Subiect și barem BAC 2010 Matematică (pedagogic)
2010
August–Septembrie
Varianta 6
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2010 Matematică (pedagogic) — August–Septembrie, varianta 6

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2010 la Matematică, filiera vocațională, profilul pedagogic, sesiunea august–septembrie, varianta 6. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Numărul submulțimilor cu două elemente ale mulțimii A={1,3,5,7,9}A = \{1, 3, 5, 7, 9\}

Submulțimile cu 2 elemente ale unei mulțimi cu 5 elemente sunt combinări:

C52=5⋅42=10.C_5^2 = \frac{5\cdot 4}{2} = 10.

Răspuns: 1010. Barem: 4p formula, 1p rezultatul.

2. m≠13m \ne \frac13 pentru care f(x)=(3m−1)x+2f(x) = (3m - 1)x + 2 este crescătoare

O funcție de gradul I este crescătoare dacă panta este pozitivă: 3m−1>0  ⟺  m>133m - 1 > 0 \iff m > \frac13.

Răspuns: m∈(13,+∞)m \in \left(\frac13, +\infty\right). Barem: 2p, 3p.

3. x1,x2x_1, x_2 soluțiile lui ax2−(2a+1)x+5=0ax^2 - (2a+1)x + 5 = 0; arătați că x1x2−5(x1+x2)=−10x_1x_2 - 5(x_1 + x_2) = -10

Viète: x1+x2=2a+1ax_1 + x_2 = \dfrac{2a+1}{a}, x1x2=5ax_1x_2 = \dfrac5a.

x1x2−5(x1+x2)=5−10a−5a=−10aa=−10.x_1x_2 - 5(x_1 + x_2) = \frac{5 - 10a - 5}{a} = \frac{-10a}{a} = -10.

Barem: 2p relațiile lui Viète, 3p finalizarea.

4. Ecuația log⁡23x−2x+2=1\log_2\dfrac{3x - 2}{x + 2} = 1

Condiții: x+2≠0x + 2 \ne 0 și 3x−2x+2>0\dfrac{3x-2}{x+2} > 0.

3x−2x+2=21=2  ⟺  3x−2=2x+4  ⟺  x=6.\frac{3x - 2}{x + 2} = 2^1 = 2 \iff 3x - 2 = 2x + 4 \iff x = 6.

Verificare: 168=2>0\dfrac{16}{8} = 2 > 0 ✔.

Răspuns: x=6x = 6. Barem: 1p condițiile, 2p ecuația, 2p soluția.

5. Vectorul de poziție al centrului de greutate al triunghiului ABCABC

r⃗A=3i⃗−2j⃗\vec r_A = 3\vec i - 2\vec j, r⃗B=−5i⃗+4j⃗\vec r_B = -5\vec i + 4\vec j, r⃗C=8i⃗+7j⃗\vec r_C = 8\vec i + 7\vec j.

r⃗G=r⃗A+r⃗B+r⃗C3=6i⃗+9j⃗3=2i⃗+3j⃗.\vec r_G = \frac{\vec r_A + \vec r_B + \vec r_C}{3} = \frac{6\vec i + 9\vec j}{3} = 2\vec i + 3\vec j.

Răspuns: r⃗G=2i⃗+3j⃗\vec r_G = 2\vec i + 3\vec j. Barem: 2p formula, 3p rezultatul.

6. Ecuația dreptei prin A(4,3)A(4, 3) cu panta m=tg⁡45∘m = \operatorname{tg} 45^\circ

m=tg⁡45∘=1m = \operatorname{tg} 45^\circ = 1. Atunci

y−3=1⋅(x−4)  ⟺  y=x−1.y - 3 = 1\cdot(x - 4) \iff y = x - 1.

Răspuns: y=x−1y = x - 1. Barem: 2p panta, 3p ecuația.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legile: x∗y=x+y+2x * y = x + y + 2 și x∘y=xy−2x−2y+mx \circ y = xy - 2x - 2y + m, m∈Rm \in \mathbb R.

a) Legea „∗*" este asociativă

(x∗y)∗z=(x+y+2)+z+2=x+y+z+4,(x * y) * z = (x + y + 2) + z + 2 = x + y + z + 4, x∗(y∗z)=x+(y+z+2)+2=x+y+z+4.x * (y * z) = x + (y + z + 2) + 2 = x + y + z + 4.

Expresiile coincid pentru orice x,y,zx, y, z, deci legea este asociativă. Barem: 2p, 2p, 1p.

b) mm cu 11∘1=011 \circ 1 = 0

11∘1=11−22−2+m=m−13=0  ⟺  m=13.11 \circ 1 = 11 - 22 - 2 + m = m - 13 = 0 \iff m = 13.

Răspuns: m=13m = 13. Barem: 3p, 2p.

c) Ecuația (x−1)∘4=(3∗3)+m(x - 1)\circ 4 = (3 * 3) + m

(x−1)∘4=4(x−1)−2(x−1)−8+m=2x−10+m,(3∗3)+m=8+m.(x-1)\circ 4 = 4(x-1) - 2(x-1) - 8 + m = 2x - 10 + m, \qquad (3 * 3) + m = 8 + m.

2x−10+m=8+m  ⟺  x=9.2x - 10 + m = 8 + m \iff x = 9.

Răspuns: x=9x = 9. Barem: 2p, 2p, 1p.

d) mm pentru care „∘\circ" admite elementul neutru e=3e = 3

Legea e comutativă, deci e suficient x∘3=xx \circ 3 = x pentru orice xx:

3x−2x−6+m=x  ⟺  x−6+m=x  ⟺  m=6.3x - 2x - 6 + m = x \iff x - 6 + m = x \iff m = 6.

Răspuns: m=6m = 6. Barem: 3p, 2p.

e) Pentru m=6m = 6: elementele xx ale căror simetrice verifică x′=32−xx' = \frac32 - x

Pentru m=6m = 6: x∘y=(x−2)(y−2)+2x \circ y = (x-2)(y-2) + 2, cu elementul neutru e=3e = 3.

x∘x′=3  ⟺  (x−2)(x′−2)=1  ⟺  x′=2+1x−2=2x−3x−2x \circ x' = 3 \iff (x-2)(x'-2) = 1 \iff x' = 2 + \dfrac{1}{x-2} = \dfrac{2x - 3}{x - 2}, pentru x≠2x \ne 2.

2x−3x−2=32−x=3−2x2  ⟺  2(2x−3)+(2x−3)(x−2)=0  ⟺  (2x−3) x=0.\frac{2x - 3}{x - 2} = \frac32 - x = \frac{3 - 2x}{2} \iff 2(2x - 3) + (2x - 3)(x - 2) = 0 \iff (2x - 3)\,x = 0.

Răspuns: x∈{0,32}x \in \left\{0, \dfrac32\right\}. Barem: 1p ee, 2p simetricul, 2p soluțiile.

f) a=x∗xa = x * x, b=a∗xb = a * x, c=b∗xc = b * x sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice

a=2x+2,b=(2x+2)+x+2=3x+4,c=(3x+4)+x+2=4x+6.a = 2x + 2,\quad b = (2x + 2) + x + 2 = 3x + 4,\quad c = (3x + 4) + x + 2 = 4x + 6.

a+c=6x+8=2ba + c = 6x + 8 = 2b, deci bb este media aritmetică a lui aa și cc (rația este x+2x + 2). ■\blacksquare Barem: 3p, 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

A=(000100110)A = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0\\ 1 & 0 & 0\\ 1 & 1 & 0\end{pmatrix}, C=I3+A=(100110111)C = I_3 + A = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0\\ 1 & 1 & 0\\ 1 & 1 & 1\end{pmatrix}.

a) det⁡(C)+det⁡(A)\det(C) + \det(A)

Ambele matrice sunt triunghiulare, deci determinantul este produsul elementelor diagonalei: det⁡A=0\det A = 0, det⁡C=1\det C = 1.

Răspuns: det⁡C+det⁡A=1\det C + \det A = 1. Barem: 2p, 3p.

b) C−1C^{-1}

det⁡C=1≠0\det C = 1 \ne 0, deci CC e inversabilă.

C−1=(100−1100−11).C^{-1} = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0\\ -1 & 1 & 0\\ 0 & -1 & 1\end{pmatrix}.

Verificare: C⋅C−1C\cdot C^{-1} are linia a doua (1−1, 1, 0)=(0,1,0)(1 - 1,\ 1,\ 0) = (0, 1, 0) și linia a treia (1−1+0, 1−1, 1)=(0,0,1)(1 - 1 + 0,\ 1 - 1,\ 1) = (0, 0, 1) ✔. Barem: 2p, 3p.

c) M=C⋅(C−2A+A2)−I3M = C\cdot(C - 2A + A^2) - I_3

A2=(000000100)A^2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0\\ 0 & 0 & 0\\ 1 & 0 & 0\end{pmatrix}, deci

C−2A+A2=I3−A+A2=(100−1100−11)=C−1.C - 2A + A^2 = I_3 - A + A^2 = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0\\ -1 & 1 & 0\\ 0 & -1 & 1\end{pmatrix} = C^{-1}.

Atunci M=C⋅C−1−I3=I3−I3=O3M = C\cdot C^{-1} - I_3 = I_3 - I_3 = O_3.

Răspuns: M=O3M = O_3. Barem: 3p, 2p.

d) det⁡(I3+xA)=1\det(I_3 + xA) = 1

I3+xA=(100x10xx1),I_3 + xA = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0\\ x & 1 & 0\\ x & x & 1\end{pmatrix},

matrice triunghiulară cu diagonala 1,1,11, 1, 1, deci det⁡=1\det = 1 pentru orice xx. Barem: 3p, 2p.

e) C+CtC + C^t este inversabilă

C+Ct=(211121112),det⁡=8+1+1−2−2−2=4≠0,C + C^t = \begin{pmatrix} 2 & 1 & 1\\ 1 & 2 & 1\\ 1 & 1 & 2\end{pmatrix}, \quad \det = 8 + 1 + 1 - 2 - 2 - 2 = 4 \ne 0,

deci C+CtC + C^t este inversabilă. Barem: 3p, 2p.

f) A2010A^{2010}

A2=(000000100)A^2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & 0\\ 0 & 0 & 0\\ 1 & 0 & 0\end{pmatrix}, A3=A2⋅A=O3A^3 = A^2\cdot A = O_3. Cum 2010=3⋅6702010 = 3\cdot 670:

A2010=(A3)670=O3.A^{2010} = (A^3)^{670} = O_3.

Răspuns: A2010=O3A^{2010} = O_3. Barem: 2p, 2p, 1p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.11010
I.2m∈(13,+∞)m \in (\tfrac13, +\infty)
I.4x=6x = 6
I.52i⃗+3j⃗2\vec i + 3\vec j
I.6y=x−1y = x - 1
II.bm=13m = 13
II.cx=9x = 9
II.dm=6m = 6
II.ex∈{0,32}x \in \{0, \tfrac32\}
III.a11
III.bC−1=(100−1100−11)C^{-1} = \begin{pmatrix}1&0&0\\-1&1&0\\0&-1&1\end{pmatrix}
III.cO3O_3
III.fO3O_3

Ce merită reținut din varianta 6

  • Determinantul unei matrice triunghiulare este produsul elementelor de pe diagonală.
  • Matrice nilpotente: dacă A3=O3A^3 = O_3, orice putere AnA^n cu n≥3n \ge 3 este O3O_3.
  • (I+A)−1=I−A+A2(I + A)^{-1} = I - A + A^2 când A3=O3A^3 = O_3 — se verifică prin înmulțire.
  • Legea (x−a)(y−a)+a(x-a)(y-a) + a are elementul neutru a+1a + 1, iar simetricul se găsește din (x−a)(x′−a)=1(x-a)(x'-a) = 1.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă