Rezolvarea completă a modelului de subiect pentru Bacalaureat 2013 la Matematică M_tehnologic . Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Ecuația ( 3 x + 2 ) 2 = 4 (3x + 2)^2 = 4 ( 3 x + 2 ) 2 = 4
9 x 2 + 12 x + 4 = 4 ⟺ 9 x 2 + 12 x = 0 ⟺ 3 x ( 3 x + 4 ) = 0 ⟺ x ∈ { 0 , − 4 3 } . 9x^2 + 12x + 4 = 4 \iff 9x^2 + 12x = 0 \iff 3x(3x + 4) = 0 \iff x \in \left\{0, -\frac43\right\}. 9 x 2 + 12 x + 4 = 4 ⟺ 9 x 2 + 12 x = 0 ⟺ 3 x ( 3 x + 4 ) = 0 ⟺ x ∈ { 0 , − 3 4 } .
(Sau: 3 x + 2 = ± 2 3x + 2 = \pm 2 3 x + 2 = ± 2 .) Răspuns: x ∈ { − 4 3 , 0 } x \in \left\{-\dfrac43, 0\right\} x ∈ { − 3 4 , 0 } . Barem: 3p, 2p.
2. m m m pentru care vârful parabolei lui f ( x ) = − x 2 + 3 m x + 1 f(x) = -x^2 + 3mx + 1 f ( x ) = − x 2 + 3 m x + 1 are abscisa 3 2 \frac32 2 3
x V = − b 2 a = − 3 m − 2 = 3 m 2 = 3 2 ⟺ m = 1. x_V = -\frac{b}{2a} = -\frac{3m}{-2} = \frac{3m}{2} = \frac32 \iff m = 1. x V = − 2 a b = − − 2 3 m = 2 3 m = 2 3 ⟺ m = 1.
Răspuns: m = 1 m = 1 m = 1 . Barem: 2p, 2p, 1p.
3. Ecuația 3 2 x = 9 3^{2x} = 9 3 2 x = 9
9 = 3 2 9 = 3^2 9 = 3 2 , deci 2 x = 2 ⟺ x = 1 2x = 2 \iff x = 1 2 x = 2 ⟺ x = 1 .
Răspuns: x = 1 x = 1 x = 1 . Barem: 2p, 3p.
4. 5 C 4 2 − A 5 2 5C_4^2 - A_5^2 5 C 4 2 − A 5 2
C 4 2 = 4 ⋅ 3 2 = 6 , A 5 2 = 5 ⋅ 4 = 20 , 5 ⋅ 6 − 20 = 10. C_4^2 = \frac{4\cdot 3}{2} = 6, \qquad A_5^2 = 5\cdot 4 = 20, \qquad 5\cdot 6 - 20 = 10. C 4 2 = 2 4 ⋅ 3 = 6 , A 5 2 = 5 ⋅ 4 = 20 , 5 ⋅ 6 − 20 = 10.
Răspuns: 10 10 10 . Barem: 2p, 2p, 1p.
5. A ( − 6 , 3 ) A(-6, 3) A ( − 6 , 3 ) , B ( 2 , 5 ) B(2, 5) B ( 2 , 5 ) ; coordonatele mijlocului segmentului ( A B ) (AB) ( A B )
x C = − 6 + 2 2 = − 2 , y C = 3 + 5 2 = 4. x_C = \frac{-6 + 2}{2} = -2, \qquad y_C = \frac{3 + 5}{2} = 4. x C = 2 − 6 + 2 = − 2 , y C = 2 3 + 5 = 4.
Răspuns: C ( − 2 , 4 ) C(-2, 4) C ( − 2 , 4 ) . Barem: 1p, 2p, 2p.
6. Diagonala B D BD B D a rombului A B C D ABCD A B C D cu A B = 4 AB = 4 A B = 4 și m ( ∠ A B C ) = 120 ∘ m(\angle ABC) = 120^\circ m ( ∠ A B C ) = 12 0 ∘
Unghiurile alăturate ale rombului sunt suplementare: m ( ∠ B A D ) = 180 ∘ − 120 ∘ = 60 ∘ m(\angle BAD) = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ m ( ∠ B A D ) = 18 0 ∘ − 12 0 ∘ = 6 0 ∘ . Triunghiul A B D ABD A B D are A B = A D = 4 AB = AD = 4 A B = A D = 4 și unghiul dintre ele de 60 ∘ 60^\circ 6 0 ∘ , deci este echilateral: B D = 4 BD = 4 B D = 4 .
