0: f′(x)=8x(x2+1)2f'(x) = \dfrac{8x}{(x^2+1)^2}, deci f′(−1)=−84=−2f'(-1) = \dfrac{-8}{4} = -2; f(−1)=−2f(-1) = -2.

y+2=−2(x+1)  ⟺  y=−2x−4.y + 2 = -2(x + 1) \iff y = -2x - 4.

Barem: 2p + 2p + 1p.

2. fm(x)=3m2x2+6mx+9f_m(x) = 3m^2x^2 + 6mx + 9

a) Primitivele lui f0f_0

f0(x)=9f_0(x) = 9, deci ∫9 dx=9x+C\displaystyle\int 9\,dx = 9x + C.

Barem: 2p + 3p.

b) Aria sub f1f_1 pe [0,1][0,1]

f1(x)=3x2+6x+9>0f_1(x) = 3x^2 + 6x + 9 > 0:

A=∫01(3x2+6x+9) dx=(x3+3x2+9x)∣01=13.\mathcal A = \int_0^1 (3x^2 + 6x + 9)\,dx = (x^3 + 3x^2 + 9x)\Big|_0^1 = 13.

Barem: 2p + 2p + 1p.

c) ∫12f2(x)−9x⋅ex dx\displaystyle\int_1^2\frac{f_2(x) - 9}{x}\cdot e^x\,dx

f2(x)=12x2+12x+9f_2(x) = 12x^2 + 12x + 9, deci f2(x)−9x=12x+12\dfrac{f_2(x) - 9}{x} = 12x + 12. Cum (xex)′=(x+1)ex(xe^x)' = (x+1)e^x:

∫1212(x+1)ex dx=12xex∣12=24e2−12e.\int_1^2 12(x+1)e^x\,dx = 12xe^x\Big|_1^2 = 24e^2 - 12e.

Răspuns: 24e2−12e24e^2 - 12e. Barem: 3p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1S5=45S_5 = 45
I.2m=1m = 1
I.3A(−1,0)A(-1,0), B(0,1)B(0,1)
I.400
I.5a=1a = 1
I.6sin⁡N=12\sin N = \frac12
II.1.ay=x+3y = x + 3
II.1.c{2010,2011,2012}\{2010, 2011, 2012\}
II.2.acât X2+4X−5X^2 + 4X - 5, rest 00
II.2.bm=4m = 4
II.2.cx∈{0,1}x \in \{0, 1\}
III.1.b−18-\frac18
III.1.cy=−2x−4y = -2x - 4
III.2.b1313
III.2.c24e2−12e24e^2 - 12e

Ce merită reținut din modelul 2012

  • Rădăcini egale   ⟺  Δ=0\iff \Delta = 0.
  • Puncte AnA_n cu coordonate de gradul I în nn stau pe aceeași dreaptă — elimină nn între coordonate.
  • Ecuații cu 3x,9x,27x3^x, 9^x, 27^x: substituția y=3xy = 3^x duce la un polinom deja studiat în subpunctele anterioare.
  • ∫(x+1)ex dx=xex+C\int (x+1)e^x\,dx = xe^x + C.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă