Subiect și barem BAC 2011 Matematică M2 (științe ale naturii)
2011
Sesiune specială
Varianta 7
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2011 Matematică M2 (științe ale naturii) — Sesiune specială, varianta 7

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2011 la Matematică M2 (profil real, științele naturii, și filiera tehnologică), sesiunea specială, varianta 7. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și punctajul cerinței. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Pentru această variantă nu avem baremul oficial publicat, așa că punctajul este indicat la nivel de cerință (5 puncte fiecare); orice rezolvare corectă primește punctajul integral.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Comparați a=log⁡24a = \log_2 4 și b=273b = \sqrt[3]{27}

a=log⁡222=2a = \log_2 2^2 = 2, b=333=3b = \sqrt[3]{3^3} = 3. Deci a<ba < b.

Răspuns: a<ba < b. Punctaj: 5p.

2. Inecuația 3x2−11x+6≤03x^2 - 11x + 6 \le 0

Δ=121−72=49\Delta = 121 - 72 = 49, rădăcinile x1,2=11±76x_{1,2} = \dfrac{11 \pm 7}{6}, adică 23\dfrac23 și 33. Coeficientul lui x2x^2 este pozitiv, deci trinomul este ≤0\le 0 între rădăcini.

Răspuns: x∈[23,3]x \in \left[\dfrac23, 3\right]. Punctaj: 5p.

3. Ecuația 3x2+x+1=35x−23^{x^2 + x + 1} = 3^{5x - 2}

Funcția exponențială este injectivă:

x2+x+1=5x−2  ⟺  x2−4x+3=0  ⟺  (x−1)(x−3)=0.x^2 + x + 1 = 5x - 2 \iff x^2 - 4x + 3 = 0 \iff (x-1)(x-3) = 0.

Răspuns: x∈{1,3}x \in \{1, 3\}. Punctaj: 5p.

4. n≥2n \ge 2 cu Cn1+Cn2=15C_n^1 + C_n^2 = 15

n+n(n−1)2=15  ⟺  2n+n2−n=30  ⟺  n2+n−30=0  ⟺  (n+6)(n−5)=0.n + \frac{n(n-1)}{2} = 15 \iff 2n + n^2 - n = 30 \iff n^2 + n - 30 = 0 \iff (n+6)(n-5) = 0.

Răspuns: n=5n = 5. Punctaj: 5p.

5. Am(2m−1,m2)A_m(2m - 1, m^2) pe dreapta d:x−y+1=0d: x - y + 1 = 0

2m−1−m2+1=0  ⟺  2m−m2=0  ⟺  m(2−m)=0.2m - 1 - m^2 + 1 = 0 \iff 2m - m^2 = 0 \iff m(2 - m) = 0.

Răspuns: m∈{0,2}m \in \{0, 2\}. Punctaj: 5p.

6. cos⁡x\cos x, știind 0∘<x<90∘0^\circ < x < 90^\circ și sin⁡x=1213\sin x = \frac{12}{13}

cos⁡2x=1−144169=25169.\cos^2 x = 1 - \frac{144}{169} = \frac{25}{169}.

În cadranul I, cos⁡x>0\cos x > 0, deci cos⁡x=513\cos x = \dfrac{5}{13}. Punctaj: 5p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. G={(abba) | a,b∈N}G = \left\{\begin{pmatrix} a & b\\ b & a\end{pmatrix} \,\middle|\, a, b \in \mathbb N\right\}

a) m,nm, n naturale cu (4m29n2)∈G\begin{pmatrix} 4 & m^2\\ 9 & n^2\end{pmatrix} \in G

Trebuie ca elementele de pe diagonală să fie egale și cele din afara diagonalei să fie egale: n2=4n^2 = 4 și m2=9m^2 = 9. Cu m,nm, n naturale: m=3m = 3, n=2n = 2.

Răspuns: m=3m = 3, n=2n = 2. Punctaj: 5p.

b) U,V∈G⇒U⋅V∈GU, V \in G \Rightarrow U\cdot V \in G

Fie U=(abba)U = \begin{pmatrix} a & b\\ b & a\end{pmatrix}, V=(cddc)V = \begin{pmatrix} c & d\\ d & c\end{pmatrix}, cu a,b,c,d∈Na, b, c, d \in \mathbb N.

U⋅V=(ac+bdad+bcbc+adbd+ac)=(pqqp),U\cdot V = \begin{pmatrix} ac + bd & ad + bc\\ bc + ad & bd + ac\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} p & q\\ q & p\end{pmatrix},

cu p=ac+bd∈Np = ac + bd \in \mathbb N și q=ad+bc∈Nq = ad + bc \in \mathbb N. Deci U⋅V∈GU\cdot V \in G. ■\blacksquare Punctaj: 5p.

c) Suma elementelor lui UU, dacă suma elementelor lui U2U^2 este 88

U2=(a2+b22ab2aba2+b2),suma=2(a2+b2)+4ab=2(a+b)2.U^2 = \begin{pmatrix} a^2 + b^2 & 2ab\\ 2ab & a^2 + b^2\end{pmatrix}, \quad \text{suma} = 2(a^2 + b^2) + 4ab = 2(a+b)^2.

2(a+b)2=8  ⟺  (a+b)2=4  ⟺  a+b=22(a+b)^2 = 8 \iff (a+b)^2 = 4 \iff a + b = 2 (a+b≥0a + b \ge 0). Suma elementelor lui UU este 2a+2b=2(a+b)=42a + 2b = 2(a+b) = 4.

Răspuns: 44. Punctaj: 5p.

2. f=X4−X3−4X2+2X+4f = X^4 - X^3 - 4X^2 + 2X + 4

a) Restul împărțirii la g=X−2g = X - \sqrt2 este 00

Teorema restului: restul este f(2)f(\sqrt2). Cu (2)2=2(\sqrt2)^2 = 2, (2)3=22(\sqrt2)^3 = 2\sqrt2, (2)4=4(\sqrt2)^4 = 4:

f(2)=4−22−8+22+4=0. ■f(\sqrt2) = 4 - 2\sqrt2 - 8 + 2\sqrt2 + 4 = 0. \ \blacksquare

Punctaj: 5p.

b) Ecuația f(x)=0f(x) = 0

Analog, f(−2)=4+22−8−22+4=0f(-\sqrt2) = 4 + 2\sqrt2 - 8 - 2\sqrt2 + 4 = 0, deci ff se divide cu (X−2)(X+2)=X2−2(X - \sqrt2)(X + \sqrt2) = X^2 - 2:

f=(X2−2)(X2−X−2)=(X2−2)(X−2)(X+1).f = (X^2 - 2)(X^2 - X - 2) = (X^2 - 2)(X - 2)(X + 1).

(Verificare: (X2−2)(X2−X−2)=X4−X3−2X2−2X2+2X+4(X^2 - 2)(X^2 - X - 2) = X^4 - X^3 - 2X^2 - 2X^2 + 2X + 4 ✔.)

Răspuns: x∈{−2,−1,2,2}x \in \{-\sqrt2, -1, \sqrt2, 2\}. Punctaj: 5p.

c) 16x−8x−4⋅4x+2⋅2x+4=016^x - 8^x - 4\cdot4^x + 2\cdot2^x + 4 = 0

Cu t=2x>0t = 2^x > 0 ecuația devine t4−t3−4t2+2t+4=0t^4 - t^3 - 4t^2 + 2t + 4 = 0, adică f(t)=0f(t) = 0. Din b), rădăcinile pozitive sunt t=2t = \sqrt2 și t=2t = 2:

  • 2x=2=212⇒x=122^x = \sqrt2 = 2^{\frac12} \Rightarrow x = \dfrac12;
  • 2x=2⇒x=12^x = 2 \Rightarrow x = 1.

Răspuns: x∈{12,1}x \in \left\{\dfrac12, 1\right\}. Punctaj: 5p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)={x+1x,x>1x+1,0<x≤1f(x) = \begin{cases}\dfrac{x+1}{x}, & x > 1\\[2mm] x + 1, & 0 < x \le 1\end{cases}

a) ff este continuă în x0=1x_0 = 1

lim⁡x↗1(x+1)=2,lim⁡x↘1x+1x=2,f(1)=2.\lim_{x\nearrow1}(x + 1) = 2, \qquad \lim_{x\searrow1}\frac{x+1}{x} = 2, \qquad f(1) = 2.

Limitele laterale sunt egale cu valoarea funcției, deci ff este continuă în 11. Punctaj: 5p.

b) ff este convexă pe (1,+∞)(1, +\infty)

Pe (1,+∞)(1,+\infty): f(x)=1+1xf(x) = 1 + \dfrac1x, f′(x)=−1x2f'(x) = -\dfrac{1}{x^2}, f′′(x)=2x3>0f''(x) = \dfrac{2}{x^3} > 0. Deci ff este convexă pe (1,+∞)(1, +\infty). Punctaj: 5p.

c) f(x)+f(1x)≤4f(x) + f\left(\frac1x\right) \le 4 pentru x>0x > 0

  • x=1x = 1: f(1)+f(1)=4f(1) + f(1) = 4 ✔.
  • x>1x > 1: atunci 1x∈(0,1)\frac1x \in (0, 1), deci f(x)=1+1xf(x) = 1 + \frac1x și f(1x)=1x+1f\left(\frac1x\right) = \frac1x + 1. Suma: 2+2x<2+2=42 + \frac2x < 2 + 2 = 4.
  • 0<x<10 < x < 1: atunci 1x>1\frac1x > 1, deci f(x)=x+1f(x) = x + 1 și f(1x)=1x+11x=1+xf\left(\frac1x\right) = \dfrac{\frac1x + 1}{\frac1x} = 1 + x. Suma: 2+2x<42 + 2x < 4.

În toate cazurile f(x)+f(1x)≤4f(x) + f\left(\frac1x\right) \le 4. ■\blacksquare Punctaj: 5p.

2. f(x)=exln⁡xf(x) = e^x\ln x, g(x)=exxg(x) = \dfrac{e^x}{x}, x>0x > 0

a) ∫12x⋅g(x) dx\displaystyle\int_1^2 x\cdot g(x)\,dx

x⋅g(x)=exx\cdot g(x) = e^x:

∫12ex dx=ex∣12=e2−e.\int_1^2 e^x\,dx = e^x\Big|_1^2 = e^2 - e.

Răspuns: e2−ee^2 - e. Punctaj: 5p.

b) ∫ee2f(x)x⋅ex dx\displaystyle\int_e^{e^2}\frac{f(x)}{x\cdot e^x}\,dx

exln⁡xxex=ln⁡xx\dfrac{e^x\ln x}{xe^x} = \dfrac{\ln x}{x}:

∫ee2ln⁡xx dx=ln⁡2x2∣ee2=4−12=32.\int_e^{e^2}\frac{\ln x}{x}\,dx = \frac{\ln^2 x}{2}\Big|_e^{e^2} = \frac{4 - 1}{2} = \frac32.

Răspuns: 32\dfrac32. Punctaj: 5p.

c) ∫1e(f(x)+g(x))dx=ee\displaystyle\int_1^e\big(f(x) + g(x)\big)dx = e^e

Observăm că f+gf + g este derivata lui ff ca produs: (exln⁡x)′=exln⁡x+exx=f(x)+g(x)(e^x\ln x)' = e^x\ln x + \dfrac{e^x}{x} = f(x) + g(x). Deci

∫1e(f(x)+g(x))dx=exln⁡x∣1e=ee⋅1−e⋅0=ee. ■\int_1^e\big(f(x) + g(x)\big)dx = e^x\ln x\Big|_1^e = e^e\cdot1 - e\cdot0 = e^e. \ \blacksquare

Punctaj: 5p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a=2<b=3a = 2 < b = 3
I.2x∈[23,3]x \in [\frac23, 3]
I.3x∈{1,3}x \in \{1, 3\}
I.4n=5n = 5
I.5m∈{0,2}m \in \{0, 2\}
I.6cos⁡x=513\cos x = \frac{5}{13}
II.1.am=3m = 3, n=2n = 2
II.1.c44
II.2.b{−2,−1,2,2}\{-\sqrt2, -1, \sqrt2, 2\}
II.2.cx∈{12,1}x \in \{\frac12, 1\}
III.2.ae2−ee^2 - e
III.2.b32\frac32
III.2.ceee^e

Ce merită reținut din varianta 7

  • Rădăcini iraționale conjugate: dacă 2\sqrt2 e rădăcină a unui polinom cu coeficienți raționali, atunci și −2-\sqrt2 este; împarte la X2−2X^2 - 2.
  • Ecuații exponențiale cu 2x,4x,8x,16x2^x, 4^x, 8^x, 16^x: substituția t=2xt = 2^x le reduce la o ecuație polinomială — păstrează doar t>0t > 0.
  • Inegalități cu f(x)+f(1x)f(x) + f\left(\frac1x\right) pentru funcții pe ramuri: analizează separat x<1x < 1, x=1x = 1, x>1x > 1.
  • (exln⁡x)′=exln⁡x+exx(e^x\ln x)' = e^x\ln x + \frac{e^x}{x} — recunoaște derivata unui produs în integrand.

Alte subiecte Matematică M2 (științe ale naturii) rezolvate

Reclamă