Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2013 la Matematică M_tehnologic , sesiunea august–septembrie, varianta 9 . Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Arătați că 3 ( 4 − 3 ) + 3 3 = 12 3(4 - \sqrt3) + 3\sqrt3 = 12 3 ( 4 − 3 ) + 3 3 = 12
3 ( 4 − 3 ) + 3 3 = 12 − 3 3 + 3 3 = 12. 3(4 - \sqrt3) + 3\sqrt3 = 12 - 3\sqrt3 + 3\sqrt3 = 12. 3 ( 4 − 3 ) + 3 3 = 12 − 3 3 + 3 3 = 12.
Barem: 2p desfacerea parantezei, 3p finalizarea.
2. f ( x ) = x 2 − 16 f(x) = x^2 - 16 f ( x ) = x 2 − 16 ; calculați f ( − 4 ) + f ( 4 ) f(-4) + f(4) f ( − 4 ) + f ( 4 )
f ( − 4 ) = 16 − 16 = 0 f(-4) = 16 - 16 = 0 f ( − 4 ) = 16 − 16 = 0 , f ( 4 ) = 16 − 16 = 0 f(4) = 16 - 16 = 0 f ( 4 ) = 16 − 16 = 0 , deci suma este 0 0 0 .
Răspuns: 0 0 0 . Barem: 2p, 3p.
3. Ecuația ( x − 2 ) 2 − x 2 + 8 = 0 (x - 2)^2 - x^2 + 8 = 0 ( x − 2 ) 2 − x 2 + 8 = 0
x 2 − 4 x + 4 − x 2 + 8 = 0 ⟺ − 4 x + 12 = 0 ⟺ x = 3. x^2 - 4x + 4 - x^2 + 8 = 0 \iff -4x + 12 = 0 \iff x = 3. x 2 − 4 x + 4 − x 2 + 8 = 0 ⟺ − 4 x + 12 = 0 ⟺ x = 3.
Răspuns: x = 3 x = 3 x = 3 . Barem: 2p, 3p.
4. Un obiect costă 100 lei; prețul după o ieftinire cu 30 % 30\% 30%
Reducerea: 30 100 ⋅ 100 = 30 \frac{30}{100}\cdot 100 = 30 100 30 ⋅ 100 = 30 lei. Prețul nou: 100 − 30 = 70 100 - 30 = 70 100 − 30 = 70 lei.
Răspuns: 70 70 70 de lei. Barem: 2p, 3p.
5. Distanța de la A ( 2 , 4 ) A(2, 4) A ( 2 , 4 ) la B ( 2 , 1 ) B(2, 1) B ( 2 , 1 )
A B = ( 2 − 2 ) 2 + ( 1 − 4 ) 2 = 9 = 3. AB = \sqrt{(2-2)^2 + (1-4)^2} = \sqrt9 = 3. A B = ( 2 − 2 ) 2 + ( 1 − 4 ) 2 = 9 = 3.
Răspuns: A B = 3 AB = 3 A B = 3 . Barem: 3p, 2p.
6. sin A = 1 2 \sin A = \frac12 sin A = 2 1 , A A A ascuțit; calculați cos A \cos A cos A
cos 2 A = 1 − sin 2 A = 1 − 1 4 = 3 4 . \cos^2 A = 1 - \sin^2 A = 1 - \frac14 = \frac34. cos 2 A = 1 − sin 2 A = 1 − 4 1 = 4 3 .
A A A fiind ascuțit, cos A > 0 \cos A > 0 cos A > 0 , deci cos A = 3 2 \cos A = \dfrac{\sqrt3}{2} cos A = 2 3 .
Răspuns: cos A = 3 2 \cos A = \dfrac{\sqrt3}{2} cos A = 2 3 . Barem: 3p, 2p.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
1. A = ( 2 − 2 0 2 ) A = \begin{pmatrix} 2 & -2\\ 0 & 2\end{pmatrix} A = ( 2 0 − 2 2 ) , B = ( b 1 0 b ) B = \begin{pmatrix} b & 1\\ 0 & b\end{pmatrix} B = ( b 0 1 b )
a) det A \det A det A
det A = 2 ⋅ 2 − ( − 2 ) ⋅ 0 = 4. \det A = 2\cdot 2 - (-2)\cdot 0 = 4. det A = 2 ⋅ 2 − ( − 2 ) ⋅ 0 = 4.
Răspuns: 4 4 4 . Barem: 3p, 2p.
b) b b b cu A ⋅ B = 2 I 2 A\cdot B = 2I_2 A ⋅ B = 2 I 2
A ⋅ B = ( 2 b 2 − 2 b 0 2 b ) = ( 2 0 0 2 ) ⟺ 2 b = 2 și 2 − 2 b = 0 ⟺ b = 1. A\cdot B = \begin{pmatrix} 2b & 2 - 2b\\ 0 & 2b\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2 & 0\\ 0 & 2\end{pmatrix} \iff 2b = 2 \text{ și } 2 - 2b = 0 \iff b = 1. A ⋅ B = ( 2 b 0 2 − 2 b 2 b ) = ( 2 0 0 2 ) ⟺ 2 b = 2 ș i 2 − 2 b = 0 ⟺ b = 1.
Răspuns: b = 1 b = 1 b = 1 . Barem: 3p, 2p.
c) b b b cu det ( A + B ) = 0 \det(A + B) = 0 det ( A + B ) = 0
A + B = ( 2 + b − 1 0 2 + b ) , det ( A + B ) = ( 2 + b ) 2 . A + B = \begin{pmatrix} 2 + b & -1\\ 0 & 2 + b\end{pmatrix}, \quad \det(A + B) = (2 + b)^2. A + B = ( 2 + b 0 − 1 2 + b ) , det ( A + B ) = ( 2 + b ) 2 .
( 2 + b ) 2 = 0 ⟺ b = − 2 (2 + b)^2 = 0 \iff b = -2 ( 2 + b ) 2 = 0 ⟺ b = − 2 .
Răspuns: b = − 2 b = -2 b = − 2 . Barem: 3p, 2p.
2. f = X 3 − 3 X 2 + 2 X f = X^3 - 3X^2 + 2X f = X 3 − 3 X 2 + 2 X
a) f ( 1 ) f(1) f ( 1 )
f ( 1 ) = 1 − 3 + 2 = 0. f(1) = 1 - 3 + 2 = 0. f ( 1 ) = 1 − 3 + 2 = 0.
Barem: 2p, 3p.
b) Câtul și restul împărțirii lui f f f la X − 2 X - 2 X − 2
f = X ( X 2 − 3 X + 2 ) = X ( X − 1 ) ( X − 2 ) = ( X 2 − X ) ( X − 2 ) f = X(X^2 - 3X + 2) = X(X - 1)(X - 2) = (X^2 - X)(X - 2) f = X ( X 2 − 3 X + 2 ) = X ( X − 1 ) ( X − 2 ) = ( X 2 − X ) ( X − 2 ) .
Răspuns: câtul X 2 − X X^2 - X X 2 − X , restul 0 0 0 . Barem: 2p, 3p.
c) x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 x 1 2 + x 2 2 + x 3 2
Viète: x 1 + x 2 + x 3 = 3 x_1 + x_2 + x_3 = 3 x 1 + x 2 + x 3 = 3 , x 1 x 2 + x 2 x 3 + x 3 x 1 = 2 x_1x_2 + x_2x_3 + x_3x_1 = 2 x 1 x 2 + x 2 x 3 + x 3 x 1 = 2 .
x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = 3 2 − 2 ⋅ 2 = 5. x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = 3^2 - 2\cdot 2 = 5. x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = 3 2 − 2 ⋅ 2 = 5.
(Verificare: rădăcinile sunt 0 , 1 , 2 0, 1, 2 0 , 1 , 2 , iar 0 + 1 + 4 = 5 0 + 1 + 4 = 5 0 + 1 + 4 = 5 .) Răspuns: 5 5 5 . Barem: 2p, 3p.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. f ( x ) = ( x + 2 ) 3 f(x) = (x + 2)^3 f ( x ) = ( x + 2 ) 3
a) f ′ ( x ) = 3 x 2 + 12 x + 12 f'(x) = 3x^2 + 12x + 12 f ′ ( x ) = 3 x 2 + 12 x + 12
f ( x ) = x 3 + 6 x 2 + 12 x + 8 f(x) = x^3 + 6x^2 + 12x + 8 f ( x ) = x 3 + 6 x 2 + 12 x + 8 , deci
f ′ ( x ) = 3 x 2 + 12 x + 12. f'(x) = 3x^2 + 12x + 12. f ′ ( x ) = 3 x 2 + 12 x + 12.
Barem: 2p, 3p.
b) f f f este crescătoare pe R \mathbb R R
f ′ ( x ) = 3 ( x 2 + 4 x + 4 ) = 3 ( x + 2 ) 2 ≥ 0 f'(x) = 3(x^2 + 4x + 4) = 3(x + 2)^2 \ge 0 f ′ ( x ) = 3 ( x 2 + 4 x + 4 ) = 3 ( x + 2 ) 2 ≥ 0 pentru orice x x x , deci f f f este crescătoare pe R \mathbb R R . Barem: 2p, 3p.
c) lim x → + ∞ f ′ ( x ) x 2 \lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{f'(x)}{x^2} x → + ∞ lim x 2 f ′ ( x )
lim x → + ∞ 3 x 2 + 12 x + 12 x 2 = lim x → + ∞ ( 3 + 12 x + 12 x 2 ) = 3. \lim_{x\to+\infty}\frac{3x^2 + 12x + 12}{x^2} = \lim_{x\to+\infty}\left(3 + \frac{12}{x} + \frac{12}{x^2}\right) = 3. lim x → + ∞ x 2 3 x 2 + 12 x + 12 = lim x → + ∞ ( 3 + x 12 + x 2 12 ) = 3.
Răspuns: 3 3 3 . Barem: 3p, 2p.
2. f ( x ) = x 2 + 1 f(x) = x^2 + 1 f ( x ) = x 2 + 1
a) F ( x ) = x 3 3 + x F(x) = \frac{x^3}{3} + x F ( x ) = 3 x 3 + x este o primitivă a lui f f f
F ′ ( x ) = 3 x 2 3 + 1 = x 2 + 1 = f ( x ) , F'(x) = \frac{3x^2}{3} + 1 = x^2 + 1 = f(x), F ′ ( x ) = 3 3 x 2 + 1 = x 2 + 1 = f ( x ) ,
pentru orice x x x real, deci F F F este o primitivă a lui f f f . Barem: 3p, 2p.
b) Aria suprafeței delimitate de G f G_f G f , O x Ox O x , x = 0 x = 0 x = 0 , x = 1 x = 1 x = 1
f > 0 f > 0 f > 0 , deci
A = ∫ 0 1 ( x 2 + 1 ) d x = ( x 3 3 + x ) ∣ 0 1 = 1 3 + 1 = 4 3 . \mathcal A = \int_0^1(x^2 + 1)\,dx = \left(\frac{x^3}{3} + x\right)\Big|_0^1 = \frac13 + 1 = \frac43. A = ∫ 0 1 ( x 2 + 1 ) d x = ( 3 x 3 + x ) 0 1 = 3 1 + 1 = 3 4 .
Răspuns: 4 3 \dfrac43 3 4 . Barem: 3p, 2p.
c) ∫ 1 2 f ( x ) x d x = 3 2 + ln 2 \displaystyle\int_1^2\frac{f(x)}{x}\,dx = \frac32 + \ln 2 ∫ 1 2 x f ( x ) d x = 2 3 + ln 2
∫ 1 2 x 2 + 1 x d x = ∫ 1 2 ( x + 1 x ) d x = ( x 2 2 + ln x ) ∣ 1 2 = 2 + ln 2 − 1 2 = 3 2 + ln 2. \int_1^2\frac{x^2 + 1}{x}\,dx = \int_1^2\left(x + \frac1x\right)dx = \left(\frac{x^2}{2} + \ln x\right)\Big|_1^2 = 2 + \ln 2 - \frac12 = \frac32 + \ln 2. ∫ 1 2 x x 2 + 1 d x = ∫ 1 2 ( x + x 1 ) d x = ( 2 x 2 + ln x ) 1 2 = 2 + ln 2 − 2 1 = 2 3 + ln 2.
Barem: 2p, 3p.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.2 0 0 0 I.3 x = 3 x = 3 x = 3 I.4 70 70 70 de leiI.5 A B = 3 AB = 3 A B = 3 I.6 cos A = 3 2 \cos A = \tfrac{\sqrt3}{2} cos A = 2 3 II.1.a 4 4 4 II.1.b b = 1 b = 1 b = 1 II.1.c b = − 2 b = -2 b = − 2 II.2.b câtul X 2 − X X^2 - X X 2 − X , restul 0 0 0 II.2.c 5 5 5 III.1.c 3 3 3 III.2.b 4 3 \tfrac43 3 4
Ce merită reținut din varianta 9
Funcții pare : f ( x ) = x 2 − 16 f(x) = x^2 - 16 f ( x ) = x 2 − 16 ia aceeași valoare în x x x și − x -x − x .
Unghi ascuțit ⇒ sinusul și cosinusul sunt pozitive; alege semnul corect după sin 2 + cos 2 = 1 \sin^2 + \cos^2 = 1 sin 2 + cos 2 = 1 .
∑ x i 2 = s 1 2 − 2 s 2 \sum x_i^2 = s_1^2 - 2s_2 ∑ x i 2 = s 1 2 − 2 s 2 — formula de bază cu relațiile lui Viète.
Derivata ca pătrat perfect (3 ( x + 2 ) 2 ≥ 0 3(x+2)^2 \ge 0 3 ( x + 2 ) 2 ≥ 0 ) dă direct monotonia.