Subiect și barem BAC 2011 Matematică (tehnologic)
2011
Rezervă
Varianta 3
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2011 Matematică (tehnologic) — Rezervă, varianta 3

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2011 la Matematică M2 (filiera tehnologică / științele naturii), sesiunea de rezervă, varianta 3. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Calculați log⁡63+log⁡612\log_6 3 + \log_6 12

log⁡6(3⋅12)=log⁡636=log⁡662=2.\log_6(3\cdot12) = \log_6 36 = \log_6 6^2 = 2.

Barem: 3p + 2p.

2. Vârful parabolei f(x)=2x2−x+3f(x) = 2x^2 - x + 3

xV=−b2a=14,Δ=1−24=−23,yV=−Δ4a=238.x_V = -\frac{b}{2a} = \frac14, \qquad \Delta = 1 - 24 = -23, \qquad y_V = -\frac{\Delta}{4a} = \frac{23}{8}.

Răspuns: V(14,238)V\left(\dfrac14, \dfrac{23}{8}\right). Barem: 2p + 1p + 2p.

3. Ecuația 7x+7x+1=3927^x + 7^{x+1} = 392

7x+7⋅7x=8⋅7x=392  ⟺  7x=49  ⟺  x=2.7^x + 7\cdot7^x = 8\cdot7^x = 392 \iff 7^x = 49 \iff x = 2.

Barem: 1p + 2p + 2p.

4. n≥2n \ge 2 cu Cn2=4An1C_n^2 = 4A_n^1

n(n−1)2=4n  ⟺  n−12=4  ⟺  n=9.\frac{n(n-1)}{2} = 4n \iff \frac{n-1}{2} = 4 \iff n = 9.

Răspuns: n=9n = 9. Barem: 2p + 2p + 1p.

5. A(0,−2)A(0,-2), B(4,m)B(4,m), AB=5AB = 5

16+(m+2)2=5  ⟺  (m+2)2=9  ⟺  m+2=±3.\sqrt{16 + (m+2)^2} = 5 \iff (m+2)^2 = 9 \iff m + 2 = \pm3.

Răspuns: m∈{−5,1}m \in \{-5, 1\}. Barem: 1p + 2p + 2p.

6. Calculați cos⁡40∘+cos⁡140∘\cos40^\circ + \cos140^\circ

cos⁡140∘=cos⁡(180∘−40∘)=−cos⁡40∘\cos140^\circ = \cos(180^\circ - 40^\circ) = -\cos40^\circ, deci suma este 00.

Barem: 3p + 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(m−111m−11−21)A = \begin{pmatrix} m & -1 & 1\\ 1 & m & -1\\ 1 & -2 & 1\end{pmatrix} și sistemul omogen asociat

a) det⁡A\det A

det⁡A=m2+1−2−m−2m+1=m2−3m.\det A = m^2 + 1 - 2 - m - 2m + 1 = m^2 - 3m.

(Termenii: m⋅m⋅1m\cdot m\cdot1, (−1)(−1)(1)(-1)(-1)(1), 1⋅1⋅(−2)1\cdot1\cdot(-2), minus 1⋅m⋅11\cdot m\cdot1, m⋅(−1)(−2)m\cdot(-1)(-2), (−1)⋅1⋅1(-1)\cdot1\cdot1.) Barem: 3p + 2p.

b) mm pentru care (−1,2,5)(-1, 2, 5) este soluție

{−m−2+5=0−1+2m−5=0−1−4+5=0⇒m=3 (din primele doua˘; a treia e adeva˘rata˘).\begin{cases} -m - 2 + 5 = 0\\ -1 + 2m - 5 = 0\\ -1 - 4 + 5 = 0\end{cases} \Rightarrow m = 3 \text{ (din primele două; a treia e adevărată)}.

Răspuns: m=3m = 3. Barem: 3p + 2p.

c) Sistemul admite doar soluția nulă

Un sistem omogen are doar soluția banală   ⟺  det⁡A≠0  ⟺  m(m−3)≠0\iff \det A \ne 0 \iff m(m - 3) \ne 0.

Răspuns: m∈R∖{0,3}m \in \mathbb R\setminus\{0, 3\}. Barem: 2p + 3p.

2. x∗y=xy+x+yx * y = xy + x + y

a) Asociativitate

(x∗y)∗z=(xy+x+y)z+xy+x+y+z=xyz+xz+yz+xy+x+y+z,(x*y)*z = (xy + x + y)z + xy + x + y + z = xyz + xz + yz + xy + x + y + z, x∗(y∗z)=x(yz+y+z)+x+yz+y+z=xyz+xy+xz+x+yz+y+z.x*(y*z) = x(yz + y + z) + x + yz + y + z = xyz + xy + xz + x + yz + y + z.

Expresiile coincid. (Alternativ: x∗y=(x+1)(y+1)−1x * y = (x+1)(y+1) - 1.) Barem: 2p + 2p + 1p.

b) Elementul neutru

x∗e=xe+x+e=x  ⟺  e(x+1)=0x * e = xe + x + e = x \iff e(x + 1) = 0 pentru orice xx, deci e=0e = 0.

Răspuns: e=0e = 0. Barem: 2p + 1p + 2p.

c) x2∗2=x∗4x^2 * 2 = x * 4

x2∗2=2x2+x2+2=3x2+2x^2 * 2 = 2x^2 + x^2 + 2 = 3x^2 + 2, x∗4=4x+x+4=5x+4x * 4 = 4x + x + 4 = 5x + 4.

3x2+2=5x+4  ⟺  3x2−5x−2=0  ⟺  (3x+1)(x−2)=0.3x^2 + 2 = 5x + 4 \iff 3x^2 - 5x - 2 = 0 \iff (3x + 1)(x - 2) = 0.

Răspuns: x∈{−13,2}x \in \left\{-\dfrac13, 2\right\}. Barem: 1p + 1p + 1p + 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:R∖{1}→Rf:\mathbb R\setminus\{1\}\to\mathbb R, f(x)=x+2(x−1)2f(x) = \dfrac{x+2}{(x-1)^2}

a) f′(x)=−x−5(x−1)3f'(x) = \dfrac{-x-5}{(x-1)^3}

f′(x)=(x−1)2−2(x−1)(x+2)(x−1)4=(x−1)−2(x+2)(x−1)3=−x−5(x−1)3.f'(x) = \frac{(x-1)^2 - 2(x-1)(x+2)}{(x-1)^4} = \frac{(x - 1) - 2(x + 2)}{(x-1)^3} = \frac{-x - 5}{(x-1)^3}.

Barem: 3p + 2p.

b) Asimptota verticală

ff e continuă pe R∖{1}\mathbb R\setminus\{1\} și lim⁡x→1x+2(x−1)2=30+=+∞\lim\limits_{x\to1}\dfrac{x+2}{(x-1)^2} = \dfrac{3}{0^+} = +\infty.

Răspuns: x=1x = 1. Barem: 3p + 2p.

c) f(x)+112≥0f(x) + \frac{1}{12} \ge 0 pentru x<1x < 1

Pe (−∞,1)(-\infty, 1), (x−1)3<0(x-1)^3 < 0, deci semnul lui f′f' este opus semnului lui −x−5-x - 5:

  • x<−5x < -5: −x−5>0⇒f′<0-x - 5 > 0 \Rightarrow f' < 0, ff descrescătoare;
  • −5<x<1-5 < x < 1: −x−5<0⇒f′>0-x - 5 < 0 \Rightarrow f' > 0, ff crescătoare.

x=−5x = -5 este punct de minim pe (−∞,1)(-\infty, 1): f(−5)=−336=−112f(-5) = \dfrac{-3}{36} = -\dfrac{1}{12}. Deci f(x)≥−112f(x) \ge -\dfrac{1}{12}. ■\blacksquare Barem: 1p + 2p + 2p.

2. f(x)={ln⁡xx,x>1x−1x,0<x≤1f(x) = \begin{cases}\dfrac{\ln x}{x}, & x > 1\\[2mm] \dfrac{x-1}{x}, & 0 < x \le 1\end{cases}

a) ∫2ef(x)ln⁡x dx\displaystyle\int_2^e\frac{f(x)}{\ln x}\,dx

Pe [2,e][2, e], x>1x > 1, deci f(x)ln⁡x=1x\dfrac{f(x)}{\ln x} = \dfrac1x:

∫2e1x dx=ln⁡x∣2e=1−ln⁡2.\int_2^e\frac1x\,dx = \ln x\Big|_2^e = 1 - \ln2.

Barem: 3p + 2p.

b) Primitiva lui g=f∣(0,1]g = f|_{(0,1]} al cărei grafic conține A(1,5)A(1, 5)

g(x)=x−1x=1−1xg(x) = \dfrac{x-1}{x} = 1 - \dfrac1x, deci G(x)=x−ln⁡x+cG(x) = x - \ln x + c. G(1)=1+c=5⇒c=4G(1) = 1 + c = 5 \Rightarrow c = 4.

Răspuns: G(x)=x−ln⁡x+4G(x) = x - \ln x + 4. Barem: 1p + 1p + 1p + 1p + 1p.

c) ∫12ef(x) dx\displaystyle\int_{\frac12}^e f(x)\,dx

∫121(1−1x)dx+∫1eln⁡xx dx.\int_{\frac12}^1\left(1 - \frac1x\right)dx + \int_1^e\frac{\ln x}{x}\,dx.

  • ∫121(1−1x)dx=(x−ln⁡x)∣121=1−(12+ln⁡2)=12−ln⁡2\displaystyle\int_{\frac12}^1\left(1 - \frac1x\right)dx = (x - \ln x)\Big|_{\frac12}^1 = 1 - \left(\frac12 + \ln2\right) = \frac12 - \ln2;
  • ∫1eln⁡xx dx=ln⁡2x2∣1e=12\displaystyle\int_1^e\frac{\ln x}{x}\,dx = \frac{\ln^2 x}{2}\Big|_1^e = \frac12.

Răspuns: 1−ln⁡21 - \ln2. Barem: 2p + 1p + 1p + 1p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.122
I.2V(14,238)V(\frac14, \frac{23}{8})
I.3x=2x = 2
I.4n=9n = 9
I.5m∈{−5,1}m \in \{-5, 1\}
I.600
II.1.am2−3mm^2 - 3m
II.1.bm=3m = 3
II.1.cm∉{0,3}m \notin \{0, 3\}
II.2.be=0e = 0
II.2.cx∈{−13,2}x \in \{-\frac13, 2\}
III.1.bx=1x = 1
III.2.a1−ln⁡21 - \ln2
III.2.bG(x)=x−ln⁡x+4G(x) = x - \ln x + 4
III.2.c1−ln⁡21 - \ln2

Ce merită reținut din varianta 3

  • ax+ax+1a^x + a^{x+1}: dă factor comun axa^x.
  • Sistem omogen: doar soluția nulă   ⟺  det⁡≠0\iff \det \ne 0.
  • Inegalitatea f(x)≥cf(x) \ge c pe un interval: găsește minimul cu tabelul de variație (atenție la semnul lui (x−1)3(x-1)^3).
  • Integrala unei funcții pe ramuri: împarte intervalul în punctul de racord.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă