Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2011 la Matematică (M2 — științe ale naturii / filiera tehnologică) , sesiunea de rezervă, varianta 10 . Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. log 7 ( 3 + 2 ) + log 7 ( 3 − 2 ) \log_7(3 + \sqrt2) + \log_7(3 - \sqrt2) log 7 ( 3 + 2 ) + log 7 ( 3 − 2 )
log 7 ( ( 3 + 2 ) ( 3 − 2 ) ) = log 7 ( 9 − 2 ) = log 7 7 = 1. \log_7\big((3 + \sqrt2)(3 - \sqrt2)\big) = \log_7(9 - 2) = \log_7 7 = 1. log 7 ( ( 3 + 2 ) ( 3 − 2 ) ) = log 7 ( 9 − 2 ) = log 7 7 = 1.
Răspuns: 1 1 1 . Barem: 3p, 2p.
2. f ( x ) = x 2 + a x + b f(x) = x^2 + ax + b f ( x ) = x 2 + a x + b cu graficul prin A ( 2 , 3 ) A(2,3) A ( 2 , 3 ) și B ( − 1 , 0 ) B(-1,0) B ( − 1 , 0 )
f ( 2 ) = 3 ⇒ 2 a + b = − 1 , f ( − 1 ) = 0 ⇒ − a + b = − 1. f(2) = 3 \Rightarrow 2a + b = -1, \qquad f(-1) = 0 \Rightarrow -a + b = -1. f ( 2 ) = 3 ⇒ 2 a + b = − 1 , f ( − 1 ) = 0 ⇒ − a + b = − 1.
Scăzând: 3 a = 0 3a = 0 3 a = 0 , deci a = 0 a = 0 a = 0 , b = − 1 b = -1 b = − 1 .
Răspuns: a = 0 a = 0 a = 0 , b = − 1 b = -1 b = − 1 . Barem: 2p, 2p, 1p.
3. 3 x + 3 x + 1 = 36 3^x + 3^{x+1} = 36 3 x + 3 x + 1 = 36
3 x ( 1 + 3 ) = 36 ⟺ 3 x = 9 ⟺ x = 2 3^x(1 + 3) = 36 \iff 3^x = 9 \iff x = 2 3 x ( 1 + 3 ) = 36 ⟺ 3 x = 9 ⟺ x = 2 .
Răspuns: x = 2 x = 2 x = 2 . Barem: 2p, 2p, 1p.
4. Probabilitatea ca un număr din { 10 , 11 , … , 99 } \{10, 11, \dots, 99\} { 10 , 11 , … , 99 } să fie divizibil cu 4
90 cazuri posibile. Multiplii lui 4: 12 , 16 , … , 96 12, 16, \dots, 96 12 , 16 , … , 96 , adică 96 − 12 4 + 1 = 22 \dfrac{96 - 12}{4} + 1 = 22 4 96 − 12 + 1 = 22 favorabile.
p = 22 90 = 11 45 . p = \frac{22}{90} = \frac{11}{45}. p = 90 22 = 45 11 .
Răspuns: p = 11 45 p = \dfrac{11}{45} p = 45 11 . Barem: 1p, 2p, 1p, 1p.
5. Coordonatele vectorului O M ⃗ + O N ⃗ \vec{OM} + \vec{ON} O M + O N , M ( 2 , − 1 ) M(2,-1) M ( 2 , − 1 ) , N ( − 1 , 3 ) N(-1,3) N ( − 1 , 3 )
O M ⃗ + O N ⃗ = ( 2 i ⃗ − j ⃗ ) + ( − i ⃗ + 3 j ⃗ ) = i ⃗ + 2 j ⃗ . \vec{OM} + \vec{ON} = (2\vec i - \vec j) + (-\vec i + 3\vec j) = \vec i + 2\vec j. O M + O N = ( 2 i − j ) + ( − i + 3 j ) = i + 2 j .
Răspuns: ( 1 , 2 ) (1, 2) ( 1 , 2 ) . Barem: 3p, 2p.
6. Latura triunghiului echilateral cu aria 4 3 4\sqrt3 4 3
l 2 3 4 = 4 3 ⟺ l 2 = 16 ⟺ l = 4. \frac{l^2\sqrt3}{4} = 4\sqrt3 \iff l^2 = 16 \iff l = 4. 4 l 2 3 = 4 3 ⟺ l 2 = 16 ⟺ l = 4.
Răspuns: l = 4 l = 4 l = 4 . Barem: 3p, 2p.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
1. Punctele A n ( 2 n , 3 n ) A_n(2^n, 3^n) A n ( 2 n , 3 n ) , n ∈ N n \in \mathbb N n ∈ N
a) Ecuația dreptei A 0 A 1 A_0A_1 A 0 A 1
A 0 ( 1 , 1 ) A_0(1, 1) A 0 ( 1 , 1 ) , A 1 ( 2 , 3 ) A_1(2, 3) A 1 ( 2 , 3 ) :
∣ x y 1 1 1 1 2 3 1 ∣ = 0 ⟺ x ( 1 − 3 ) − y ( 1 − 2 ) + ( 3 − 2 ) = 0 ⟺ − 2 x + y + 1 = 0. \begin{vmatrix} x & y & 1\\ 1 & 1 & 1\\ 2 & 3 & 1\end{vmatrix} = 0 \iff x(1 - 3) - y(1 - 2) + (3 - 2) = 0 \iff -2x + y + 1 = 0. x 1 2 y 1 3 1 1 1 = 0 ⟺ x ( 1 − 3 ) − y ( 1 − 2 ) + ( 3 − 2 ) = 0 ⟺ − 2 x + y + 1 = 0.
Răspuns: y = 2 x − 1 y = 2x - 1 y = 2 x − 1 . Barem: 1p, 2p, 2p.
b) A 1 , A 2 , A 3 A_1, A_2, A_3 A 1 , A 2 , A 3 nu sunt coliniare
A 1 ( 2 , 3 ) A_1(2,3) A 1 ( 2 , 3 ) , A 2 ( 4 , 9 ) A_2(4,9) A 2 ( 4 , 9 ) , A 3 ( 8 , 27 ) A_3(8,27) A 3 ( 8 , 27 ) :
∣ 2 3 1 4 9 1 8 27 1 ∣ = 2 ( 9 − 27 ) − 3 ( 4 − 8 ) + ( 108 − 72 ) = − 36 + 12 + 36 = 12 ≠ 0. \begin{vmatrix} 2 & 3 & 1\\ 4 & 9 & 1\\ 8 & 27 & 1\end{vmatrix} = 2(9 - 27) - 3(4 - 8) + (108 - 72) = -36 + 12 + 36 = 12 \ne 0. 2 4 8 3 9 27 1 1 1 = 2 ( 9 − 27 ) − 3 ( 4 − 8 ) + ( 108 − 72 ) = − 36 + 12 + 36 = 12 = 0.
Determinantul nenul arată că punctele nu sunt coliniare. Barem: 1p, 4p.
c) n n n cu aria triunghiului A n A n + 1 A n + 2 A_nA_{n+1}A_{n+2} A n A n + 1 A n + 2 egală cu 216 216 216
Notăm a = 2 n a = 2^n a = 2 n , b = 3 n b = 3^n b = 3 n . Scăzând liniile consecutive:
Δ = ∣ a b 1 2 a 3 b 1 4 a 9 b 1 ∣ = ∣ a b 1 a 2 b 0 2 a 6 b 0 ∣ = 6 a b − 4 a b = 2 a b = 2 ⋅ 6 n . \Delta = \begin{vmatrix} a & b & 1\\ 2a & 3b & 1\\ 4a & 9b & 1\end{vmatrix} = \begin{vmatrix} a & b & 1\\ a & 2b & 0\\ 2a & 6b & 0\end{vmatrix} = 6ab - 4ab = 2ab = 2\cdot 6^n. Δ = a 2 a 4 a b 3 b 9 b 1 1 1 = a a 2 a b 2 b 6 b 1 0 0 = 6 ab − 4 ab = 2 ab = 2 ⋅ 6 n .
Aria = 1 2 ∣ Δ ∣ = 6 n = 216 = 6 3 = \dfrac12|\Delta| = 6^n = 216 = 6^3 = 2 1 ∣Δ∣ = 6 n = 216 = 6 3 .
Răspuns: n = 3 n = 3 n = 3 . Barem: 1p, 3p, 1p.
2. Legea x ∘ y = 1 2 ( x y − x − y + 3 ) x\circ y = \dfrac12(xy - x - y + 3) x ∘ y = 2 1 ( x y − x − y + 3 ) (asociativă)
a) e = 3 e = 3 e = 3 este element neutru?
x ∘ 3 = 1 2 ( 3 x − x − 3 + 3 ) = x , 3 ∘ x = 1 2 ( 3 x − 3 − x + 3 ) = x . x\circ 3 = \tfrac12(3x - x - 3 + 3) = x, \qquad 3\circ x = \tfrac12(3x - 3 - x + 3) = x. x ∘ 3 = 2 1 ( 3 x − x − 3 + 3 ) = x , 3 ∘ x = 2 1 ( 3 x − 3 − x + 3 ) = x .
Da, e = 3 e = 3 e = 3 este elementul neutru. Barem: 2p, 2p, 1p.
b) Simetricul lui 2 2 2
Căutăm a a a cu 2 ∘ a = a ∘ 2 = 3 2\circ a = a\circ 2 = 3 2 ∘ a = a ∘ 2 = 3 (comutativitatea e evidentă):
1 2 ( 2 a − 2 − a + 3 ) = 3 ⟺ a + 1 = 6 ⟺ a = 5. \tfrac12(2a - 2 - a + 3) = 3 \iff a + 1 = 6 \iff a = 5. 2 1 ( 2 a − 2 − a + 3 ) = 3 ⟺ a + 1 = 6 ⟺ a = 5.
Răspuns: 5 5 5 . Barem: 1p, 1p, 1p, 2p.
c) H = { 2 k + 1 ∣ k ∈ Z } H = \{2k + 1 \mid k \in \mathbb Z\} H = { 2 k + 1 ∣ k ∈ Z } este parte stabilă
Fie x = 2 k + 1 x = 2k + 1 x = 2 k + 1 , y = 2 p + 1 y = 2p + 1 y = 2 p + 1 . Atunci x y − x − y + 3 = ( x − 1 ) ( y − 1 ) + 2 = 4 k p + 2 xy - x - y + 3 = (x - 1)(y - 1) + 2 = 4kp + 2 x y − x − y + 3 = ( x − 1 ) ( y − 1 ) + 2 = 4 k p + 2 , deci
x ∘ y = 2 k p + 1 ∈ H . ■ x\circ y = 2kp + 1 \in H. \ \blacksquare x ∘ y = 2 k p + 1 ∈ H . ■
Barem: 1p, 2p, 2p.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. f : ( 0 , + ∞ ) → R f:(0, +\infty) \to \mathbb R f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = ln x + e x f(x) = \ln x + e^x f ( x ) = ln x + e x
a) x f ′ ( x ) = 1 + x e x xf'(x) = 1 + xe^x x f ′ ( x ) = 1 + x e x
f ′ ( x ) = 1 x + e x f'(x) = \dfrac1x + e^x f ′ ( x ) = x 1 + e x , deci x f ′ ( x ) = 1 + x e x xf'(x) = 1 + xe^x x f ′ ( x ) = 1 + x e x . Barem: 3p, 2p.
b) Tangenta în A ( 1 , e ) A(1, e) A ( 1 , e )
f ( 1 ) = e f(1) = e f ( 1 ) = e , f ′ ( 1 ) = 1 + e f'(1) = 1 + e f ′ ( 1 ) = 1 + e :
y − e = ( 1 + e ) ( x − 1 ) ⟺ y = ( e + 1 ) x − 1. y - e = (1 + e)(x - 1) \iff y = (e + 1)x - 1. y − e = ( 1 + e ) ( x − 1 ) ⟺ y = ( e + 1 ) x − 1.
Barem: 2p, 2p, 1p.
c) lim x → + ∞ f ( x ) x \lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{f(x)}{x} x → + ∞ lim x f ( x )
Cazul ∞ ∞ \frac\infty\infty ∞ ∞ ; cu l'Hospital:
lim x → + ∞ 1 x + e x 1 = + ∞ . \lim_{x\to+\infty}\frac{\frac1x + e^x}{1} = +\infty. lim x → + ∞ 1 x 1 + e x = + ∞.
Răspuns: + ∞ +\infty + ∞ . Barem: 3p, 2p.
2. f ( x ) = 3 x 2 + 2 x + 1 f(x) = 3x^2 + 2x + 1 f ( x ) = 3 x 2 + 2 x + 1
a) Aria între grafic, O x Ox O x , x = 0 x = 0 x = 0 , x = 1 x = 1 x = 1
f > 0 f > 0 f > 0 (Δ = 4 − 12 < 0 \Delta = 4 - 12 < 0 Δ = 4 − 12 < 0 ), deci
A = ∫ 0 1 ( 3 x 2 + 2 x + 1 ) d x = ( x 3 + x 2 + x ) ∣ 0 1 = 3. \mathcal A = \int_0^1(3x^2 + 2x + 1)\,dx = (x^3 + x^2 + x)\Big|_0^1 = 3. A = ∫ 0 1 ( 3 x 2 + 2 x + 1 ) d x = ( x 3 + x 2 + x ) 0 1 = 3.
Răspuns: 3 3 3 . Barem: 3p, 2p.
b) Orice primitivă este concavă pe ( − ∞ , − 1 3 ] \left(-\infty, -\dfrac13\right] ( − ∞ , − 3 1 ]
g ′ = f g' = f g ′ = f , deci g ′ ′ ( x ) = f ′ ( x ) = 6 x + 2 < 0 g''(x) = f'(x) = 6x + 2 < 0 g ′′ ( x ) = f ′ ( x ) = 6 x + 2 < 0 pentru x < − 1 3 x < -\dfrac13 x < − 3 1 ; g g g este concavă pe acest interval. Barem: 2p, 1p, 2p.
c) ∫ 0 a f ( x ) d x ≥ 3 a 2 + 2 \displaystyle\int_0^a f(x)\,dx \ge 3a^2 + 2 ∫ 0 a f ( x ) d x ≥ 3 a 2 + 2 pentru a ≥ 2 a \ge 2 a ≥ 2
∫ 0 a f ( x ) d x = a 3 + a 2 + a . \int_0^a f(x)\,dx = a^3 + a^2 + a. ∫ 0 a f ( x ) d x = a 3 + a 2 + a .
a 3 + a 2 + a − 3 a 2 − 2 = a 3 − 2 a 2 + a − 2 = a 2 ( a − 2 ) + ( a − 2 ) = ( a − 2 ) ( a 2 + 1 ) ≥ 0 a^3 + a^2 + a - 3a^2 - 2 = a^3 - 2a^2 + a - 2 = a^2(a - 2) + (a - 2) = (a - 2)(a^2 + 1) \ge 0 a 3 + a 2 + a − 3 a 2 − 2 = a 3 − 2 a 2 + a − 2 = a 2 ( a − 2 ) + ( a − 2 ) = ( a − 2 ) ( a 2 + 1 ) ≥ 0
pentru a ≥ 2 a \ge 2 a ≥ 2 . ■ \blacksquare ■ Barem: 2p, 3p.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.1 1 1 1 I.2 a = 0 a = 0 a = 0 , b = − 1 b = -1 b = − 1 I.3 x = 2 x = 2 x = 2 I.4 p = 11 45 p = \tfrac{11}{45} p = 45 11 I.5 ( 1 , 2 ) (1, 2) ( 1 , 2 ) I.6 l = 4 l = 4 l = 4 II.1.a y = 2 x − 1 y = 2x - 1 y = 2 x − 1 II.1.c n = 3 n = 3 n = 3 II.2.a da, e = 3 e = 3 e = 3 II.2.b 5 5 5 III.1.b y = ( e + 1 ) x − 1 y = (e+1)x - 1 y = ( e + 1 ) x − 1 III.1.c + ∞ +\infty + ∞ III.2.a 3 3 3
Ce merită reținut din varianta 10
Coliniaritate și arie cu determinanți : A = 1 2 ∣ Δ ∣ \mathcal A = \frac12|\Delta| A = 2 1 ∣Δ∣ , iar Δ = 0 \Delta = 0 Δ = 0 înseamnă puncte coliniare.
Parte stabilă : scrie elementele generic (2 k + 1 2k+1 2 k + 1 ) și arată că rezultatul are aceeași formă.
Factorizare prin grupare : a 3 − 2 a 2 + a − 2 = ( a − 2 ) ( a 2 + 1 ) a^3 - 2a^2 + a - 2 = (a-2)(a^2+1) a 3 − 2 a 2 + a − 2 = ( a − 2 ) ( a 2 + 1 ) .