Subiect și barem BAC 2010 Matematică (tehnologic)
2010
Rezervă
Varianta 10
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2010 Matematică (tehnologic) — Rezervă, varianta 10

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2010 la Matematică M2 (științe ale naturii / tehnologic), subiectul de rezervă, varianta 10. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Progresia aritmetică cu a3=5a_3 = 5, a5=11a_5 = 11; suma primilor șapte termeni

{a1+2r=5a1+4r=11⇒2r=6, r=3, a1=−1.\begin{cases}a_1 + 2r = 5\\a_1 + 4r = 11\end{cases} \Rightarrow 2r = 6,\ r = 3,\ a_1 = -1.

a7=a1+6r=17a_7 = a_1 + 6r = 17, deci

S7=(a1+a7)⋅72=16⋅72=56.S_7 = \frac{(a_1 + a_7)\cdot 7}{2} = \frac{16\cdot 7}{2} = 56.

Răspuns: S7=56S_7 = 56. Barem: 3p a1a_1 și rr, 2p suma.

2. Intersecția graficelor f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1 și g(x)=x+3g(x) = x + 3

2x−1=x+3  ⟺  x=4,y=f(4)=7.2x - 1 = x + 3 \iff x = 4, \quad y = f(4) = 7.

Răspuns: A(4,7)A(4, 7). Barem: 2p ecuația, 2p coordonatele, 1p punctul.

3. Ecuația x2−13=2\sqrt[3]{x^2 - 1} = 2

Ridicăm la puterea a treia: x2−1=8  ⟺  x2=9  ⟺  x=±3x^2 - 1 = 8 \iff x^2 = 9 \iff x = \pm3.

Răspuns: x∈{−3,3}x \in \{-3, 3\}. Barem: 3p ecuația, 2p soluțiile.

4. a⋅ba\cdot b, știind a+b=150a + b = 150 și a=25%a = 25\% din bb

a=b4a = \dfrac{b}{4}, deci b4+b=150⇒5b4=150⇒b=120\dfrac b4 + b = 150 \Rightarrow \dfrac{5b}{4} = 150 \Rightarrow b = 120, a=30a = 30.

a⋅b=30⋅120=3600.a\cdot b = 30\cdot 120 = 3600.

Răspuns: 36003600. Barem: 3p bb, 1p aa, 1p produsul.

5. mm pentru care A(2,3)A(2,3), B(4,5)B(4,5), C(m+1,m2)C(m+1, m^2) sunt coliniare

Dreapta ABAB: x−22=y−32  ⟺  x−y+1=0\dfrac{x - 2}{2} = \dfrac{y - 3}{2} \iff x - y + 1 = 0.

C∈AB  ⟺  (m+1)−m2+1=0  ⟺  m2−m−2=0  ⟺  m∈{−1,2}C \in AB \iff (m + 1) - m^2 + 1 = 0 \iff m^2 - m - 2 = 0 \iff m \in \{-1, 2\}.

Răspuns: m∈{−1,2}m \in \{-1, 2\}. Barem: 2p ecuația dreptei, 1p condiția, 2p soluțiile.

6. cos⁡x\cos x, știind sin⁡x=13\sin x = \dfrac13 și x∈(0,π2)x \in \left(0, \frac\pi2\right)

cos⁡2x=1−19=89⇒cos⁡x=±223.\cos^2 x = 1 - \frac19 = \frac89 \Rightarrow \cos x = \pm\frac{2\sqrt2}{3}.

În cadranul I, cos⁡x>0\cos x > 0, deci cos⁡x=223\cos x = \dfrac{2\sqrt2}{3}. Barem: 3p formula fundamentală, 2p semnul.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. A=(m1011111m)A = \begin{pmatrix}m&1&0\\1&1&1\\1&1&m\end{pmatrix}, sistemul {mx+y=−1x+y+z=3x+y+mz=0\begin{cases}mx + y = -1\\x + y + z = 3\\x + y + mz = 0\end{cases}

a) det⁡A\det A

det⁡A=m(m−1)−1⋅(m−1)+0=(m−1)2=m2−2m+1.\det A = m(m - 1) - 1\cdot(m - 1) + 0 = (m-1)^2 = m^2 - 2m + 1.

Barem: 1p scrierea, 4p calculul.

b) Rezolvarea pentru m=0m = 0

{y=−1x+y+z=3x+y=0⇒y=−1, x=1, z=3.\begin{cases}y = -1\\x + y + z = 3\\x + y = 0\end{cases} \Rightarrow y = -1,\ x = 1,\ z = 3.

Răspuns: (1,−1,3)(1, -1, 3). Barem: 2p sistemul, 3p soluția.

c) Pentru m=1m = 1 sistemul este incompatibil

{x+y=−1x+y+z=3x+y+z=0\begin{cases}x + y = -1\\x + y + z = 3\\x + y + z = 0\end{cases}

Scăzând ultimele două ecuații obținem 0=30 = 3, contradicție, deci sistemul este incompatibil. Barem: 2p sistemul, 3p contradicția.

2. x∗y=(x−4)(y−4)+4x * y = (x - 4)(y - 4) + 4

a) Legea este asociativă

(x∗y)∗z=((x−4)(y−4)+4−4)(z−4)+4=(x−4)(y−4)(z−4)+4,(x*y)*z = \big((x-4)(y-4) + 4 - 4\big)(z - 4) + 4 = (x-4)(y-4)(z-4) + 4,

x∗(y∗z)=(x−4)((y−4)(z−4)+4−4)+4=(x−4)(y−4)(z−4)+4.x*(y*z) = (x - 4)\big((y-4)(z-4) + 4 - 4\big) + 4 = (x-4)(y-4)(z-4) + 4.

Rezultatele coincid. Barem: 1p pe fiecare pas, 5p total.

b) x∗y∈(4,+∞)x * y \in (4, +\infty) pentru x,y∈(4,+∞)x, y \in (4, +\infty)

x>4x > 4 și y>4y > 4 ⇒\Rightarrow (x−4)(y−4)>0(x-4)(y-4) > 0 ⇒\Rightarrow x∗y=(x−4)(y−4)+4>4x * y = (x-4)(y-4) + 4 > 4. ■\blacksquare Barem: 3p produsul pozitiv, 2p concluzia.

c) 1∗2∗3∗⋯∗20101 * 2 * 3 * \dots * 2010

x∗4=(x−4)⋅0+4=4x * 4 = (x-4)\cdot0 + 4 = 4 și 4∗x=44 * x = 4 pentru orice xx. Folosind asociativitatea:

1∗2∗⋯∗2010=((1∗2∗3)∗4)∗(5∗⋯∗2010)=4∗(… )=4.1 * 2 * \dots * 2010 = \big((1*2*3) * 4\big) * (5 * \dots * 2010) = 4 * (\dots) = 4.

Răspuns: 44. Barem: 2p elementul absorbant, 3p calculul.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:R∗→Rf:\mathbb R^*\to\mathbb R, f(x)=x2+2xf(x) = x^2 + \dfrac2x

a) f′(x)f'(x)

f′(x)=2x−2x2.f'(x) = 2x - \frac{2}{x^2}.

Barem: 2p derivatele termenilor, 3p rezultatul.

b) Tangenta în A(2,5)A(2, 5)

f(2)=4+1=5f(2) = 4 + 1 = 5, f′(2)=4−24=72f'(2) = 4 - \dfrac24 = \dfrac72:

y−5=72(x−2)  ⟺  y=72x−2.y - 5 = \frac72(x - 2) \iff y = \frac72x - 2.

Răspuns: y=72x−2y = \dfrac72x - 2. Barem: 2p formula, 2p valorile, 1p ecuația.

c) Asimptota verticală

lim⁡x↗0(x2+2x)=−∞,lim⁡x↘0(x2+2x)=+∞.\lim_{x\nearrow0}\left(x^2 + \frac2x\right) = -\infty, \qquad \lim_{x\searrow0}\left(x^2 + \frac2x\right) = +\infty.

Răspuns: dreapta x=0x = 0. Barem: 4p limitele, 1p concluzia.

2. f(x)=ln⁡xxf(x) = \dfrac{\ln x}{\sqrt x}, g(x)=2x(ln⁡x−2)g(x) = 2\sqrt x(\ln x - 2), x>0x > 0

a) gg este o primitivă a lui ff

gg este derivabilă pe (0,+∞)(0, +\infty) și

g′(x)=22x(ln⁡x−2)+2x⋅1x=ln⁡x−2x+2x=ln⁡xx=f(x).g'(x) = \frac{2}{2\sqrt x}(\ln x - 2) + 2\sqrt x\cdot\frac1x = \frac{\ln x - 2}{\sqrt x} + \frac{2}{\sqrt x} = \frac{\ln x}{\sqrt x} = f(x).

Barem: 1p derivabilitatea, 3p derivata, 1p concluzia.

b) ∫14f(x) dx\displaystyle\int_1^4 f(x)\,dx

∫14f(x) dx=g(4)−g(1)=4(ln⁡4−2)−2(0−2)=8ln⁡2−8+4=8ln⁡2−4.\int_1^4 f(x)\,dx = g(4) - g(1) = 4(\ln4 - 2) - 2(0 - 2) = 8\ln2 - 8 + 4 = 8\ln 2 - 4.

Răspuns: 8ln⁡2−48\ln2 - 4. Barem: 1p Leibniz–Newton, 2p înlocuirea, 2p rezultatul.

c) ∫1e22g(x)f(x) dx\displaystyle\int_1^{e^2}2^{g(x)}f(x)\,dx

Cum f=g′f = g', integrandul este 2g(x)g′(x)=(2g(x)ln⁡2)′2^{g(x)}g'(x) = \left(\dfrac{2^{g(x)}}{\ln 2}\right)':

∫1e22g(x)g′(x) dx=2g(x)ln⁡2∣1e2.\int_1^{e^2}2^{g(x)}g'(x)\,dx = \frac{2^{g(x)}}{\ln2}\Big|_1^{e^2}.

g(e2)=2e(2−2)=0g(e^2) = 2e(2 - 2) = 0, g(1)=2(0−2)=−4g(1) = 2(0 - 2) = -4, deci

20−2−4ln⁡2=1−116ln⁡2=1516ln⁡2.\frac{2^0 - 2^{-4}}{\ln 2} = \frac{1 - \frac1{16}}{\ln2} = \frac{15}{16\ln 2}.

Răspuns: 1516ln⁡2\dfrac{15}{16\ln2}. Barem: 3p primitiva, 2p calculul.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.1S7=56S_7 = 56
I.2A(4,7)A(4, 7)
I.3x=±3x = \pm3
I.436003600
I.5m∈{−1,2}m \in \{-1, 2\}
I.6cos⁡x=223\cos x = \frac{2\sqrt2}{3}
II.1.a(m−1)2(m-1)^2
II.1.b(1,−1,3)(1, -1, 3)
II.2.c44
III.1.by=72x−2y = \frac72x - 2
III.1.cx=0x = 0
III.2.b8ln⁡2−48\ln2 - 4
III.2.c1516ln⁡2\frac{15}{16\ln2}

Ce merită reținut din varianta 10

  • Progresii aritmetice: din doi termeni afli a1a_1 și rr, apoi Sn=(a1+an)n2S_n = \frac{(a_1 + a_n)n}{2}.
  • Coliniaritate: scrie ecuația dreptei prin două puncte și impune ca al treilea să o verifice.
  • Element absorbant (x∗4=4x * 4 = 4) într-un produs lung: rezultatul este chiar acel element.
  • ∫ag(x)g′(x) dx=ag(x)ln⁡a\int a^{g(x)}g'(x)\,dx = \frac{a^{g(x)}}{\ln a} — recunoaște derivata funcției compuse.

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă