Subiect și barem BAC 2012 Matematică (tehnologic)
2012
Iunie–Iulie
Varianta 5
Rezolvare explicată

Rezolvare BAC 2012 Matematică (tehnologic) — Iunie–Iulie, varianta 5

Rezolvarea completă a subiectului de Bacalaureat 2012 la Matematică (M2 — filiera tehnologică / științe ale naturii), sesiunea iunie–iulie, varianta 5. Pentru fiecare cerință găsești enunțul pe scurt, rezolvarea pas cu pas, răspunsul final și cum se punctează conform baremului oficial. Timp de lucru la examen: 3 ore; se acordă 10 puncte din oficiu.

Cum să folosești rezolvarea: lucrează întâi singur subiectul (deschide PDF-ul de mai sus), apoi compară fiecare pas. Dacă ai ajuns la alt drum corect, primești tot punctajul — baremul acceptă orice soluție corectă.

Subiectul I (30 de puncte)

1. 2−1+2−2=0,752^{-1} + 2^{-2} = 0{,}75

12+14=34=0,75.\frac12 + \frac14 = \frac34 = 0{,}75.

Barem: 3p, 2p.

2. 2x−3<0\dfrac{2}{x - 3} < 0

Numărătorul e pozitiv, deci fracția e negativă exact când x−3<0x - 3 < 0.

Răspuns: x∈(−∞,3)x \in (-\infty, 3). Barem: 3p, 2p.

3. x+2=x+2\sqrt{x + 2} = x + 2

Condiție: x≥−2x \ge -2. Ridicând la pătrat: x+2=(x+2)2  ⟺  (x+2)(x+1)=0x + 2 = (x+2)^2 \iff (x + 2)(x + 1) = 0.

Răspuns: x∈{−2,−1}x \in \{-2, -1\} (ambele verifică). Barem: 1p, 2p, 2p.

4. Depozit de 900 lei, după un an 1008 lei; dobânda p%p\%

Dobânda este 1008−900=1081008 - 900 = 108 lei: p100⋅900=108  ⟺  9p=108  ⟺  p=12\dfrac{p}{100}\cdot 900 = 108 \iff 9p = 108 \iff p = 12.

Răspuns: p=12p = 12. Barem: 1p, 2p, 2p.

5. BB astfel încât A(2,3)A(2,3) să fie mijlocul lui (OB)(OB)

2=0+xB22 = \dfrac{0 + x_B}{2}, 3=0+yB23 = \dfrac{0 + y_B}{2}.

Răspuns: B(4,6)B(4, 6). Barem: 3p, 2p.

6. Unghiul ascuțit xx cu sin⁡x+4cos⁡xcos⁡x=5\dfrac{\sin x + 4\cos x}{\cos x} = 5

sin⁡x+4cos⁡x=5cos⁡x  ⟺  sin⁡x=cos⁡x  ⟺  tg⁡x=1\sin x + 4\cos x = 5\cos x \iff \sin x = \cos x \iff \operatorname{tg} x = 1; xx ascuțit.

Răspuns: x=45∘x = 45^\circ. Barem: 1p, 2p, 2p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. H(x)=(10001ln⁡x001)H(x) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0\\ 0 & 1 & \ln x\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix}, x>0x > 0

a) det⁡(H(x))=1\det(H(x)) = 1

Matrice superior triunghiulară cu 11 pe diagonală: det⁡=1⋅1⋅1=1\det = 1\cdot1\cdot1 = 1. Barem: 4p, 1p.

b) a>0a > 0 cu H(x)H(a)=H(x)H(x)H(a) = H(x) pentru orice x>0x > 0

H(x)H(a)=(10001ln⁡a+ln⁡x001)=H(ax).H(x)H(a) = \begin{pmatrix} 1 & 0 & 0\\ 0 & 1 & \ln a + \ln x\\ 0 & 0 & 1\end{pmatrix} = H(ax).

Egalitatea cu H(x)H(x) cere ln⁡a+ln⁡x=ln⁡x\ln a + \ln x = \ln x, adică ln⁡a=0\ln a = 0.

Răspuns: a=1a = 1. Barem: 3p, 2p.

c) det⁡(H(1)+H(2)+…+H(2012))\det(H(1) + H(2) + \ldots + H(2012))

∑k=12012H(k)=(20120002012ln⁡1+ln⁡2+⋯+ln⁡2012002012)=(20120002012ln⁡(2012!)002012).\sum_{k=1}^{2012} H(k) = \begin{pmatrix} 2012 & 0 & 0\\ 0 & 2012 & \ln 1 + \ln 2 + \dots + \ln 2012\\ 0 & 0 & 2012\end{pmatrix} = \begin{pmatrix} 2012 & 0 & 0\\ 0 & 2012 & \ln(2012!)\\ 0 & 0 & 2012\end{pmatrix}.

Matricea este superior triunghiulară, deci determinantul este 201232012^3.

Răspuns: 201232012^3. Barem: 3p, 2p.

2. f=X3+3X2−3X−1f = X^3 + 3X^2 - 3X - 1, cu rădăcinile x1,x2,x3x_1, x_2, x_3

a) X−1∣fX - 1 \mid f

f(1)=1+3−3−1=0f(1) = 1 + 3 - 3 - 1 = 0, deci (teorema lui Bézout) X−1X - 1 divide ff. Barem: 3p, 2p.

b) x12+x22+x32x_1^2 + x_2^2 + x_3^2

Viète: x1+x2+x3=−3x_1 + x_2 + x_3 = -3, x1x2+x1x3+x2x3=−3x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = -3:

(−3)2−2(−3)=9+6=15.(-3)^2 - 2(-3) = 9 + 6 = 15.

Răspuns: 1515. Barem: 1p, 1p, 3p.

c) (2−x1)(2−x2)(2−x3)=13(2 - x_1)(2 - x_2)(2 - x_3) = 13

f=(X−x1)(X−x2)(X−x3)f = (X - x_1)(X - x_2)(X - x_3), deci produsul cerut este f(2)=8+12−6−1=13f(2) = 8 + 12 - 6 - 1 = 13. ■\blacksquare Barem: 3p, 2p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. f:(0,+∞)→Rf:(0, +\infty) \to \mathbb R, f(x)=x−ln⁡xf(x) = \sqrt x - \ln x

a) lim⁡x→4f(x)−f(4)x−4=0\lim\limits_{x\to4}\dfrac{f(x) - f(4)}{x - 4} = 0

Limita este f′(4)f'(4). f′(x)=12x−1xf'(x) = \dfrac{1}{2\sqrt x} - \dfrac1x, deci f′(4)=14−14=0f'(4) = \dfrac14 - \dfrac14 = 0. Barem: 2p, 2p, 1p.

b) ff crescătoare pe (4,+∞)(4, +\infty)

f′(x)=x−22xf'(x) = \dfrac{\sqrt x - 2}{2x}; pentru x>4x > 4, x>2\sqrt x > 2, deci f′(x)>0f'(x) > 0. Barem: 2p, 3p.

c) Asimptota verticală

lim⁡x→0x>0(x−ln⁡x)=0−(−∞)=+∞.\lim_{\substack{x\to0\\x>0}}(\sqrt x - \ln x) = 0 - (-\infty) = +\infty.

Răspuns: dreapta x=0x = 0. Barem: 3p, 2p.

2. f(x)=xexf(x) = xe^x

a) F(x)=xex−ex+2012F(x) = xe^x - e^x + 2012 este primitivă a lui ff

F′(x)=ex+xex−ex=xex=f(x)F'(x) = e^x + xe^x - e^x = xe^x = f(x). Barem: 3p, 2p.

b) ∫1ef(ln⁡x) dx\displaystyle\int_1^e f(\ln x)\,dx

f(ln⁡x)=ln⁡x⋅eln⁡x=xln⁡xf(\ln x) = \ln x\cdot e^{\ln x} = x\ln x. Prin părți:

∫1exln⁡x dx=x22ln⁡x∣1e−∫1ex2dx=e22−x24∣1e=e22−e2−14=e2+14.\int_1^e x\ln x\,dx = \frac{x^2}{2}\ln x\Big|_1^e - \int_1^e\frac{x}{2}dx = \frac{e^2}{2} - \frac{x^2}{4}\Big|_1^e = \frac{e^2}{2} - \frac{e^2 - 1}{4} = \frac{e^2 + 1}{4}.

Răspuns: e2+14\dfrac{e^2 + 1}{4}. Barem: 1p, 2p, 2p.

c) Volumul pentru g(x)=f(x)x=exg(x) = \dfrac{f(x)}{x} = e^x, x∈[1,2]x \in [1, 2]

V=π∫12e2xdx=πe2x2∣12=π(e4−e2)2=πe2(e2−1)2.V = \pi\int_1^2 e^{2x}dx = \pi\frac{e^{2x}}{2}\Big|_1^2 = \frac{\pi(e^4 - e^2)}{2} = \frac{\pi e^2(e^2 - 1)}{2}.

Răspuns: πe2(e2−1)2\dfrac{\pi e^2(e^2 - 1)}{2}. Barem: 2p, 2p, 1p.

Rezumatul răspunsurilor

CerințăRăspuns
I.2x∈(−∞,3)x \in (-\infty, 3)
I.3x∈{−2,−1}x \in \{-2, -1\}
I.4p=12p = 12
I.5B(4,6)B(4, 6)
I.6x=45∘x = 45^\circ
II.1.ba=1a = 1
II.1.c201232012^3
II.2.b1515
III.1.cx=0x = 0
III.2.be2+14\tfrac{e^2+1}{4}
III.2.cπe2(e2−1)2\tfrac{\pi e^2(e^2-1)}{2}

Ce merită reținut din varianta 5

  • H(x)H(y)=H(xy)H(x)H(y) = H(xy) — matricele cu ln⁡x\ln x transformă înmulțirea în adunare de logaritmi.
  • ∏(a−xi)=f(a)\prod(a - x_i) = f(a) pentru un polinom monic cu rădăcinile xix_i.
  • eln⁡x=xe^{\ln x} = x simplifică imediat f(ln⁡x)f(\ln x).

Alte subiecte Matematică (tehnologic) rezolvate

Reclamă