Subiect și barem BAC 2012 Matematică (tehnologic)
2012
August–Septembrie
Varianta 9
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2012 Matematică (tehnologic) — August–Septembrie, varianta 9

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2012 la Matematică (M2 — filiera tehnologică / științe ale naturii), sesiunea august–septembrie, varianta 9. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. a=log⁡32a = \log_3 2; arătați că log⁡36=1+a\log_3 6 = 1 + a

log⁡36=log⁡3(3⋅2)=log⁡33+log⁡32=1+a.\log_3 6 = \log_3(3\cdot 2) = \log_3 3 + \log_3 2 = 1 + a.

Barem: 2p, 3p.

2. A(0,1)A(0, 1) pe graficul lui f(x)=x2−2x+m−3f(x) = x^2 - 2x + m - 3

f(0)=m−3=1  ⟺  m=4f(0) = m - 3 = 1 \iff m = 4.

Răspuns: m=4m = 4. Barem: 2p, 2p, 1p.

3. log⁡2(x+1)−log⁡2(x+3)=−1\log_2(x + 1) - \log_2(x + 3) = -1

Condiții: x>−1x > -1. log⁡2x+1x+3=−1  ⟺  x+1x+3=12  ⟺  2x+2=x+3  ⟺  x=1\log_2\dfrac{x+1}{x+3} = -1 \iff \dfrac{x+1}{x+3} = \dfrac12 \iff 2x + 2 = x + 3 \iff x = 1, care convine.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p, 1p, 1p.

4. Probabilitatea ca un număr din {1,2,…,30}\{1, 2, \dots, 30\} să fie divizibil cu 7

Cazuri posibile: 30. Favorabile: 7,14,21,287, 14, 21, 28 — 4.

p=430=215.p = \frac{4}{30} = \frac{2}{15}.

Răspuns: p=215p = \dfrac2{15}. Barem: 1p, 2p, 1p, 1p.

5. BB astfel încât OO să fie mijlocul lui (AB)(AB), A(4,−1)A(4, -1)

xB=2xO−xA=−4x_B = 2x_O - x_A = -4, yB=2yO−yA=1y_B = 2y_O - y_A = 1.

Răspuns: B(−4,1)B(-4, 1). Barem: 3p, 2p.

6. cos⁡A\cos A în triunghiul cu AB=5AB = 5, AC=6AC = 6, BC=7BC = 7

cos⁡A=AB2+AC2−BC22⋅AB⋅AC=25+36−4960=1260=15.\cos A = \frac{AB^2 + AC^2 - BC^2}{2\cdot AB\cdot AC} = \frac{25 + 36 - 49}{60} = \frac{12}{60} = \frac15.

Răspuns: cos⁡A=15\cos A = \dfrac15. Barem: 3p, 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Sistemul {x+y+z=12x+ay+3z=14x+a2y+9z=1\begin{cases} x + y + z = 1\\ 2x + ay + 3z = 1\\ 4x + a^2y + 9z = 1\end{cases}, cu matricea AA

a) det⁡A=−a2+5a−6\det A = -a^2 + 5a - 6

det⁡A=∣1112a34a29∣=9a+12+2a2−4a−3a2−18=−a2+5a−6.\det A = \begin{vmatrix} 1 & 1 & 1\\ 2 & a & 3\\ 4 & a^2 & 9\end{vmatrix} = 9a + 12 + 2a^2 - 4a - 3a^2 - 18 = -a^2 + 5a - 6.

Barem: 2p, 3p.

b) AA inversabilă

det⁡A≠0\det A \ne 0; −a2+5a−6=0  ⟺  a∈{2,3}-a^2 + 5a - 6 = 0 \iff a \in \{2, 3\}.

Răspuns: a∈R∖{2,3}a \in \mathbb R \setminus \{2, 3\}. Barem: 2p, 2p, 1p.

c) Sistemul pentru a=1a = 1

{x+y+z=12x+y+3z=14x+y+9z=1\begin{cases} x + y + z = 1\\ 2x + y + 3z = 1\\ 4x + y + 9z = 1\end{cases}

Scăzând ecuațiile consecutive: x+2z=0x + 2z = 0 și 2x+6z=02x + 6z = 0. Din prima x=−2zx = -2z, înlocuit: −4z+6z=0⇒z=0-4z + 6z = 0 \Rightarrow z = 0, x=0x = 0, apoi y=1y = 1.

Răspuns: (x,y,z)=(0,1,0)(x, y, z) = (0, 1, 0). Barem: 2p, 3p.

2. În Z5[X]\mathbb Z_5[X]: f=mX5+nXf = mX^5 + nX

a) nn cu f(1^)=mf(\hat1) = m

f(1^)=m+n=m  ⟺  n=0^f(\hat1) = m + n = m \iff n = \hat0. Barem: 2p, 3p.

b) Rădăcinile pentru m=1^m = \hat1, n=4^n = \hat4

f=X5+4^X=X5−Xf = X^5 + \hat4X = X^5 - X. După mica teoremă a lui Fermat, x5=xx^5 = x pentru orice x∈Z5x \in \mathbb Z_5; direct: 2^5=32^=2^\hat2^5 = \widehat{32} = \hat2, 3^5=243^=3^\hat3^5 = \widehat{243} = \hat3, 4^5=1024^=4^\hat4^5 = \widehat{1024} = \hat4. Deci f(x)=0^f(x) = \hat0 pentru toate elementele.

Răspuns: 0^,1^,2^,3^,4^\hat0, \hat1, \hat2, \hat3, \hat4. Barem: 1p, 3p, 1p.

c) Dacă f(1^)=f(2^)f(\hat1) = f(\hat2), atunci f(3^)=f(4^)f(\hat3) = f(\hat4)

Cum x5=xx^5 = x în Z5\mathbb Z_5, f(x)=(m+n)xf(x) = (m + n)x. Atunci f(1^)=m+nf(\hat1) = m + n, f(2^)=2^(m+n)f(\hat2) = \hat2(m + n); egalitatea dă m+n=0^m + n = \hat0. Rezultă f(3^)=3^(m+n)=0^f(\hat3) = \hat3(m + n) = \hat0 și f(4^)=4^(m+n)=0^f(\hat4) = \hat4(m + n) = \hat0, deci egale. ■\blacksquare Barem: 1p, 2p, 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:R∖{−1}→Rf:\mathbb R\setminus\{-1\} \to \mathbb R, f(x)=x2−x−1x+1f(x) = \dfrac{x^2 - x - 1}{x + 1}

a) f′(x)f'(x)

f′(x)=(2x−1)(x+1)−(x2−x−1)(x+1)2=2x2+x−1−x2+x+1(x+1)2=x2+2x(x+1)2.f'(x) = \frac{(2x - 1)(x + 1) - (x^2 - x - 1)}{(x+1)^2} = \frac{2x^2 + x - 1 - x^2 + x + 1}{(x+1)^2} = \frac{x^2 + 2x}{(x + 1)^2}.

Barem: 3p, 2p.

b) lim⁡x→+∞f(x)ln⁡xx2−x−1\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{f(x)\ln x}{x^2 - x - 1}

Se simplifică: f(x)ln⁡xx2−x−1=ln⁡xx+1\dfrac{f(x)\ln x}{x^2 - x - 1} = \dfrac{\ln x}{x + 1}. Cu l'Hospital: lim⁡x→+∞1/x1=0\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{1/x}{1} = 0.

Răspuns: 00. Barem: 2p, 3p.

c) Asimptota oblică spre +∞+\infty

m=lim⁡x→+∞x2−x−1x2+x=1,n=lim⁡x→+∞(x2−x−1x+1−x)=lim⁡x→+∞−2x−1x+1=−2.m = \lim_{x\to+\infty}\frac{x^2 - x - 1}{x^2 + x} = 1, \qquad n = \lim_{x\to+\infty}\left(\frac{x^2 - x - 1}{x+1} - x\right) = \lim_{x\to+\infty}\frac{-2x - 1}{x + 1} = -2.

Răspuns: y=x−2y = x - 2. Barem: 2p, 2p, 1p.

2. f(x)=exx+1f(x) = e^x\sqrt{x + 1}, pe (0,+∞)(0, +\infty)

a) Primitivele lui g(x)=f(x)x+1g(x) = \dfrac{f(x)}{\sqrt{x+1}}

g(x)=exg(x) = e^x, deci ∫g(x) dx=ex+C\displaystyle\int g(x)\,dx = e^x + C. Barem: 2p, 3p.

b) ∫12x+1 f(x) dx\displaystyle\int_1^2\sqrt{x+1}\,f(x)\,dx

Integrandul este (x+1)ex(x + 1)e^x. Prin părți:

∫12(x+1)ex dx=(x+1)ex∣12−∫12ex dx=3e2−2e−(e2−e)=2e2−e.\int_1^2(x+1)e^x\,dx = (x+1)e^x\Big|_1^2 - \int_1^2 e^x\,dx = 3e^2 - 2e - (e^2 - e) = 2e^2 - e.

Răspuns: 2e2−e2e^2 - e. Barem: 1p, 3p, 1p.

c) Aria pentru h(x)=e−xf(x)h(x) = e^{-x}f(x) între x=2x = 2 și x=3x = 3

h(x)=x+1>0h(x) = \sqrt{x + 1} > 0:

A=∫23x+1 dx=23(x+1)x+1∣23=23(8−33).\mathcal A = \int_2^3\sqrt{x+1}\,dx = \frac23(x + 1)\sqrt{x+1}\Big|_2^3 = \frac23\left(8 - 3\sqrt3\right).

Răspuns: 23(8−33)\dfrac23(8 - 3\sqrt3). Barem: 1p, 3p, 1p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2m=4m = 4
I.3x=1x = 1
I.4p=215p = \tfrac2{15}
I.5B(−4,1)B(-4, 1)
I.6cos⁡A=15\cos A = \tfrac15
II.1.ba∉{2,3}a \notin \{2, 3\}
II.1.c(0,1,0)(0, 1, 0)
II.2.an=0^n = \hat0
II.2.btoate elementele lui Z5\mathbb Z_5
III.1.b00
III.1.cy=x−2y = x - 2
III.2.b2e2−e2e^2 - e
III.2.c23(8−33)\tfrac23(8 - 3\sqrt3)

Ce merită reținut din varianta 9

  • Mica teoremă a lui Fermat în Zp\mathbb Z_p: xp=xx^p = x, deci X5−XX^5 - X se anulează pe tot Z5\mathbb Z_5.
  • Determinant Vandermonde: liniile 1,a,a21, a, a^2 se recunosc ușor; se anulează când două „noduri” coincid.
  • Simplifică înainte de limită: factorul x2−x−1x^2 - x - 1 dispare imediat.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă