Subiect și barem BAC 2011 Matematică M2 (științe ale naturii)
2011
Iunie–Iulie
Varianta 5
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2011 Matematică M2 (științe ale naturii) — Iunie–Iulie, varianta 5

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2011 la Matematică (M2 — științe ale naturii / filiera tehnologică), sesiunea iunie–iulie, varianta 5. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. x−1x - 1, x+1x + 1, 3x−13x - 1 termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice

Termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor:

2(x+1)=(x−1)+(3x−1)  ⟺  2x+2=4x−2  ⟺  x=2.2(x + 1) = (x - 1) + (3x - 1) \iff 2x + 2 = 4x - 2 \iff x = 2.

Răspuns: x=2x = 2. Barem: 3p, 2p.

2. f(x)=5−xf(x) = 5 - x; f(0)⋅f(1)⋅…⋅f(10)f(0)\cdot f(1)\cdot\ldots\cdot f(10)

f(5)=0f(5) = 0 este unul dintre factori, deci produsul este 00.

Răspuns: 00. Barem: 3p, 2p.

3. x−1=x−3\sqrt{x - 1} = x - 3

Condiții: x≥1x \ge 1 și x−3≥0x - 3 \ge 0, deci x≥3x \ge 3. Ridicăm la pătrat:

x−1=(x−3)2  ⟺  x2−7x+10=0  ⟺  x∈{2,5}.x - 1 = (x - 3)^2 \iff x^2 - 7x + 10 = 0 \iff x \in \{2, 5\}.

x=2∉[3,∞)x = 2 \notin [3, \infty), deci rămâne x=5x = 5 (verificare: 4=2\sqrt4 = 2 ✔).

Răspuns: x=5x = 5. Barem: 1p, 2p, 1p, 1p.

4. Submulțimi ordonate cu 2 elemente dintr-o mulțime cu 7 elemente

A72=7!5!=7⋅6=42.A_7^2 = \frac{7!}{5!} = 7\cdot 6 = 42.

Răspuns: 42. Barem: 2p, 3p.

5. Distanța de la A(2,3)A(2,3) la intersecția dreptelor 2x−y−6=02x - y - 6 = 0 și −x+2y−6=0-x + 2y - 6 = 0

Din prima, y=2x−6y = 2x - 6; înlocuind: −x+4x−12−6=0⇒x=6-x + 4x - 12 - 6 = 0 \Rightarrow x = 6, y=6y = 6.

d=(6−2)2+(6−3)2=16+9=5.d = \sqrt{(6 - 2)^2 + (6 - 3)^2} = \sqrt{16 + 9} = 5.

Răspuns: 55. Barem: 2p, 2p, 1p.

6. cos⁡M\cos M în triunghiul MNPMNP cu MN=4MN = 4, MP=5MP = 5, NP=6NP = 6

Teorema cosinusului:

cos⁡M=MN2+MP2−NP22⋅MN⋅MP=16+25−3640=540=18.\cos M = \frac{MN^2 + MP^2 - NP^2}{2\cdot MN\cdot MP} = \frac{16 + 25 - 36}{40} = \frac{5}{40} = \frac18.

Răspuns: cos⁡M=18\cos M = \dfrac18. Barem: 3p, 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(1−1−22)A = \begin{pmatrix} 1 & -1\\ -2 & 2\end{pmatrix}, X(a)=I2+aAX(a) = I_2 + aA, a∈Za \in \mathbb Z

a) A2−3AA^2 - 3A

A2=(1+2−1−2−2−42+4)=(3−3−66)=3A⇒A2−3A=O2.A^2 = \begin{pmatrix} 1 + 2 & -1 - 2\\ -2 - 4 & 2 + 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 3 & -3\\ -6 & 6\end{pmatrix} = 3A \Rightarrow A^2 - 3A = O_2.

Barem: 3p, 1p, 1p.

b) X(a)X(b)=X(a+b+3ab)X(a)X(b) = X(a + b + 3ab)

X(a)X(b)=I2+aA+bA+abA2=I2+(a+b+3ab)A=X(a+b+3ab).X(a)X(b) = I_2 + aA + bA + abA^2 = I_2 + (a + b + 3ab)A = X(a + b + 3ab).

Barem: 2p, 1p, 2p.

c) X(a)X(a) este inversabilă pentru orice a∈Za \in \mathbb Z

X(a)=(1+a−a−2a1+2a),det⁡X(a)=(1+a)(1+2a)−2a2=1+3a.X(a) = \begin{pmatrix} 1 + a & -a\\ -2a & 1 + 2a\end{pmatrix}, \quad \det X(a) = (1 + a)(1 + 2a) - 2a^2 = 1 + 3a.

det⁡X(a)=0  ⟺  a=−13∉Z\det X(a) = 0 \iff a = -\dfrac13 \notin \mathbb Z, deci pentru orice aa întreg determinantul este nenul și X(a)X(a) e inversabilă. ■\blacksquare Barem: 2p, 1p, 1p, 1p.

2. f=X3+2X2−5X+mf = X^3 + 2X^2 - 5X + m, cu rădăcinile x1,x2,x3x_1, x_2, x_3

Viète: x1+x2+x3=−2x_1 + x_2 + x_3 = -2, x1x2+x1x3+x2x3=−5x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = -5, x1x2x3=−mx_1x_2x_3 = -m.

a) x12+x22+x32x_1^2 + x_2^2 + x_3^2

(−2)2−2(−5)=4+10=14.(-2)^2 - 2(-5) = 4 + 10 = 14.

Răspuns: 1414. Barem: 2p, 2p, 1p.

b) m≠0m \ne 0 cu x1+x2+x3=1x1+1x2+1x3x_1 + x_2 + x_3 = \dfrac1{x_1} + \dfrac1{x_2} + \dfrac1{x_3}

1x1+1x2+1x3=−5−m=5m,−2=5m  ⟺  m=−52.\frac1{x_1} + \frac1{x_2} + \frac1{x_3} = \frac{-5}{-m} = \frac5m, \qquad -2 = \frac5m \iff m = -\frac52.

Răspuns: m=−52m = -\dfrac52. Barem: 1p, 2p, 2p.

c) Δ=∣x1x2x3x2x3x1x3x1x2∣\Delta = \begin{vmatrix} x_1 & x_2 & x_3\\ x_2 & x_3 & x_1\\ x_3 & x_1 & x_2\end{vmatrix} este natural

Cu regula lui Sarrus: Δ=3x1x2x3−(x13+x23+x33)\Delta = 3x_1x_2x_3 - (x_1^3 + x_2^3 + x_3^3), iar identitatea a3+b3+c3−3abc=(a+b+c)(a2+b2+c2−ab−bc−ca)a^3 + b^3 + c^3 - 3abc = (a + b + c)(a^2 + b^2 + c^2 - ab - bc - ca) dă

Δ=(x1+x2+x3)(x1x2+x2x3+x3x1−x12−x22−x32)=−2(−5−14)=38∈N.\Delta = (x_1 + x_2 + x_3)\big(x_1x_2 + x_2x_3 + x_3x_1 - x_1^2 - x_2^2 - x_3^2\big) = -2(-5 - 14) = 38 \in \mathbb N.

Valoarea nu depinde de mm. ■\blacksquare Barem: 3p, 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:[1,+∞)→Rf:[1, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=ex−1xf(x) = e^x - \dfrac1x

a) lim⁡x→2f(x)−f(2)x−2\lim\limits_{x\to2}\dfrac{f(x) - f(2)}{x - 2}

Este f′(2)f'(2); f′(x)=ex+1x2f'(x) = e^x + \dfrac1{x^2}, deci limita este e2+14e^2 + \dfrac14.

Răspuns: e2+14e^2 + \dfrac14. Barem: 2p, 2p, 1p.

b) f(x)>0f(x) > 0 pe [1,+∞)[1, +\infty)

f′(x)>0f'(x) > 0, deci ff e crescătoare: f(x)≥f(1)=e−1>0f(x) \ge f(1) = e - 1 > 0. Barem: 2p, 3p.

c) Graficul nu admite asimptotă spre +∞+\infty

lim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim\limits_{x\to+\infty} f(x) = +\infty — nu există asimptotă orizontală.

lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞(exx−1x2)=+∞\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{f(x)}{x} = \lim\limits_{x\to+\infty}\left(\dfrac{e^x}{x} - \dfrac{1}{x^2}\right) = +\infty — nu există asimptotă oblică. ■\blacksquare Barem: 2p, 3p.

2. f(x)=x2+10f(x) = \sqrt{x^2 + 10}

a) Volumul pentru g=f∣[0,3]g = f|_{[0,3]}

V=π∫03(x2+10) dx=π(x33+10x)∣03=π(9+30)=39π.V = \pi\int_0^3(x^2 + 10)\,dx = \pi\left(\frac{x^3}{3} + 10x\right)\Big|_0^3 = \pi(9 + 30) = 39\pi.

Răspuns: 39π39\pi. Barem: 2p, 3p.

b) Orice primitivă FF este crescătoare

F′(x)=f(x)=x2+10>0F'(x) = f(x) = \sqrt{x^2 + 10} > 0 pentru orice xx, deci FF este crescătoare. Barem: 2p, 3p.

c) ∫−1010f(x) dx=2∫010f(x) dx\displaystyle\int_{-10}^{10} f(x)\,dx = 2\int_0^{10} f(x)\,dx

Împărțim: ∫−1010=∫−100+∫010\displaystyle\int_{-10}^{10} = \int_{-10}^{0} + \int_0^{10}. În prima substituim x=−tx = -t, dx=−dtdx = -dt; ff este pară (f(−t)=f(t)f(-t) = f(t)):

∫−100f(x) dx=∫100f(−t)(−dt)=∫010f(t) dt.\int_{-10}^{0} f(x)\,dx = \int_{10}^{0} f(-t)(-dt) = \int_0^{10} f(t)\,dt.

Deci totalul este 2∫010f(x) dx2\displaystyle\int_0^{10} f(x)\,dx. ■\blacksquare Barem: 2p, 2p, 1p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1x=2x = 2
I.200
I.3x=5x = 5
I.442
I.555
I.6cos⁡M=18\cos M = \tfrac18
II.1.aO2O_2
II.2.a1414
II.2.bm=−52m = -\tfrac52
II.2.cΔ=38\Delta = 38
III.1.ae2+14e^2 + \tfrac14
III.2.a39π39\pi

Ce merită reținut din varianta 5

  • Trei termeni consecutivi în progresie aritmetică: 2b=a+c2b = a + c.
  • Ecuații iraționale: pune condiția ca membrul drept să fie ≥0\ge 0 înainte de ridicarea la pătrat.
  • Determinantul circulant =−(a+b+c)(a2+b2+c2−ab−bc−ca)= -(a+b+c)(a^2 + b^2 + c^2 - ab - bc - ca); combină cu Viète.
  • Funcții pare: ∫−aaf=2∫0af\int_{-a}^a f = 2\int_0^a f.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă