Subiect și barem BAC 2010 Matematică M2 (științe ale naturii)
2010
Model oficial
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2010 Matematică M2 (științe ale naturii) — Model oficial

Rezolvarea completă a modelului de subiect pentru Bacalaureat 2010 la Matematică M2 (profil real, științele naturii, și filiera tehnologică). Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresie aritmetică cu a1=3a_1 = 3, a3=7a_3 = 7; suma primilor 10 termeni

a3=a1+2r⇒7=3+2r⇒r=2a_3 = a_1 + 2r \Rightarrow 7 = 3 + 2r \Rightarrow r = 2. Atunci a10=a1+9r=21a_{10} = a_1 + 9r = 21 și

S10=(a1+a10)⋅102=24⋅102=120.S_{10} = \frac{(a_1 + a_{10})\cdot10}{2} = \frac{24\cdot10}{2} = 120.

Răspuns: S10=120S_{10} = 120. Barem: 2p rația, 1p a10a_{10}, 2p suma.

2. A(m,−1)A(m, -1) pe graficul lui f(x)=x2−3x+1f(x) = x^2 - 3x + 1

m2−3m+1=−1  ⟺  m2−3m+2=0  ⟺  (m−1)(m−2)=0.m^2 - 3m + 1 = -1 \iff m^2 - 3m + 2 = 0 \iff (m-1)(m-2) = 0.

Răspuns: m∈{1,2}m \in \{1, 2\}. Barem: 3p ecuația, 2p soluțiile.

3. Ecuația log⁡5(2x+3)=2\log_5(2x + 3) = 2

Condiție: 2x+3>0  ⟺  x>−322x + 3 > 0 \iff x > -\frac32. Atunci 2x+3=52=25  ⟺  x=112x + 3 = 5^2 = 25 \iff x = 11, care convine.

Răspuns: x=11x = 11. Barem: 1p condiția, 4p soluția.

4. Submulțimi cu 3 elemente ale unei mulțimi cu 5 elemente

C53=5⋅4⋅33!=10.C_5^3 = \frac{5\cdot4\cdot3}{3!} = 10.

Barem: 3p formula, 2p rezultatul.

5. Distanța de la C(2,−1)C(2,-1) la mijlocul lui ABAB, A(−1,−2)A(-1,-2), B(1,2)B(1,2)

Mijlocul: M(−1+12,−2+22)=M(0,0)M\left(\frac{-1+1}{2}, \frac{-2+2}{2}\right) = M(0,0).

CM=(2−0)2+(−1−0)2=5.CM = \sqrt{(2-0)^2 + (-1-0)^2} = \sqrt5.

Răspuns: 5\sqrt5. Barem: 2p mijlocul, 1p formula, 2p rezultatul.

6. Aria triunghiului cu AB=AC=8AB = AC = 8, ∠BAC=30∘\angle BAC = 30^\circ

A=AB⋅AC⋅sin⁡A2=8⋅8⋅122=16.\mathcal A = \frac{AB\cdot AC\cdot\sin A}{2} = \frac{8\cdot8\cdot\frac12}{2} = 16.

Răspuns: 1616. Barem: 2p formula, 3p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(311031003)A = \begin{pmatrix} 3 & 1 & 1\\ 0 & 3 & 1\\ 0 & 0 & 3\end{pmatrix}, B=(034003000)B = \begin{pmatrix} 0 & 3 & 4\\ 0 & 0 & 3\\ 0 & 0 & 0\end{pmatrix}, f(X)=X2−3X+I3f(X) = X^2 - 3X + I_3

a) det⁡(I3+B)\det(I_3 + B)

I3+B=(134013001).I_3 + B = \begin{pmatrix} 1 & 3 & 4\\ 0 & 1 & 3\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix}.

Matrice superior triunghiulară, deci det⁡(I3+B)=1⋅1⋅1=1\det(I_3 + B) = 1\cdot1\cdot1 = 1. Barem: 2p matricea, 3p determinantul.

b) f(A)=I3+Bf(A) = I_3 + B

A2=(967096009)A^2 = \begin{pmatrix} 9 & 6 & 7\\ 0 & 9 & 6\\ 0 & 0 & 9\end{pmatrix}

(de exemplu elementul (1,3)(1,3): 3⋅1+1⋅1+1⋅3=73\cdot1 + 1\cdot1 + 1\cdot3 = 7).

f(A)=A2−3A+I3=(9−9+16−37−3016−3001)=(134013001)=I3+B.f(A) = A^2 - 3A + I_3 = \begin{pmatrix} 9 - 9 + 1 & 6 - 3 & 7 - 3\\ 0 & 1 & 6 - 3\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 1 & 3 & 4\\ 0 & 1 & 3\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix} = I_3 + B.

Barem: 2p A2A^2, 1p scrierea, 2p finalizarea.

c) (f(A))3=I3+3B+3B2(f(A))^3 = I_3 + 3B + 3B^2

I3I_3 comută cu BB, deci se aplică binomul lui Newton:

(I3+B)3=I3+3B+3B2+B3.(I_3 + B)^3 = I_3 + 3B + 3B^2 + B^3.

B2=(009000000)B^2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 9\\ 0 & 0 & 0\\ 0 & 0 & 0\end{pmatrix}, iar B3=B2⋅B=O3B^3 = B^2\cdot B = O_3 (prima linie a lui B2B^2 înmulțită cu orice coloană a lui BB dă 9⋅0=09\cdot0 = 0). Deci (f(A))3=I3+3B+3B2(f(A))^3 = I_3 + 3B + 3B^2. ■\blacksquare Barem: 2p binomul, 2p B3=O3B^3 = O_3, 1p finalizarea.

2. Pe Z\mathbb Z: x∗y=x+y−3x * y = x + y - 3, x∘y=(x−3)(y−3)+3x\circ y = (x-3)(y-3) + 3

a) x∘x=x∗xx\circ x = x * x

(x−3)2+3=2x−3  ⟺  (x−3)2−2(x−3)=0  ⟺  (x−3)(x−5)=0.(x-3)^2 + 3 = 2x - 3 \iff (x-3)^2 - 2(x-3) = 0 \iff (x-3)(x-5) = 0.

Răspuns: x∈{3,5}x \in \{3, 5\}. Barem: 2p + 1p + 2p.

b) aa cu x∘a=3x\circ a = 3 pentru orice xx întreg

(x−3)(a−3)+3=3  ⟺  (x−3)(a−3)=0(x-3)(a-3) + 3 = 3 \iff (x-3)(a-3) = 0 pentru orice xx, deci a=3a = 3.

Răspuns: a=3a = 3. Barem: 2p + 3p.

c) Sistemul x∗(y+1)=4x * (y+1) = 4, (x−y)∘1=5(x - y)\circ1 = 5

  • x+y+1−3=4  ⟺  x+y=6x + y + 1 - 3 = 4 \iff x + y = 6;
  • (x−y−3)(1−3)+3=5  ⟺  (x−y−3)(−2)=2  ⟺  x−y=2(x - y - 3)(1 - 3) + 3 = 5 \iff (x - y - 3)(-2) = 2 \iff x - y = 2.

Adunând: 2x=82x = 8, deci x=4x = 4, y=2y = 2.

Răspuns: x=4x = 4, y=2y = 2. Barem: 3p sistemul, 2p soluția.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:R∗→Rf:\mathbb R^*\to\mathbb R, f(x)=x3+3xf(x) = x^3 + \frac3x

a) f′(x)f'(x)

f′(x)=3x2−3x2=3(x4−1)x2.f'(x) = 3x^2 - \frac{3}{x^2} = \frac{3(x^4 - 1)}{x^2}.

Barem: 2p + 2p + 1p.

b) lim⁡x→1f(x)−f(1)x−1\lim\limits_{x\to1}\dfrac{f(x) - f(1)}{x - 1}

Este definiția derivatei în 11: f′(1)=3−3=0f'(1) = 3 - 3 = 0.

Răspuns: 00. Barem: 3p + 2p.

c) Intervalele de monotonie

f′(x)=3(x2−1)(x2+1)x2f'(x) = \dfrac{3(x^2 - 1)(x^2 + 1)}{x^2}; semnul este dat de x2−1x^2 - 1. f′(x)=0  ⟺  x=±1f'(x) = 0 \iff x = \pm1.

xx(−∞,−1](-\infty, -1][−1,0)[-1, 0)(0,1](0, 1][1,+∞)[1, +\infty)
f′f'++−-−-++
ffcrescătoaredescrescătoaredescrescătoarecrescătoare

Răspuns: ff crescătoare pe (−∞,−1](-\infty, -1] și pe [1,+∞)[1, +\infty); descrescătoare pe [−1,0)[-1, 0) și pe (0,1](0, 1]. Barem: 1p + 2p + 2p.

2. f:[0,1]→Rf:[0,1]\to\mathbb R, f(x)=x2−x2f(x) = x\sqrt{2 - x^2}

a) Volumul corpului de rotație

V=π∫01x2(2−x2) dx=π(2x33−x55)∣01=π(23−15)=7π15.V = \pi\int_0^1 x^2(2 - x^2)\,dx = \pi\left(\frac{2x^3}{3} - \frac{x^5}{5}\right)\Big|_0^1 = \pi\left(\frac23 - \frac15\right) = \frac{7\pi}{15}.

Barem: 1p + 2p + 2p.

b) ∫01f(x) dx\displaystyle\int_0^1 f(x)\,dx

Substituția t=2−x2t = 2 - x^2, dt=−2x dxdt = -2x\,dx; x=0⇒t=2x = 0 \Rightarrow t = 2, x=1⇒t=1x = 1 \Rightarrow t = 1:

∫01x2−x2 dx=12∫12t dt=12⋅23tt∣12=22−13.\int_0^1 x\sqrt{2-x^2}\,dx = \frac12\int_1^2\sqrt t\,dt = \frac12\cdot\frac23t\sqrt t\Big|_1^2 = \frac{2\sqrt2 - 1}{3}.

Răspuns: 22−13\dfrac{2\sqrt2 - 1}{3}. Barem: 3p substituția, 2p calculul.

c) lim⁡x→0∫0xf(t) dtx2\lim\limits_{x\to0}\dfrac{\int_0^x f(t)\,dt}{x^2}

Cazul 00\frac00. Funcția F(x)=∫0xf(t) dtF(x) = \int_0^x f(t)\,dt are F′(x)=f(x)F'(x) = f(x), deci, cu l'Hôpital:

lim⁡x→0f(x)2x=lim⁡x→0x2−x22x=22.\lim_{x\to0}\frac{f(x)}{2x} = \lim_{x\to0}\frac{x\sqrt{2-x^2}}{2x} = \frac{\sqrt2}{2}.

(Baremul calculează explicit ∫0xf(t) dt=22−(2−x2)2−x23\int_0^x f(t)\,dt = \frac{2\sqrt2 - (2-x^2)\sqrt{2-x^2}}{3} și ajunge la același rezultat.)

Răspuns: 22\dfrac{\sqrt2}{2}. Barem: 3p integrala, 2p limita.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1S10=120S_{10} = 120
I.2m∈{1,2}m \in \{1, 2\}
I.3x=11x = 11
I.410
I.55\sqrt5
I.61616
II.1.a11
II.2.ax∈{3,5}x \in \{3, 5\}
II.2.ba=3a = 3
II.2.cx=4x = 4, y=2y = 2
III.1.b00
III.2.a7π15\frac{7\pi}{15}
III.2.b22−13\frac{2\sqrt2-1}{3}
III.2.c22\frac{\sqrt2}{2}

Ce merită reținut din modelul 2010

  • Binomul lui Newton pentru matrice funcționează când matricele comută (I3I_3 comută cu orice); o matrice strict triunghiulară 3×33\times3 are B3=O3B^3 = O_3.
  • Aria cu sinus: A=12absin⁡C\mathcal A = \frac12 ab\sin C.
  • Limite cu ∫0xf\int_0^x f: l'Hôpital + (∫0xf)′=f(x)\left(\int_0^x f\right)' = f(x).

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă