Subiect și barem BAC 2014 Matematică (tehnologic)
2014
Rezervă
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2014 Matematică (tehnologic) — Rezervă, varianta 3

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2014 la Matematică M_tehnologic, sesiunea de rezervă, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Arătați că (1+2)2−22=3(1 + \sqrt2)^2 - 2\sqrt2 = 3

(1+2)2=1+22+2=3+22,3+22−22=3.(1 + \sqrt2)^2 = 1 + 2\sqrt2 + 2 = 3 + 2\sqrt2, \qquad 3 + 2\sqrt2 - 2\sqrt2 = 3.

Barem: 3p + 2p.

2. Intersecția graficului lui f(x)=x−1f(x) = x - 1 cu OxOx

f(x)=0  ⟺  x=1f(x) = 0 \iff x = 1. Răspuns: punctul (1,0)(1, 0). Barem: 3p + 2p.

3. Ecuația 3x+1=323^{x+1} = 3^2

x+1=2  ⟺  x=1x + 1 = 2 \iff x = 1. Barem: 3p + 2p.

4. Probabilitatea ca un număr natural de o cifră să fie divizor al lui 88

Numere de o cifră: 0,1,…,90, 1, \dots, 9 — 10 cazuri posibile. Divizori ai lui 88: 1,2,4,81, 2, 4, 8 — 4 favorabile.

p=410=25.p = \frac{4}{10} = \frac25.

Barem: 2p + 1p + 2p.

5. Triunghiul A(1,1)A(1,1), B(3,1)B(3,1), C(3,3)C(3,3) este isoscel

AB=3−1=2AB = 3 - 1 = 2 (segment orizontal), BC=3−1=2BC = 3 - 1 = 2 (segment vertical). AB=BCAB = BC, deci triunghiul este isoscel. Barem: 2p + 3p.

6. Triunghi dreptunghic în AA, BC=10BC = 10, C=30∘C = 30^\circ; aflați ABAB

ABAB este cateta opusă unghiului CC:

sin⁡C=ABBC⇒AB=10⋅12=5.\sin C = \frac{AB}{BC} \Rightarrow AB = 10\cdot\frac12 = 5.

Barem: 2p + 3p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(a183)A = \begin{pmatrix} a & 1\\ 8 & 3\end{pmatrix}, B=(1183)B = \begin{pmatrix} 1 & 1\\ 8 & 3\end{pmatrix}, a∈Za \in \mathbb Z

a) det⁡B=−5\det B = -5

det⁡B=3−8=−5.\det B = 3 - 8 = -5.

Barem: 2p + 3p.

b) det⁡A≠0\det A \ne 0 pentru orice aa întreg

det⁡A=3a−8\det A = 3a - 8. 3a−8=0  ⟺  a=83∉Z3a - 8 = 0 \iff a = \frac83 \notin \mathbb Z, deci pentru aa întreg det⁡A≠0\det A \ne 0. Barem: 3p + 2p.

c) aa întreg pentru care A−1A^{-1} are toate elementele întregi

A−1=13a−8(3−1−8a).A^{-1} = \frac{1}{3a - 8}\begin{pmatrix} 3 & -1\\ -8 & a\end{pmatrix}.

Elementul −13a−8\dfrac{-1}{3a - 8} trebuie să fie întreg, deci 3a−8∈{−1,1}3a - 8 \in \{-1, 1\}:

  • 3a−8=−1⇒a=73∉Z3a - 8 = -1 \Rightarrow a = \frac73 \notin \mathbb Z;
  • 3a−8=1⇒a=33a - 8 = 1 \Rightarrow a = 3; atunci A−1=(3−1−83)A^{-1} = \begin{pmatrix} 3 & -1\\ -8 & 3\end{pmatrix}, cu elemente întregi.

Răspuns: a=3a = 3. Barem: 3p + 1p + 1p.

2. x∗y=xy−5x−5y+30x * y = xy - 5x - 5y + 30

a) 1∗5=51 * 5 = 5

5−5−25+30=5.5 - 5 - 25 + 30 = 5.

Barem: 3p + 2p.

b) x∗y=(x−5)(y−5)+5x * y = (x-5)(y-5) + 5

xy−5x−5y+25+5=x(y−5)−5(y−5)+5=(x−5)(y−5)+5.xy - 5x - 5y + 25 + 5 = x(y-5) - 5(y-5) + 5 = (x-5)(y-5) + 5.

Barem: 2p + 3p.

c) x∗x=xx * x = x

(x−5)2+5=x  ⟺  x2−11x+30=0  ⟺  (x−5)(x−6)=0.(x-5)^2 + 5 = x \iff x^2 - 11x + 30 = 0 \iff (x-5)(x-6) = 0.

Răspuns: x∈{5,6}x \in \{5, 6\}. Barem: 3p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f(x)=x2−xf(x) = x^2 - x

a) f′(x)=2x−1f'(x) = 2x - 1

(x2)′−x′=2x−1(x^2)' - x' = 2x - 1. Barem: 2p + 3p.

b) lim⁡x→+∞f(x)x2\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{f(x)}{x^2}

lim⁡x→+∞x2−xx2=lim⁡x→+∞(1−1x)=1.\lim_{x\to+\infty}\frac{x^2 - x}{x^2} = \lim_{x\to+\infty}\left(1 - \frac1x\right) = 1.

Barem: 2p + 3p.

c) Tangenta în x0=1x_0 = 1

f(1)=0f(1) = 0, f′(1)=1f'(1) = 1, deci y=x−1y = x - 1. Barem: 2p + 3p.

2. f:(0,+∞)→Rf:(0,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=2x+1xf(x) = 2x + \frac1x

a) ∫1e1x dx=1\displaystyle\int_1^e\frac1x\,dx = 1

ln⁡x∣1e=1−0=1.\ln x\Big|_1^e = 1 - 0 = 1.

Barem: 3p + 2p.

b) F(x)=x2+ln⁡x+2F(x) = x^2 + \ln x + 2 este primitivă a lui ff

F′(x)=2x+1x=f(x).F'(x) = 2x + \frac1x = f(x).

Barem: 3p + 2p.

c) Aria pe [1,2][1,2] este strict mai mică decât 44

f>0f > 0 pe [1,2][1,2], deci

A=∫12(2x+1x)dx=(x2+ln⁡x)∣12=4+ln⁡2−1=3+ln⁡2.\mathcal A = \int_1^2\left(2x + \frac1x\right)dx = (x^2 + \ln x)\Big|_1^2 = 4 + \ln2 - 1 = 3 + \ln2.

Cum 2<e2 < e, ln⁡2<1\ln2 < 1, deci A<4\mathcal A < 4. ■\blacksquare Barem: 3p + 2p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2(1,0)(1, 0)
I.3x=1x = 1
I.4p=25p = \frac25
I.6AB=5AB = 5
II.1.ca=3a = 3
II.2.cx∈{5,6}x \in \{5, 6\}
III.1.b11
III.1.cy=x−1y = x - 1
III.2.c3+ln⁡2<43 + \ln2 < 4

Ce merită reținut din varianta 3

  • Inversa unei matrice cu elemente întregi are elemente întregi când det⁡=±1\det = \pm1 (aici, impus de un element ±1\pm1 din adjunctă).
  • Cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză.
  • Numerele naturale de o cifră includ și 00 — 10 cazuri posibile.
  • Estimări cu ln⁡\ln: ln⁡2<ln⁡e=1\ln2 < \ln e = 1.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă