Subiect și barem BAC 2011 Matematică (tehnologic)
2011
Iunie–Iulie
Varianta 5
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2011 Matematică (tehnologic) — Iunie–Iulie, varianta 5

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2011 la Matematică M2 (științe ale naturii / tehnologic), sesiunea iunie–iulie, varianta 5. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. xx pentru care x−1x - 1, x+1x + 1, 3x−13x - 1 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice

Termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor:

2(x+1)=(x−1)+(3x−1)  ⟺  2x+2=4x−2  ⟺  x=2.2(x + 1) = (x - 1) + (3x - 1) \iff 2x + 2 = 4x - 2 \iff x = 2.

Răspuns: x=2x = 2 (termenii 1,3,51, 3, 5). Barem: 3p condiția, 2p soluția.

2. f(x)=5−xf(x) = 5 - x; calculați f(0)⋅f(1)⋅…⋅f(10)f(0)\cdot f(1)\cdot\ldots\cdot f(10)

Printre factori apare f(5)=0f(5) = 0, deci produsul este 00.

Răspuns: 00. Barem: 3p f(5)=0f(5) = 0, 2p concluzia.

3. Ecuația x−1=x−3\sqrt{x - 1} = x - 3

Condiții: x−1≥0x - 1 \ge 0 și x−3≥0x - 3 \ge 0, deci x≥3x \ge 3.

x−1=(x−3)2  ⟺  x2−7x+10=0  ⟺  x∈{2,5}.x - 1 = (x - 3)^2 \iff x^2 - 7x + 10 = 0 \iff x \in \{2, 5\}.

2<32 < 3 nu convine. Răspuns: x=5x = 5. Barem: 1p condițiile, 2p ecuația, 1p rădăcinile, 1p selectarea.

4. Numărul submulțimilor ordonate cu 2 elemente ale unei mulțimi cu 7 elemente

A72=7!5!=7⋅6=42.A_7^2 = \frac{7!}{5!} = 7\cdot 6 = 42.

Răspuns: 4242. Barem: 2p aranjamentele, 3p calculul.

5. Distanța de la A(2,3)A(2,3) la intersecția dreptelor 2x−y−6=02x - y - 6 = 0 și −x+2y−6=0-x + 2y - 6 = 0

Din prima, y=2x−6y = 2x - 6; înlocuim în a doua: −x+4x−12−6=0⇒x=6-x + 4x - 12 - 6 = 0 \Rightarrow x = 6, y=6y = 6. Punctul de intersecție este B(6,6)B(6,6).

AB=(6−2)2+(6−3)2=16+9=5.AB = \sqrt{(6-2)^2 + (6-3)^2} = \sqrt{16 + 9} = 5.

Răspuns: 55. Barem: 2p intersecția, 2p formula, 1p rezultatul.

6. cos⁡M\cos M în triunghiul MNPMNP cu MN=4MN = 4, MP=5MP = 5, NP=6NP = 6

Teorema cosinusului:

cos⁡M=MN2+MP2−NP22⋅MN⋅MP=16+25−3640=540=18.\cos M = \frac{MN^2 + MP^2 - NP^2}{2\cdot MN\cdot MP} = \frac{16 + 25 - 36}{40} = \frac{5}{40} = \frac18.

Răspuns: cos⁡M=18\cos M = \dfrac18. Barem: 3p formula, 2p calculul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(1−1−22)A = \begin{pmatrix}1&-1\\-2&2\end{pmatrix}, X(a)=I2+aAX(a) = I_2 + aA, a∈Za \in \mathbb Z

a) A2−3AA^2 - 3A

A2=(1+2−1−2−2−42+4)=(3−3−66)=3A⇒A2−3A=O2.A^2 = \begin{pmatrix}1 + 2 & -1 - 2\\-2 - 4 & 2 + 4\end{pmatrix} = \begin{pmatrix}3&-3\\-6&6\end{pmatrix} = 3A \Rightarrow A^2 - 3A = O_2.

Răspuns: O2O_2. Barem: 3p A2A^2, 1p 3A3A, 1p diferența.

b) X(a)⋅X(b)=X(a+b+3ab)X(a)\cdot X(b) = X(a + b + 3ab)

X(a)X(b)=(I2+aA)(I2+bA)=I2+aA+bA+abA2=I2+(a+b+3ab)A=X(a+b+3ab),X(a)X(b) = (I_2 + aA)(I_2 + bA) = I_2 + aA + bA + abA^2 = I_2 + (a + b + 3ab)A = X(a + b + 3ab),

folosind A2=3AA^2 = 3A. Barem: 2p dezvoltarea, 1p A2=3AA^2 = 3A, 2p finalizarea.

c) X(a)X(a) este inversabilă pentru orice a∈Za \in \mathbb Z

X(a)=(1+a−a−2a1+2a),det⁡X(a)=(1+a)(1+2a)−2a2=1+3a.X(a) = \begin{pmatrix}1 + a & -a\\-2a & 1 + 2a\end{pmatrix}, \quad \det X(a) = (1+a)(1+2a) - 2a^2 = 1 + 3a.

1+3a=0  ⟺  a=−13∉Z1 + 3a = 0 \iff a = -\frac13 \notin \mathbb Z, deci det⁡X(a)≠0\det X(a) \ne 0 pentru orice aa întreg. ■\blacksquare Barem: 2p matricea, 1p condiția, 1p determinantul, 1p concluzia.

2. f=X3+2X2−5X+mf = X^3 + 2X^2 - 5X + m, rădăcinile x1,x2,x3x_1, x_2, x_3

Viète: x1+x2+x3=−2x_1 + x_2 + x_3 = -2, x1x2+x1x3+x2x3=−5x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = -5, x1x2x3=−mx_1x_2x_3 = -m.

a) x12+x22+x32x_1^2 + x_2^2 + x_3^2

x12+x22+x32=(−2)2−2⋅(−5)=4+10=14.x_1^2 + x_2^2 + x_3^2 = (-2)^2 - 2\cdot(-5) = 4 + 10 = 14.

Răspuns: 1414. Barem: 2p Viète, 2p formula, 1p rezultatul.

b) m≠0m \ne 0 cu x1+x2+x3=1x1+1x2+1x3x_1 + x_2 + x_3 = \frac1{x_1} + \frac1{x_2} + \frac1{x_3}

1x1+1x2+1x3=x1x2+x1x3+x2x3x1x2x3=−5−m=5m.\frac1{x_1} + \frac1{x_2} + \frac1{x_3} = \frac{x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3}{x_1x_2x_3} = \frac{-5}{-m} = \frac5m.

−2=5m  ⟺  m=−52-2 = \dfrac5m \iff m = -\dfrac52.

Răspuns: m=−52m = -\dfrac52. Barem: 1p produsul, 2p suma inverselor, 2p valoarea.

c) Δ=∣x1x2x3x2x3x1x3x1x2∣∈N\Delta = \begin{vmatrix}x_1&x_2&x_3\\x_2&x_3&x_1\\x_3&x_1&x_2\end{vmatrix} \in \mathbb N

Adunând coloanele la prima și scoțând factorul comun (sau prin Sarrus):

Δ=3x1x2x3−(x13+x23+x33)=(x1+x2+x3)(x1x2+x2x3+x3x1−x12−x22−x32).\Delta = 3x_1x_2x_3 - (x_1^3 + x_2^3 + x_3^3) = (x_1 + x_2 + x_3)\big(x_1x_2 + x_2x_3 + x_3x_1 - x_1^2 - x_2^2 - x_3^2\big).

Δ=(−2)(−5−14)=38∈N,\Delta = (-2)(-5 - 14) = 38 \in \mathbb N,

independent de mm. ■\blacksquare Barem: 3p factorizarea, 2p valoarea.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:[1,+∞)→Rf:[1,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=ex−1xf(x) = e^x - \dfrac1x

a) lim⁡x→2f(x)−f(2)x−2\displaystyle\lim_{x\to2}\frac{f(x) - f(2)}{x - 2}

Limita este f′(2)f'(2). f′(x)=ex+1x2f'(x) = e^x + \dfrac{1}{x^2}, deci

lim⁡x→2f(x)−f(2)x−2=e2+14.\lim_{x\to2}\frac{f(x) - f(2)}{x-2} = e^2 + \frac14.

