Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2011 la Matematică M2 (științe ale naturii / tehnologic) , sesiunea iunie–iulie, varianta 5 . Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.
Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.
Subiectul I (30 de puncte)
1. x x x pentru care x − 1 x - 1 x − 1 , x + 1 x + 1 x + 1 , 3 x − 1 3x - 1 3 x − 1 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice
Termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor:
2 ( x + 1 ) = ( x − 1 ) + ( 3 x − 1 ) ⟺ 2 x + 2 = 4 x − 2 ⟺ x = 2. 2(x + 1) = (x - 1) + (3x - 1) \iff 2x + 2 = 4x - 2 \iff x = 2. 2 ( x + 1 ) = ( x − 1 ) + ( 3 x − 1 ) ⟺ 2 x + 2 = 4 x − 2 ⟺ x = 2.
Răspuns: x = 2 x = 2 x = 2 (termenii 1 , 3 , 5 1, 3, 5 1 , 3 , 5 ). Barem: 3p condiția, 2p soluția.
2. f ( x ) = 5 − x f(x) = 5 - x f ( x ) = 5 − x ; calculați f ( 0 ) ⋅ f ( 1 ) ⋅ … ⋅ f ( 10 ) f(0)\cdot f(1)\cdot\ldots\cdot f(10) f ( 0 ) ⋅ f ( 1 ) ⋅ … ⋅ f ( 10 )
Printre factori apare f ( 5 ) = 0 f(5) = 0 f ( 5 ) = 0 , deci produsul este 0 0 0 .
Răspuns: 0 0 0 . Barem: 3p f ( 5 ) = 0 f(5) = 0 f ( 5 ) = 0 , 2p concluzia.
3. Ecuația x − 1 = x − 3 \sqrt{x - 1} = x - 3 x − 1 = x − 3
Condiții: x − 1 ≥ 0 x - 1 \ge 0 x − 1 ≥ 0 și x − 3 ≥ 0 x - 3 \ge 0 x − 3 ≥ 0 , deci x ≥ 3 x \ge 3 x ≥ 3 .
x − 1 = ( x − 3 ) 2 ⟺ x 2 − 7 x + 10 = 0 ⟺ x ∈ { 2 , 5 } . x - 1 = (x - 3)^2 \iff x^2 - 7x + 10 = 0 \iff x \in \{2, 5\}. x − 1 = ( x − 3 ) 2 ⟺ x 2 − 7 x + 10 = 0 ⟺ x ∈ { 2 , 5 } .
2 < 3 2 < 3 2 < 3 nu convine. Răspuns: x = 5 x = 5 x = 5 . Barem: 1p condițiile, 2p ecuația, 1p rădăcinile, 1p selectarea.
4. Numărul submulțimilor ordonate cu 2 elemente ale unei mulțimi cu 7 elemente
A 7 2 = 7 ! 5 ! = 7 ⋅ 6 = 42. A_7^2 = \frac{7!}{5!} = 7\cdot 6 = 42. A 7 2 = 5 ! 7 ! = 7 ⋅ 6 = 42.
Răspuns: 42 42 42 . Barem: 2p aranjamentele, 3p calculul.
5. Distanța de la A ( 2 , 3 ) A(2,3) A ( 2 , 3 ) la intersecția dreptelor 2 x − y − 6 = 0 2x - y - 6 = 0 2 x − y − 6 = 0 și − x + 2 y − 6 = 0 -x + 2y - 6 = 0 − x + 2 y − 6 = 0
Din prima, y = 2 x − 6 y = 2x - 6 y = 2 x − 6 ; înlocuim în a doua: − x + 4 x − 12 − 6 = 0 ⇒ x = 6 -x + 4x - 12 - 6 = 0 \Rightarrow x = 6 − x + 4 x − 12 − 6 = 0 ⇒ x = 6 , y = 6 y = 6 y = 6 . Punctul de intersecție este B ( 6 , 6 ) B(6,6) B ( 6 , 6 ) .
A B = ( 6 − 2 ) 2 + ( 6 − 3 ) 2 = 16 + 9 = 5. AB = \sqrt{(6-2)^2 + (6-3)^2} = \sqrt{16 + 9} = 5. A B = ( 6 − 2 ) 2 + ( 6 − 3 ) 2 = 16 + 9 = 5.
Răspuns: 5 5 5 . Barem: 2p intersecția, 2p formula, 1p rezultatul.
6. cos M \cos M cos M în triunghiul M N P MNP M N P cu M N = 4 MN = 4 M N = 4 , M P = 5 MP = 5 M P = 5 , N P = 6 NP = 6 N P = 6
Teorema cosinusului:
cos M = M N 2 + M P 2 − N P 2 2 ⋅ M N ⋅ M P = 16 + 25 − 36 40 = 5 40 = 1 8 . \cos M = \frac{MN^2 + MP^2 - NP^2}{2\cdot MN\cdot MP} = \frac{16 + 25 - 36}{40} = \frac{5}{40} = \frac18. cos M = 2 ⋅ M N ⋅ M P M N 2 + M P 2 − N P 2 = 40 16 + 25 − 36 = 40 5 = 8 1 .
Răspuns: cos M = 1 8 \cos M = \dfrac18 cos M = 8 1 . Barem: 3p formula, 2p calculul.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
1. A = ( 1 − 1 − 2 2 ) A = \begin{pmatrix}1&-1\\-2&2\end{pmatrix} A = ( 1 − 2 − 1 2 ) , X ( a ) = I 2 + a A X(a) = I_2 + aA X ( a ) = I 2 + a A , a ∈ Z a \in \mathbb Z a ∈ Z
a) A 2 − 3 A A^2 - 3A A 2 − 3 A
A 2 = ( 1 + 2 − 1 − 2 − 2 − 4 2 + 4 ) = ( 3 − 3 − 6 6 ) = 3 A ⇒ A 2 − 3 A = O 2 . A^2 = \begin{pmatrix}1 + 2 & -1 - 2\\-2 - 4 & 2 + 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}3&-3\\-6&6\end{pmatrix} = 3A \Rightarrow A^2 - 3A = O_2. A 2 = ( 1 + 2 − 2 − 4 − 1 − 2 2 + 4 ) = ( 3 − 6 − 3 6 ) = 3 A ⇒ A 2 − 3 A = O 2 .
Răspuns: O 2 O_2 O 2 . Barem: 3p A 2 A^2 A 2 , 1p 3 A 3A 3 A , 1p diferența.
b) X ( a ) ⋅ X ( b ) = X ( a + b + 3 a b ) X(a)\cdot X(b) = X(a + b + 3ab) X ( a ) ⋅ X ( b ) = X ( a + b + 3 ab )
X ( a ) X ( b ) = ( I 2 + a A ) ( I 2 + b A ) = I 2 + a A + b A + a b A 2 = I 2 + ( a + b + 3 a b ) A = X ( a + b + 3 a b ) , X(a)X(b) = (I_2 + aA)(I_2 + bA) = I_2 + aA + bA + abA^2 = I_2 + (a + b + 3ab)A = X(a + b + 3ab), X ( a ) X ( b ) = ( I 2 + a A ) ( I 2 + b A ) = I 2 + a A + b A + ab A 2 = I 2 + ( a + b + 3 ab ) A = X ( a + b + 3 ab ) ,
folosind A 2 = 3 A A^2 = 3A A 2 = 3 A . Barem: 2p dezvoltarea, 1p A 2 = 3 A A^2 = 3A A 2 = 3 A , 2p finalizarea.
c) X ( a ) X(a) X ( a ) este inversabilă pentru orice a ∈ Z a \in \mathbb Z a ∈ Z
X ( a ) = ( 1 + a − a − 2 a 1 + 2 a ) , det X ( a ) = ( 1 + a ) ( 1 + 2 a ) − 2 a 2 = 1 + 3 a . X(a) = \begin{pmatrix}1 + a & -a\\-2a & 1 + 2a\end{pmatrix}, \quad \det X(a) = (1+a)(1+2a) - 2a^2 = 1 + 3a. X ( a ) = ( 1 + a − 2 a − a 1 + 2 a ) , det X ( a ) = ( 1 + a ) ( 1 + 2 a ) − 2 a 2 = 1 + 3 a .
1 + 3 a = 0 ⟺ a = − 1 3 ∉ Z 1 + 3a = 0 \iff a = -\frac13 \notin \mathbb Z 1 + 3 a = 0 ⟺ a = − 3 1 ∈ / Z , deci det X ( a ) ≠ 0 \det X(a) \ne 0 det X ( a ) = 0 pentru orice a a a întreg. ■ \blacksquare ■ Barem: 2p matricea, 1p condiția, 1p determinantul, 1p concluzia.
2. f = X 3 + 2 X 2 − 5 X + m f = X^3 + 2X^2 - 5X + m f = X 3 + 2 X 2 − 5 X + m , rădăcinile x 1 , x 2 , x 3 x_1, x_2, x_3 x 1 , x 2 , x 3
Viète: x 1 + x 2 + x 3 = − 2 x_1 + x_2 + x_3 = -2 x 1 + x 2 + x 3 = − 2 , x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 = − 5 x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = -5 x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 = − 5 , x 1 x 2 x 3 = − m x_1x_2x_3 = -m x 1 x 2 x 3 = − m .
a) x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 x 1 2 + x 2 2 + x 3 2
x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = ( − 2 ) 2 − 2 ⋅ ( − 5 ) = 4 + 10 = 14. x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (-2)^2 - 2\cdot(-5) = 4 + 10 = 14. x 1 2 + x 2 2 + x 3 2 = ( − 2 ) 2 − 2 ⋅ ( − 5 ) = 4 + 10 = 14.
Răspuns: 14 14 14 . Barem: 2p Viète, 2p formula, 1p rezultatul.
b) m ≠ 0 m \ne 0 m = 0 cu x 1 + x 2 + x 3 = 1 x 1 + 1 x 2 + 1 x 3 x_1 + x_2 + x_3 = \frac1{x_1} + \frac1{x_2} + \frac1{x_3} x 1 + x 2 + x 3 = x 1 1 + x 2 1 + x 3 1
1 x 1 + 1 x 2 + 1 x 3 = x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 x 1 x 2 x 3 = − 5 − m = 5 m . \frac1{x_1} + \frac1{x_2} + \frac1{x_3} = \frac{x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3}{x_1x_2x_3} = \frac{-5}{-m} = \frac5m. x 1 1 + x 2 1 + x 3 1 = x 1 x 2 x 3 x 1 x 2 + x 1 x 3 + x 2 x 3 = − m − 5 = m 5 .
− 2 = 5 m ⟺ m = − 5 2 -2 = \dfrac5m \iff m = -\dfrac52 − 2 = m 5 ⟺ m = − 2 5 .
Răspuns: m = − 5 2 m = -\dfrac52 m = − 2 5 . Barem: 1p produsul, 2p suma inverselor, 2p valoarea.
c) Δ = ∣ x 1 x 2 x 3 x 2 x 3 x 1 x 3 x 1 x 2 ∣ ∈ N \Delta = \begin{vmatrix}x_1&x_2&x_3\\x_2&x_3&x_1\\x_3&x_1&x_2\end{vmatrix} \in \mathbb N Δ = x 1 x 2 x 3 x 2 x 3 x 1 x 3 x 1 x 2 ∈ N
Adunând coloanele la prima și scoțând factorul comun (sau prin Sarrus):
Δ = 3 x 1 x 2 x 3 − ( x 1 3 + x 2 3 + x 3 3 ) = ( x 1 + x 2 + x 3 ) ( x 1 x 2 + x 2 x 3 + x 3 x 1 − x 1 2 − x 2 2 − x 3 2 ) . \Delta = 3x_1x_2x_3 - (x_1^3 + x_2^3 + x_3^3) = (x_1 + x_2 + x_3)\big(x_1x_2 + x_2x_3 + x_3x_1 - x_1^2 - x_2^2 - x_3^2\big). Δ = 3 x 1 x 2 x 3 − ( x 1 3 + x 2 3 + x 3 3 ) = ( x 1 + x 2 + x 3 ) ( x 1 x 2 + x 2 x 3 + x 3 x 1 − x 1 2 − x 2 2 − x 3 2 ) .
Δ = ( − 2 ) ( − 5 − 14 ) = 38 ∈ N , \Delta = (-2)(-5 - 14) = 38 \in \mathbb N, Δ = ( − 2 ) ( − 5 − 14 ) = 38 ∈ N ,
independent de m m m . ■ \blacksquare ■ Barem: 3p factorizarea, 2p valoarea.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. f : [ 1 , + ∞ ) → R f:[1,+\infty)\to\mathbb R f : [ 1 , + ∞ ) → R , f ( x ) = e x − 1 x f(x) = e^x - \dfrac1x f ( x ) = e x − x 1
a) lim x → 2 f ( x ) − f ( 2 ) x − 2 \displaystyle\lim_{x\to2}\frac{f(x) - f(2)}{x - 2} x → 2 lim x − 2 f ( x ) − f ( 2 )
Limita este f ′ ( 2 ) f'(2) f ′ ( 2 ) . f ′ ( x ) = e x + 1 x 2 f'(x) = e^x + \dfrac{1}{x^2} f ′ ( x ) = e x + x 2 1 , deci
lim x → 2 f ( x ) − f ( 2 ) x − 2 = e 2 + 1 4 . \lim_{x\to2}\frac{f(x) - f(2)}{x-2} = e^2 + \frac14. lim x → 2 x − 2 f ( x ) − f ( 2 ) = e 2 + 4 1 .
Barem: 2p definiția derivatei, 2p f ′ f' f ′ , 1p rezultatul.
b) f ( x ) > 0 f(x) > 0 f ( x ) > 0 pentru x ≥ 1 x \ge 1 x ≥ 1
f ′ ( x ) = e x + 1 x 2 > 0 f'(x) = e^x + \dfrac1{x^2} > 0 f ′ ( x ) = e x + x 2 1 > 0 , deci f f f este crescătoare pe [ 1 , + ∞ ) [1, +\infty) [ 1 , + ∞ ) , iar f ( x ) ≥ f ( 1 ) = e − 1 > 0 f(x) \ge f(1) = e - 1 > 0 f ( x ) ≥ f ( 1 ) = e − 1 > 0 . ■ \blacksquare ■ Barem: 2p monotonia, 3p concluzia.
c) Graficul nu admite asimptotă spre + ∞ +\infty + ∞
lim x → + ∞ f ( x ) = + ∞ \lim\limits_{x\to+\infty}f(x) = +\infty x → + ∞ lim f ( x ) = + ∞ — nu există asimptotă orizontală.
lim x → + ∞ f ( x ) x = lim x → + ∞ ( e x x − 1 x 2 ) = + ∞ \lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{f(x)}{x} = \lim\limits_{x\to+\infty}\left(\dfrac{e^x}{x} - \dfrac1{x^2}\right) = +\infty x → + ∞ lim x f ( x ) = x → + ∞ lim ( x e x − x 2 1 ) = + ∞ — nu există asimptotă oblică. ■ \blacksquare ■ Barem: 2p orizontală, 3p oblică.
2. f ( x ) = x 2 + 10 f(x) = \sqrt{x^2 + 10} f ( x ) = x 2 + 10
a) Volumul corpului de rotație pentru g = f g = f g = f pe [ 0 , 3 ] [0,3] [ 0 , 3 ]
V = π ∫ 0 3 ( x 2 + 10 ) d x = π ( x 3 3 + 10 x ) ∣ 0 3 = π ( 9 + 30 ) = 39 π . V = \pi\int_0^3 (x^2 + 10)\,dx = \pi\left(\frac{x^3}{3} + 10x\right)\Big|_0^3 = \pi(9 + 30) = 39\pi. V = π ∫ 0 3 ( x 2 + 10 ) d x = π ( 3 x 3 + 10 x ) 0 3 = π ( 9 + 30 ) = 39 π .
Răspuns: V = 39 π V = 39\pi V = 39 π . Barem: 2p formula, 3p calculul.
b) Orice primitivă F F F a lui f f f este crescătoare
F ′ ( x ) = f ( x ) = x 2 + 10 > 0 F'(x) = f(x) = \sqrt{x^2 + 10} > 0 F ′ ( x ) = f ( x ) = x 2 + 10 > 0 pentru orice x x x , deci F F F este crescătoare pe R \mathbb R R . Barem: 2p F ′ = f F' = f F ′ = f , 3p concluzia.
c) ∫ − 10 10 f ( x ) d x = 2 ∫ 0 10 f ( x ) d x \displaystyle\int_{-10}^{10}f(x)\,dx = 2\int_0^{10}f(x)\,dx ∫ − 10 10 f ( x ) d x = 2 ∫ 0 10 f ( x ) d x
f f f este pară: f ( − x ) = f ( x ) f(-x) = f(x) f ( − x ) = f ( x ) . Împărțim integrala și facem substituția x = − t x = -t x = − t pe [ − 10 , 0 ] [-10, 0] [ − 10 , 0 ] :
∫ − 10 0 f ( x ) d x = ∫ 10 0 f ( − t ) ( − d t ) = ∫ 0 10 f ( t ) d t . \int_{-10}^0 f(x)\,dx = \int_{10}^0 f(-t)\,(-dt) = \int_0^{10}f(t)\,dt. ∫ − 10 0 f ( x ) d x = ∫ 10 0 f ( − t ) ( − d t ) = ∫ 0 10 f ( t ) d t .
Deci ∫ − 10 10 f = ∫ 0 10 f + ∫ 0 10 f = 2 ∫ 0 10 f ( x ) d x \displaystyle\int_{-10}^{10}f = \int_0^{10}f + \int_0^{10}f = 2\int_0^{10}f(x)\,dx ∫ − 10 10 f = ∫ 0 10 f + ∫ 0 10 f = 2 ∫ 0 10 f ( x ) d x . ■ \blacksquare ■ Barem: 2p împărțirea, 2p substituția, 1p finalizarea.
Rezumatul răspunsurilor
Cerință Răspuns I.1 x = 2 x = 2 x = 2 I.2 0 0 0 I.3 x = 5 x = 5 x = 5 I.4 42 42 42 I.5 5 5 5 I.6 cos M = 1 8 \cos M = \frac18 cos M = 8 1 II.1.a O 2 O_2 O 2 II.2.a 14 14 14 II.2.b m = − 5 2 m = -\frac52 m = − 2 5 II.2.c Δ = 38 \Delta = 38 Δ = 38 III.1.a e 2 + 1 4 e^2 + \frac14 e 2 + 4 1 III.2.a 39 π 39\pi 39 π
Ce merită reținut din varianta 5
Trei termeni consecutivi în progresie aritmetică : 2 b = a + c 2b = a + c 2 b = a + c .
Matrice cu A 2 = k A A^2 = kA A 2 = k A : X ( a ) X ( b ) = X ( a + b + k a b ) X(a)X(b) = X(a + b + kab) X ( a ) X ( b ) = X ( a + b + k ab ) .
Determinantul circulant al rădăcinilor se exprimă doar prin S 1 S_1 S 1 , S 2 S_2 S 2 — Viète.
Funcții pare pe intervale simetrice : ∫ − a a f = 2 ∫ 0 a f \int_{-a}^a f = 2\int_0^a f ∫ − a a f = 2 ∫ 0 a f .