Răspuns: B D = 4 BD = 4 B D = 4 . Barem: 2p, 1p, 2p.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
1. A ( x ) = ( − 1 2 x 2 − 1 x x x 2 ) A(x) = \begin{pmatrix} -1 & 2 & x\\ 2 & -1 & x\\ x & x & 2\end{pmatrix} A ( x ) = − 1 2 x 2 − 1 x x x 2 , Δ ( x ) = det A ( x ) \Delta(x) = \det A(x) Δ ( x ) = det A ( x )
a) Δ ( 1 ) \Delta(1) Δ ( 1 )
Δ ( 1 ) = ∣ − 1 2 1 2 − 1 1 1 1 2 ∣ = 2 + 2 + 2 − ( − 1 ) − ( − 1 ) − 8 = 0. \Delta(1) = \begin{vmatrix} -1 & 2 & 1\\ 2 & -1 & 1\\ 1 & 1 & 2\end{vmatrix} = 2 + 2 + 2 - (-1) - (-1) - 8 = 0. Δ ( 1 ) = − 1 2 1 2 − 1 1 1 1 2 = 2 + 2 + 2 − ( − 1 ) − ( − 1 ) − 8 = 0.
Răspuns: Δ ( 1 ) = 0 \Delta(1) = 0 Δ ( 1 ) = 0 . Barem: 2p, 3p.
b) Δ ( x ) = 6 ( x 2 − 1 ) \Delta(x) = 6(x^2 - 1) Δ ( x ) = 6 ( x 2 − 1 )
Regula lui Sarrus:
Δ ( x ) = 2 + 2 x 2 + 2 x 2 − ( − x 2 − x 2 + 8 ) = 6 x 2 − 6 = 6 ( x 2 − 1 ) . \Delta(x) = 2 + 2x^2 + 2x^2 - \left(-x^2 - x^2 + 8\right) = 6x^2 - 6 = 6(x^2 - 1). Δ ( x ) = 2 + 2 x 2 + 2 x 2 − ( − x 2 − x 2 + 8 ) = 6 x 2 − 6 = 6 ( x 2 − 1 ) .
Barem: 3p, 2p.
c) Inversa matricei A ( 0 ) A(0) A ( 0 )
A ( 0 ) = ( − 1 2 0 2 − 1 0 0 0 2 ) A(0) = \begin{pmatrix} -1 & 2 & 0\\ 2 & -1 & 0\\ 0 & 0 & 2\end{pmatrix} A ( 0 ) = − 1 2 0 2 − 1 0 0 0 2 , Δ ( 0 ) = − 6 ≠ 0 \Delta(0) = -6 \ne 0 Δ ( 0 ) = − 6 = 0 . Calculând complemenții algebrici (adjuncta este A ∗ = ( − 2 − 4 0 − 4 − 2 0 0 0 − 3 ) A^* = \begin{pmatrix} -2 & -4 & 0\\ -4 & -2 & 0\\ 0 & 0 & -3\end{pmatrix} A ∗ = − 2 − 4 0 − 4 − 2 0 0 0 − 3 ):
( A ( 0 ) ) − 1 = 1 − 6 A ∗ = 1 6 ( 2 4 0 4 2 0 0 0 3 ) . (A(0))^{-1} = \frac{1}{-6}A^* = \frac16\begin{pmatrix} 2 & 4 & 0\\ 4 & 2 & 0\\ 0 & 0 & 3\end{pmatrix}. ( A ( 0 ) ) − 1 = − 6 1 A ∗ = 6 1 2 4 0 4 2 0 0 0 3 .
Verificare (prima linie a produsului A ( 0 ) ⋅ A ( 0 ) − 1 A(0)\cdot A(0)^{-1} A ( 0 ) ⋅ A ( 0 ) − 1 ): 1 6 ( − 2 + 8 , − 4 + 4 , 0 ) = ( 1 , 0 , 0 ) \frac16(-2 + 8,\ -4 + 4,\ 0) = (1, 0, 0) 6 1 ( − 2 + 8 , − 4 + 4 , 0 ) = ( 1 , 0 , 0 ) ✔. Barem: 2p, 3p.
2. f = X 3 − X 2 + a X + b f = X^3 - X^2 + aX + b f = X 3 − X 2 + a X + b
a) a + b a + b a + b , știind că f ( 1 ) = 0 f(1) = 0 f ( 1 ) = 0
f ( 1 ) = 1 − 1 + a + b = a + b = 0 f(1) = 1 - 1 + a + b = a + b = 0 f ( 1 ) = 1 − 1 + a + b = a + b = 0 .
Răspuns: a + b = 0 a + b = 0 a + b = 0 . Barem: 3p, 2p.
b) Pentru a = − 1 a = -1 a = − 1 , b = 1 b = 1 b = 1 : rădăcinile lui f f f
f = X 3 − X 2 − X + 1 = X 2 ( X − 1 ) − ( X − 1 ) = ( X − 1 ) ( X 2 − 1 ) = ( X − 1 ) 2 ( X + 1 ) . f = X^3 - X^2 - X + 1 = X^2(X - 1) - (X - 1) = (X - 1)(X^2 - 1) = (X - 1)^2(X + 1). f = X 3 − X 2 − X + 1 = X 2 ( X − 1 ) − ( X − 1 ) = ( X − 1 ) ( X 2 − 1 ) = ( X − 1 ) 2 ( X + 1 ) .
Răspuns: x 1 = x 2 = 1 x_1 = x_2 = 1 x 1 = x 2 = 1 , x 3 = − 1 x_3 = -1 x 3 = − 1 . Barem: 3p, 2p.
c) a , b a, b a , b știind că x 1 = 1 x_1 = 1 x 1 = 1 și x 2 = 2 x_2 = 2 x 2 = 2 sunt rădăcini
f ( 1 ) = 0 ⇒ a + b = 0 f(1) = 0 \Rightarrow a + b = 0 f ( 1 ) = 0 ⇒ a + b = 0 ; f ( 2 ) = 8 − 4 + 2 a + b = 0 ⇒ 2 a + b = − 4 f(2) = 8 - 4 + 2a + b = 0 \Rightarrow 2a + b = -4 f ( 2 ) = 8 − 4 + 2 a + b = 0 ⇒ 2 a + b = − 4 . Scăzând: a = − 4 a = -4 a = − 4 , deci b = 4 b = 4 b = 4 .
Răspuns: a = − 4 a = -4 a = − 4 , b = 4 b = 4 b = 4 . Barem: 1p, 2p, 2p.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. f : ( 0 , + ∞ ) → R f:(0, +\infty) \to \mathbb R f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x ln x f(x) = x\ln x f ( x ) = x ln x
a) f ′ ( x ) = 1 + ln x f'(x) = 1 + \ln x f ′ ( x ) = 1 + ln x
f ′ ( x ) = 1 ⋅ ln x + x ⋅ 1 x = ln x + 1. f'(x) = 1\cdot\ln x + x\cdot\frac1x = \ln x + 1. f ′ ( x ) = 1 ⋅ ln x + x ⋅ x 1 = ln x + 1.
Barem: 3p, 2p.
b) f f f este crescătoare pe [ 1 e , + ∞ ) \left[\frac1e, +\infty\right) [ e 1 , + ∞ )
f ′ ( x ) = 0 ⟺ ln x = − 1 ⟺ x = 1 e f'(x) = 0 \iff \ln x = -1 \iff x = \frac1e f ′ ( x ) = 0 ⟺ ln x = − 1 ⟺ x = e 1 . Pentru x ≥ 1 e x \ge \frac1e x ≥ e 1 , ln x ≥ − 1 \ln x \ge -1 ln x ≥ − 1 , deci f ′ ( x ) ≥ 0 f'(x) \ge 0 f ′ ( x ) ≥ 0 și f f f este crescătoare. Barem: 2p, 3p.
c) f ( x ) ≥ − 1 e f(x) \ge -\frac1e f ( x ) ≥ − e 1 pentru orice x > 0 x > 0 x > 0
Pe ( 0 , 1 e ] \left(0, \frac1e\right] ( 0 , e 1 ] , f ′ ≤ 0 f' \le 0 f ′ ≤ 0 (f f f descrescătoare), iar pe [ 1 e , + ∞ ) \left[\frac1e, +\infty\right) [ e 1 , + ∞ ) f f f este crescătoare. Deci x = 1 e x = \frac1e x = e 1 este punct de minim global:
f ( x ) ≥ f ( 1 e ) = 1 e ln 1 e = − 1 e . ■ f(x) \ge f\left(\frac1e\right) = \frac1e\ln\frac1e = -\frac1e. \ \blacksquare f ( x ) ≥ f ( e 1 ) = e 1 ln e 1 = − e 1 . ■
Barem: 3p, 2p.
2. f : ( 0 , + ∞ ) → R f:(0, +\infty) \to \mathbb R f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = 1 + 1 x + 1 x 2 f(x) = 1 + \frac1x + \frac{1}{x^2} f ( x ) = 1 + x 1 + x 2 1
a) F ( x ) = x − 1 x + ln x F(x) = x - \frac1x + \ln x F ( x ) = x − x 1 + ln x este o primitivă a lui f f f
F ′ ( x ) = 1 + 1 x 2 + 1 x = f ( x ) . F'(x) = 1 + \frac{1}{x^2} + \frac1x = f(x). F ′ ( x ) = 1 + x 2 1 + x 1 = f ( x ) .
Barem: 3p, 2p.
b) ∫ 1 e x ⋅ f ( x 2 ) d x \displaystyle\int_1^e x\cdot f(x^2)\,dx ∫ 1 e x ⋅ f ( x 2 ) d x
Substituția t = x 2 t = x^2 t = x 2 , d t = 2 x d x dt = 2x\,dx d t = 2 x d x ; pentru x = 1 x = 1 x = 1 , t = 1 t = 1 t = 1 , iar pentru x = e x = e x = e , t = e 2 t = e^2 t = e 2 :
∫ 1 e x f ( x 2 ) d x = 1 2 ∫ 1 e 2 f ( t ) d t = 1 2 ( F ( e 2 ) − F ( 1 ) ) = 1 2 ( e 2 − 1 e 2 + 2 − 0 ) . \int_1^e x f(x^2)\,dx = \frac12\int_1^{e^2} f(t)\,dt = \frac12\big(F(e^2) - F(1)\big) = \frac12\left(e^2 - \frac{1}{e^2} + 2 - 0\right). ∫ 1 e x f ( x 2 ) d x = 2 1 ∫ 1 e 2 f ( t ) d t = 2 1 ( F ( e 2 ) − F ( 1 ) ) = 2 1 ( e 2 − e 2 1 + 2 − 0 ) .
Răspuns: 1 2 ( e 2 − 1 e 2 + 2 ) \dfrac12\left(e^2 - \dfrac{1}{e^2} + 2\right) 2 1 ( e 2 − e 2 1 + 2 ) . Barem: 3p, 2p.
c) a > 1 a > 1 a > 1 cu ∫ 1 a ( f ( x ) − 1 x ) d x = 3 2 \displaystyle\int_1^a\left(f(x) - \frac1x\right)dx = \frac32 ∫ 1 a ( f ( x ) − x 1 ) d x = 2 3
∫ 1 a ( 1 + 1 x 2 ) d x = ( x − 1 x ) ∣ 1 a = a − 1 a . \int_1^a\left(1 + \frac{1}{x^2}\right)dx = \left(x - \frac1x\right)\Big|_1^a = a - \frac1a. ∫ 1 a ( 1 + x 2 1 ) d x = ( x − x 1 ) 1 a = a − a 1 .
a − 1 a = 3 2 ⟺ 2 a 2 − 3 a − 2 = 0 ⟺ ( a − 2 ) ( 2 a + 1 ) = 0. a - \frac1a = \frac32 \iff 2a^2 - 3a - 2 = 0 \iff (a - 2)(2a + 1) = 0. a − a 1 = 2 3 ⟺ 2 a 2 − 3 a − 2 = 0 ⟺ ( a − 2 ) ( 2 a + 1 ) = 0.
Cum a > 1 a > 1 a > 1 , a = 2 a = 2 a = 2 .
Răspuns: a = 2 a = 2 a = 2 . Barem: 2p, 2p, 1p.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.1 x ∈ { − 4 3 , 0 } x \in \{-\tfrac43, 0\} x ∈ { − 3 4 , 0 } I.2 m = 1 m = 1 m = 1 I.3 x = 1 x = 1 x = 1 I.4 10 10 10 I.5 ( − 2 , 4 ) (-2, 4) ( − 2 , 4 ) I.6 B D = 4 BD = 4 B D = 4 II.1.a 0 0 0 II.1.c 1 6 ( 2 4 0 4 2 0 0 0 3 ) \tfrac16\begin{pmatrix}2&4&0\\4&2&0\\0&0&3\end{pmatrix} 6 1 2 4 0 4 2 0 0 0 3 II.2.a 0 0 0 II.2.b 1 , 1 , − 1 1, 1, -1 1 , 1 , − 1 II.2.c a = − 4 a = -4 a = − 4 , b = 4 b = 4 b = 4 III.2.b 1 2 ( e 2 − e − 2 + 2 ) \tfrac12(e^2 - e^{-2} + 2) 2 1 ( e 2 − e − 2 + 2 ) III.2.c a = 2 a = 2 a = 2
Ce merită reținut din model
Romb cu un unghi de 60 ∘ 60^\circ 6 0 ∘ : diagonala mică este egală cu latura.
Gruparea termenilor (X 2 ( X − 1 ) − ( X − 1 ) X^2(X-1) - (X-1) X 2 ( X − 1 ) − ( X − 1 ) ) este cea mai rapidă factorizare pentru polinoame de grad 3.
Minimul lui x ln x x\ln x x ln x este − 1 e -\frac1e − e 1 , atins în x = 1 e x = \frac1e x = e 1 — rezultat clasic.
Substituția t = x 2 t = x^2 t = x 2 transformă ∫ x f ( x 2 ) d x \int x f(x^2)dx ∫ x f ( x 2 ) d x în 1 2 ∫ f ( t ) d t \frac12\int f(t)dt 2 1 ∫ f ( t ) d t .