Barem: 2p definiția derivatei, 2p f′f', 1p rezultatul.

b) f(x)>0f(x) > 0 pentru x≥1x \ge 1

f′(x)=ex+1x2>0f'(x) = e^x + \dfrac1{x^2} > 0, deci ff este crescătoare pe [1,+∞)[1, +\infty), iar f(x)≥f(1)=e−1>0f(x) \ge f(1) = e - 1 > 0. ■\blacksquare Barem: 2p monotonia, 3p concluzia.

c) Graficul nu admite asimptotă spre +∞+\infty

lim⁡x→+∞f(x)=+∞\lim\limits_{x\to+\infty}f(x) = +\infty — nu există asimptotă orizontală.

lim⁡x→+∞f(x)x=lim⁡x→+∞(exx−1x2)=+∞\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{f(x)}{x} = \lim\limits_{x\to+\infty}\left(\dfrac{e^x}{x} - \dfrac1{x^2}\right) = +\infty — nu există asimptotă oblică. ■\blacksquare Barem: 2p orizontală, 3p oblică.

2. f(x)=x2+10f(x) = \sqrt{x^2 + 10}

a) Volumul corpului de rotație pentru g=fg = f pe [0,3][0,3]

V=π∫03(x2+10) dx=π(x33+10x)∣03=π(9+30)=39π.V = \pi\int_0^3 (x^2 + 10)\,dx = \pi\left(\frac{x^3}{3} + 10x\right)\Big|_0^3 = \pi(9 + 30) = 39\pi.

Răspuns: V=39πV = 39\pi. Barem: 2p formula, 3p calculul.

b) Orice primitivă FF a lui ff este crescătoare

F′(x)=f(x)=x2+10>0F'(x) = f(x) = \sqrt{x^2 + 10} > 0 pentru orice xx, deci FF este crescătoare pe R\mathbb R. Barem: 2p F′=fF' = f, 3p concluzia.

c) ∫−1010f(x) dx=2∫010f(x) dx\displaystyle\int_{-10}^{10}f(x)\,dx = 2\int_0^{10}f(x)\,dx

ff este pară: f(−x)=f(x)f(-x) = f(x). Împărțim integrala și facem substituția x=−tx = -t pe [−10,0][-10, 0]:

∫−100f(x) dx=∫100f(−t) (−dt)=∫010f(t) dt.\int_{-10}^0 f(x)\,dx = \int_{10}^0 f(-t)\,(-dt) = \int_0^{10}f(t)\,dt.

Deci ∫−1010f=∫010f+∫010f=2∫010f(x) dx\displaystyle\int_{-10}^{10}f = \int_0^{10}f + \int_0^{10}f = 2\int_0^{10}f(x)\,dx. ■\blacksquare Barem: 2p împărțirea, 2p substituția, 1p finalizarea.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1x=2x = 2
I.200
I.3x=5x = 5
I.44242
I.555
I.6cos⁡M=18\cos M = \frac18
II.1.aO2O_2
II.2.a1414
II.2.bm=−52m = -\frac52
II.2.cΔ=38\Delta = 38
III.1.ae2+14e^2 + \frac14
III.2.a39π39\pi

Ce merită reținut din varianta 5

  • Trei termeni consecutivi în progresie aritmetică: 2b=a+c2b = a + c.
  • Matrice cu A2=kAA^2 = kA: X(a)X(b)=X(a+b+kab)X(a)X(b) = X(a + b + kab).
  • Determinantul circulant al rădăcinilor se exprimă doar prin S1S_1, S2S_2 — Viète.
  • Funcții pare pe intervale simetrice: ∫−aaf=2∫0af\int_{-a}^a f = 2\int_0^a f.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă