Subiect și barem BAC 2010 Matematică M2 (științe ale naturii)
2010
Iunie–Iulie
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2010 Matematică M2 (științe ale naturii) — Iunie–Iulie, varianta 9

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2010 la Matematică M2 (profil real, științele naturii, și filiera tehnologică), sesiunea iunie–iulie, varianta 9. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Calculați log⁡218+273\log_2\frac18 + \sqrt[3]{27}

log⁡218=log⁡22−3=−3\log_2\dfrac18 = \log_2 2^{-3} = -3, 273=3\sqrt[3]{27} = 3. Suma: −3+3=0-3 + 3 = 0.

Barem: 2p logaritmul, 2p radicalul, 1p rezultatul.

2. Vârful parabolei f(x)=x2−2x+3f(x) = x^2 - 2x + 3

xV=−b2a=1,yV=−Δ4a=−4−124=2.x_V = -\frac{b}{2a} = 1, \qquad y_V = -\frac{\Delta}{4a} = -\frac{4 - 12}{4} = 2.

Răspuns: V(1,2)V(1, 2). Barem: 2p + 2p + 1p.

3. Ecuația 2−3x2−1=12 - 3^{x^2-1} = 1

3x2−1=1=30  ⟺  x2−1=0  ⟺  x∈{−1,1}.3^{x^2-1} = 1 = 3^0 \iff x^2 - 1 = 0 \iff x \in \{-1, 1\}.

Răspuns: x∈{−1,1}x \in \{-1, 1\}. Barem: 1p + 2p + 2p.

4. Numere de trei cifre distincte cu cifre din {1,2,3,4}\{1,2,3,4\}

Aranjamente de 4 luate câte 3:

A43=4⋅3⋅2=24.A_4^3 = 4\cdot3\cdot2 = 24.

Răspuns: 24. Barem: 2p formula, 3p calculul.

5. w⃗=2v⃗1−v⃗2\vec w = 2\vec v_1 - \vec v_2, v⃗1=2i⃗−j⃗\vec v_1 = 2\vec i - \vec j, v⃗2=i⃗+3j⃗\vec v_2 = \vec i + 3\vec j

w⃗=4i⃗−2j⃗−i⃗−3j⃗=3i⃗−5j⃗.\vec w = 4\vec i - 2\vec j - \vec i - 3\vec j = 3\vec i - 5\vec j.

Răspuns: w⃗(3,−5)\vec w(3, -5). Barem: 2p + 3p.

6. Înălțimea din AA în triunghiul dreptunghic cu catetele 33 și 44

Ipotenuza: BC=9+16=5BC = \sqrt{9 + 16} = 5. Din aria scrisă în două moduri: AB⋅AC=BC⋅hAB\cdot AC = BC\cdot h.

h=AB⋅ACBC=125.h = \frac{AB\cdot AC}{BC} = \frac{12}{5}.

Răspuns: h=125h = \dfrac{12}{5}. Barem: 2p ipotenuza, 3p înălțimea.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(1110)A = \begin{pmatrix} 1 & 1\\ 1 & 0\end{pmatrix}

a) A2−AA^2 - A

A2=(2111),A2−A=(1001)=I2.A^2 = \begin{pmatrix} 2 & 1\\ 1 & 1\end{pmatrix}, \qquad A^2 - A = \begin{pmatrix} 1 & 0\\ 0 & 1\end{pmatrix} = I_2.

Barem: 3p A2A^2, 2p diferența.

b) Inversa lui AA

det⁡A=0−1=−1≠0\det A = 0 - 1 = -1 \ne 0. Adjuncta: A∗=(0−1−11)A^* = \begin{pmatrix} 0 & -1\\ -1 & 1\end{pmatrix}, deci

A−1=1−1A∗=(011−1).A^{-1} = \frac{1}{-1}A^* = \begin{pmatrix} 0 & 1\\ 1 & -1\end{pmatrix}.

(Sau direct din a): A(A−I2)=I2A(A - I_2) = I_2, deci A−1=A−I2A^{-1} = A - I_2.) Barem: 1p + 2p + 2p.

c) A⋅X=(2010201020092010)A\cdot X = \begin{pmatrix} 2010 & 2010\\ 2009 & 2010\end{pmatrix}

X=A−1(2010201020092010)=(011−1)(2010201020092010)=(2009201010).X = A^{-1}\begin{pmatrix} 2010 & 2010\\ 2009 & 2010\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 0 & 1\\ 1 & -1\end{pmatrix}\begin{pmatrix} 2010 & 2010\\ 2009 & 2010\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2009 & 2010\\ 1 & 0\end{pmatrix}.

Barem: 2p + 2p + 1p.

2. f=X2+Xf = X^2 + X, g=X2+2^X+ag = X^2 + \hat2X + a în Z3[X]\mathbb Z_3[X]

a) f(0^)+f(1^)f(\hat0) + f(\hat1)

f(0^)=0^f(\hat0) = \hat0, f(1^)=2^f(\hat1) = \hat2, suma este 2^\hat2.

Barem: 2p + 2p + 1p.

b) Rădăcinile lui ff

f(0^)=0^f(\hat0) = \hat0, f(1^)=2^f(\hat1) = \hat2, f(2^)=4^+2^=6^=0^f(\hat2) = \hat4 + \hat2 = \hat6 = \hat0.

Răspuns: 0^\hat0 și 2^\hat2. Barem: 3p valorile, 2p rădăcinile.

c) f(0^)+f(1^)+f(2^)=g(0^)+g(1^)+g(2^)f(\hat0) + f(\hat1) + f(\hat2) = g(\hat0) + g(\hat1) + g(\hat2)

Membrul stâng: 0^+2^+0^=2^\hat0 + \hat2 + \hat0 = \hat2.

g(0^)=ag(\hat0) = a, g(1^)=1^+2^+a=ag(\hat1) = \hat1 + \hat2 + a = a, g(2^)=4^+4^+a=2^+ag(\hat2) = \hat4 + \hat4 + a = \hat2 + a. Suma: 3a+2^=2^3a + \hat2 = \hat2 (căci 3a=0^3a = \hat0 în Z3\mathbb Z_3). Egalitate pentru orice aa. ■\blacksquare Barem: 2p + 2p + 1p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x2exf(x) = x^2e^x

a) f′(x)f'(x)

f′(x)=2xex+x2ex=(x2+2x)ex.f'(x) = 2xe^x + x^2e^x = (x^2 + 2x)e^x.

Barem: 2p + 3p.

b) ff descrescătoare pe [−2,0][-2, 0]

f′(x)=x(x+2)exf'(x) = x(x+2)e^x. Pe [−2,0][-2, 0]: x≤0x \le 0, x+2≥0x + 2 \ge 0, ex>0e^x > 0, deci f′(x)≤0f'(x) \le 0 și ff este descrescătoare. Barem: 2p semnul, 3p concluzia.

c) 0≤f(x)+f(x2)≤e2+1e0 \le f(x) + f(x^2) \le \frac{e^2+1}{e} pentru x∈[−1,0]x\in[-1,0]

  • ff descrescătoare pe [−1,0][-1, 0]: f(0)≤f(x)≤f(−1)f(0) \le f(x) \le f(-1), adică 0≤f(x)≤1e0 \le f(x) \le \dfrac1e.
  • Pe [0,+∞)[0, +\infty), f′≥0f' \ge 0, deci ff e crescătoare; x2∈[0,1]x^2 \in [0,1], deci f(0)≤f(x2)≤f(1)f(0) \le f(x^2) \le f(1), adică 0≤f(x2)≤e0 \le f(x^2) \le e.

Adunând: 0≤f(x)+f(x2)≤1e+e=e2+1e0 \le f(x) + f(x^2) \le \dfrac1e + e = \dfrac{e^2 + 1}{e}. ■\blacksquare Barem: 1p + 2p + 2p.

2. f:R∗→Rf:\mathbb R^*\to\mathbb R, f(x)=x+1xf(x) = x + \frac1x

a) ∫13(f(x)−1x)dx\displaystyle\int_1^3\left(f(x) - \frac1x\right)dx

∫13x dx=x22∣13=92−12=4.\int_1^3 x\,dx = \frac{x^2}{2}\Big|_1^3 = \frac92 - \frac12 = 4.

Barem: 2p + 2p + 1p.

b) Volumul pentru g=fg = f pe [1,2][1,2]

g2(x)=x2+2+1x2g^2(x) = x^2 + 2 + \dfrac{1}{x^2}:

V=π∫12(x2+2+1x2)dx=π(x33+2x−1x)∣12=π(376−43)=29π6.V = \pi\int_1^2\left(x^2 + 2 + \frac{1}{x^2}\right)dx = \pi\left(\frac{x^3}{3} + 2x - \frac1x\right)\Big|_1^2 = \pi\left(\frac{37}{6} - \frac43\right) = \frac{29\pi}{6}.

(Calcul: în 22: 83+4−12=376\frac83 + 4 - \frac12 = \frac{37}{6}; în 11: 13+2−1=43\frac13 + 2 - 1 = \frac43.) Barem: 1p + 1p + 2p + 1p.

c) ∫1ef(x)ln⁡x dx\displaystyle\int_1^e f(x)\ln x\,dx

∫1exln⁡x dx+∫1eln⁡xx dx.\int_1^e x\ln x\,dx + \int_1^e\frac{\ln x}{x}\,dx.

  • Prin părți: ∫xln⁡x dx=x22ln⁡x−x24\displaystyle\int x\ln x\,dx = \frac{x^2}{2}\ln x - \frac{x^2}{4}, deci ∫1exln⁡x dx=e22−e24+14=e2+14\displaystyle\int_1^e x\ln x\,dx = \frac{e^2}{2} - \frac{e^2}{4} + \frac14 = \frac{e^2 + 1}{4}.
  • ∫1eln⁡xx dx=ln⁡2x2∣1e=12\displaystyle\int_1^e\frac{\ln x}{x}\,dx = \frac{\ln^2 x}{2}\Big|_1^e = \frac12.

e2+14+12=e2+34.\frac{e^2 + 1}{4} + \frac12 = \frac{e^2 + 3}{4}.

Răspuns: e2+34\dfrac{e^2 + 3}{4}. Barem: 1p + 2p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.100
I.2V(1,2)V(1, 2)
I.3x∈{−1,1}x \in \{-1, 1\}
I.424
I.5w⃗(3,−5)\vec w(3, -5)
I.6125\frac{12}{5}
II.1.aI2I_2
II.1.bA−1=(011−1)A^{-1} = \begin{pmatrix}0&1\\1&-1\end{pmatrix}
II.1.cX=(2009201010)X = \begin{pmatrix}2009&2010\\1&0\end{pmatrix}
II.2.b0^\hat0, 2^\hat2
III.2.a44
III.2.b29π6\frac{29\pi}{6}
III.2.ce2+34\frac{e^2+3}{4}

Ce merită reținut din varianta 9

  • Înălțimea pe ipotenuză: h=c1c2iph = \dfrac{c_1c_2}{ip}.
  • Dacă A2−A=I2A^2 - A = I_2, atunci A−1=A−I2A^{-1} = A - I_2 fără calcul de adjunctă.
  • În Z3\mathbb Z_3, 3a=0^3a = \hat0 pentru orice aa — de aici independența de aa.
  • ∫ln⁡xxdx=ln⁡2x2\int\frac{\ln x}{x}dx = \frac{\ln^2 x}{2} și ∫xln⁡x dx\int x\ln x\,dx prin părți sunt clasice.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă