Subiect și barem BAC 2011 Matematică (pedagogic)
2011
Iunie–Iulie
Varianta 5
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2011 Matematică (pedagogic) — Iunie–Iulie, varianta 5

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2011 la Matematică M4 (filiera vocațională, profil pedagogic), sesiunea iunie–iulie, varianta 5. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresie aritmetică cu a2=5a_2 = 5, a4=11a_4 = 11; calculați a6a_6

a4−a2=2r=6⇒r=3a_4 - a_2 = 2r = 6 \Rightarrow r = 3, deci a6=a4+2r=11+6=17a_6 = a_4 + 2r = 11 + 6 = 17.

Răspuns: a6=17a_6 = 17. Barem: 3p rația, 2p rezultatul.

2. Dacă f(1)=g(1)f(1) = g(1) și f(3)=g(3)f(3) = g(3), atunci f(5)=g(5)f(5) = g(5) (f,gf, g de gradul I)

Din ipoteză: a+b=c+da + b = c + d și 3a+b=3c+d3a + b = 3c + d. Scăzând: 2a=2c⇒a=c2a = 2c \Rightarrow a = c, apoi b=db = d. Deci f=gf = g și, în particular, f(5)=g(5)f(5) = g(5). ■\blacksquare Barem: 2p + 2p + 1p.

3. 1x1+1x2\frac{1}{x_1} + \frac{1}{x_2} pentru x2−5x+3=0x^2 - 5x + 3 = 0

Viète: S=5S = 5, P=3P = 3.

1x1+1x2=x1+x2x1x2=53.\frac{1}{x_1} + \frac{1}{x_2} = \frac{x_1 + x_2}{x_1x_2} = \frac53.

Barem: 1p + 1p + 2p + 1p.

4. Ecuația log⁡2(x2+x+2)=2\log_2(x^2 + x + 2) = 2

x2+x+2>0x^2 + x + 2 > 0 pentru orice xx (Δ<0\Delta < 0). Ecuația: x2+x+2=4  ⟺  x2+x−2=0  ⟺  (x+2)(x−1)=0x^2 + x + 2 = 4 \iff x^2 + x - 2 = 0 \iff (x+2)(x-1) = 0.

Răspuns: S={−2,1}S = \{-2, 1\}. Barem: 3p + 2p.

5. AM→=3MB→\overrightarrow{AM} = 3\overrightarrow{MB}, AN→=3NC→\overrightarrow{AN} = 3\overrightarrow{NC}: MN∥BCMN \parallel BC

Din relațiile vectoriale, M∈[AB]M \in [AB] cu AMMB=3\dfrac{AM}{MB} = 3 și N∈[AC]N \in [AC] cu ANNC=3\dfrac{AN}{NC} = 3. Cum AMMB=ANNC\dfrac{AM}{MB} = \dfrac{AN}{NC}, din reciproca teoremei lui Thales, MN∥BCMN \parallel BC. ■\blacksquare

(Vectorial: AM→=34AB→\overrightarrow{AM} = \frac34\overrightarrow{AB}, AN→=34AC→\overrightarrow{AN} = \frac34\overrightarrow{AC}, deci MN→=34BC→\overrightarrow{MN} = \frac34\overrightarrow{BC}.) Barem: 2p + 2p + 1p.

6. A=30∘A = 30^\circ, C=90∘C = 90^\circ, BC=6BC = 6; aflați ACAC

tg⁡A=BCAC\operatorname{tg} A = \dfrac{BC}{AC}, deci

AC=BCtg⁡30∘=BC⋅ctg⁡30∘=63.AC = \frac{BC}{\operatorname{tg}30^\circ} = BC\cdot\operatorname{ctg}30^\circ = 6\sqrt3.

Răspuns: AC=63AC = 6\sqrt3. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Legea: x∗y=xy−2x−2y+6x * y = xy - 2x - 2y + 6.

a) Comutativitate

y∗x=yx−2y−2x+6=xy−2x−2y+6=x∗y.y * x = yx - 2y - 2x + 6 = xy - 2x - 2y + 6 = x * y.

Barem: 2p + 2p + 1p.

b) Asociativitate

Folosind forma de la c), x∗y=(x−2)(y−2)+2x * y = (x-2)(y-2) + 2:

(x∗y)∗z=(x−2)(y−2)(z−2)+2=x∗(y∗z).(x*y)*z = (x-2)(y-2)(z-2) + 2 = x*(y*z).

Dezvoltat, ambele dau xyz−2xy−2xz−2yz+4x+4y+4z−6xyz - 2xy - 2xz - 2yz + 4x + 4y + 4z - 6. Barem: 2p + 2p + 1p.

c) aa cu x∗y=(2−x)(2−y)+ax * y = (2-x)(2-y) + a

(2−x)(2−y)=4−2x−2y+xy(2-x)(2-y) = 4 - 2x - 2y + xy, deci xy−2x−2y+6=xy−2x−2y+4+a  ⟺  a=2xy - 2x - 2y + 6 = xy - 2x - 2y + 4 + a \iff a = 2.

Răspuns: a=2a = 2. Barem: 2p + 3p.

d) x∗x=xx * x = x

x2−4x+6=x  ⟺  x2−5x+6=0  ⟺  (x−2)(x−3)=0.x^2 - 4x + 6 = x \iff x^2 - 5x + 6 = 0 \iff (x-2)(x-3) = 0.

Răspuns: x∈{2,3}x \in \{2, 3\}. Barem: 3p + 2p.

e) Elementul neutru

x∗e=xx * e = x pentru orice xx: (x−2)(e−2)+2=x  ⟺  (x−2)(e−2)=x−2(x-2)(e-2) + 2 = x \iff (x-2)(e-2) = x - 2 pentru orice xx, deci e−2=1e - 2 = 1.

Răspuns: e=3e = 3. Barem: 1p + 2p + 2p.

f) (x+2)∗(1x+2)=3(x+2) * \left(\frac1x + 2\right) = 3 pentru x≠0x \ne 0

(x+2)∗(1x+2)=(2−x−2)(2−1x−2)+2=(−x)(−1x)+2=1+2=3. ■(x+2) * \left(\frac1x + 2\right) = (2 - x - 2)\left(2 - \frac1x - 2\right) + 2 = (-x)\left(-\frac1x\right) + 2 = 1 + 2 = 3. \ \blacksquare

Barem: 3p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

A=(0a000−a−a00)A = \begin{pmatrix} 0 & a & 0\\ 0 & 0 & -a\\ -a & 0 & 0\end{pmatrix}.

a) det⁡(A+I3)=1\det(A + I_3) = 1

A+I3=(1a001−a−a01),det⁡(A+I3)=1+a⋅(−a)⋅(−a)=1+a3.A + I_3 = \begin{pmatrix} 1 & a & 0\\ 0 & 1 & -a\\ -a & 0 & 1\end{pmatrix}, \qquad \det(A + I_3) = 1 + a\cdot(-a)\cdot(-a) = 1 + a^3.

1+a3=1  ⟺  a=01 + a^3 = 1 \iff a = 0. Răspuns: a=0a = 0. Barem: 1p + 3p + 1p.

b) det⁡(A+tA)\det(A + {}^tA)

tA=(00−aa000−a0),A+tA=(0a−aa0−a−a−a0).{}^tA = \begin{pmatrix} 0 & 0 & -a\\ a & 0 & 0\\ 0 & -a & 0\end{pmatrix}, \qquad A + {}^tA = \begin{pmatrix} 0 & a & -a\\ a & 0 & -a\\ -a & -a & 0\end{pmatrix}.

Sarrus: diagonala principală 00; termenii a⋅(−a)⋅(−a)=a3a\cdot(-a)\cdot(-a) = a^3 și (−a)⋅a⋅(−a)=a3(-a)\cdot a\cdot(-a) = a^3; termenii scăzuți conțin toți un 00.

Răspuns: det⁡(A+tA)=2a3\det(A + {}^tA) = 2a^3. Barem: 1p + 2p + 2p.

c) Inversa lui AA pentru a=1a = 1

A=(01000−1−100)A = \begin{pmatrix} 0 & 1 & 0\\ 0 & 0 & -1\\ -1 & 0 & 0\end{pmatrix}, det⁡A=a3=1≠0\det A = a^3 = 1 \ne 0. Din d), A3=I3A^3 = I_3, deci A−1=A2A^{-1} = A^2:

A−1=(00−11000−10).A^{-1} = \begin{pmatrix} 0 & 0 & -1\\ 1 & 0 & 0\\ 0 & -1 & 0\end{pmatrix}.

Barem: 2p inversabilitatea, 3p inversa.

d) A3=a3I3A^3 = a^3I_3

A2=(00−a2a2000−a20),A3=A2⋅A=(a3000a3000a3)=a3I3.A^2 = \begin{pmatrix} 0 & 0 & -a^2\\ a^2 & 0 & 0\\ 0 & -a^2 & 0\end{pmatrix}, \qquad A^3 = A^2\cdot A = \begin{pmatrix} a^3 & 0 & 0\\ 0 & a^3 & 0\\ 0 & 0 & a^3\end{pmatrix} = a^3I_3.

(De exemplu (1,1)(1,1): (−a2)(−a)=a3(-a^2)(-a) = a^3.) Barem: 2p + 3p.

e) Pentru a=1a = 1: (A+I3)(A2−A+I3)=2I3(A + I_3)(A^2 - A + I_3) = 2I_3

AA comută cu I3I_3, deci se aplică identitatea x3+1=(x+1)(x2−x+1)x^3 + 1 = (x+1)(x^2 - x + 1):

(A+I3)(A2−A+I3)=A3+I3=I3+I3=2I3. ■(A + I_3)(A^2 - A + I_3) = A^3 + I_3 = I_3 + I_3 = 2I_3. \ \blacksquare

Barem: 3p + 2p.

f) det⁡(A+tA+I3)=1\det(A + {}^tA + I_3) = 1

A+tA+I3=(1a−aa1−a−a−a1),A + {}^tA + I_3 = \begin{pmatrix} 1 & a & -a\\ a & 1 & -a\\ -a & -a & 1\end{pmatrix},

det⁡=1+a3+a3−(a2+a2+a2)=2a3−3a2+1.\det = 1 + a^3 + a^3 - \big(a^2 + a^2 + a^2\big) = 2a^3 - 3a^2 + 1.

2a3−3a2+1=1  ⟺  a2(2a−3)=02a^3 - 3a^2 + 1 = 1 \iff a^2(2a - 3) = 0.

Răspuns: a∈{0,32}a \in \left\{0, \dfrac32\right\}. Barem: 1p + 2p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1a6=17a_6 = 17
I.353\frac53
I.4{−2,1}\{-2, 1\}
I.6AC=63AC = 6\sqrt3
II.ca=2a = 2
II.dx∈{2,3}x \in \{2, 3\}
II.ee=3e = 3
III.aa=0a = 0
III.b2a32a^3
III.cA−1=A2A^{-1} = A^2
III.fa∈{0,32}a \in \{0, \frac32\}

Ce merită reținut din varianta 5

  • Două funcții de gradul I egale în două puncte sunt identice.
  • Legea (x−a)(y−a)+a(x-a)(y-a) + a are elementul neutru a+1a + 1.
  • Dacă A3=I3A^3 = I_3, atunci A−1=A2A^{-1} = A^2.
  • Identitățile algebrice (x3+1=(x+1)(x2−x+1)x^3 + 1 = (x+1)(x^2 - x + 1)) funcționează pentru matrice care comută.

Alte subiecte Matematică (pedagogic) rezolvate

Reclamă