Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a modelului de subiect pentru Bacalaureatul 2017 la Limba și literatura română, profil umanist/pedagogic. Subiectul I are nouă cerințe pe primul dintre cele Șaptesprezece poeme din ciclul Ioana Maria de Geo Bogza, Subiectul al II-lea cere un text argumentativ despre importanța cunoașterii literaturii contemporane, iar Subiectul al III-lea un eseu despre relația dintre două personaje dintr-un text narativ de Marin Preda.
Sfat: poemul lui Bogza este scris în vers liber, fără strofe; numără versurile cu atenție pentru itemii 7 și 9 („primele optsprezece” și „ultimele patru”). La eseu, relația dintre Ilie Moromete și fiul său Niculae este una dintre cele mai bogate în evoluție.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Sinonime pentru „întotdeauna” și „se întorc” (2p)
Model: întotdeauna – mereu, totdeauna; se întorc – revin.
2. Rolul virgulei în „care trăiesc, visează și mor departe” (2p)
Model: Virgula marchează un raport de coordonare prin juxtapunere între două propoziții atributive de același fel („care trăiesc”, „visează”).
3. Enunț cu sensul conotativ al substantivului „insulă” (2p)
Model: Biblioteca orașului era o insulă de liniște în mijlocul agitației. (sens conotativ: loc izolat, refugiu)
4. Două secvențe cu dimensiunea spațială (4p)
Model: „porturile unde se întorc seara pescuitorii de coralii” și „munți acoperiți de zăpezi” (se acceptă și „mările sudului”).
5. Tema și un motiv literar (4p)
Model: Tema poeziei este iubirea neîmpărtășită; un motiv literar este marea (se acceptă și: depărtarea, corăbiile, floarea).
6. Două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității (4p)
Model: pronumele personal de persoana a II-a „tu” și verbul „ești”, care marchează adresarea directă; se acceptă și mărcile de persoana I, „mele”, „mă uitam”.
7. Două figuri de stil din primele optsprezece versuri (4p)
Model: Comparația depărtărilor cu niște harfe sugerează că dorul de alte lumi era, pentru Ioana Maria, o muzică interioară, o chemare permanentă spre necunoscut. Enumerația „munți acoperiți de zăpezi, insule, păduri și orașe necunoscute” amplifică fascinația ei pentru tot ce este exotic și îndepărtat, construind un spațiu imens, fără limite.
Punctaj: 1p + 1p identificarea, 1p + 1p semnificația. Se acceptă și repetiția adverbului „departe”.
8. Două trăsături ale genului liric, ilustrate (4p)
Model: Prima trăsătură este transmiterea directă a sentimentelor: eul liric își exprimă admirația pentru iubită, pe care o numește cea mai frumoasă floare din lume. A doua este prezența instanțelor comunicării lirice: eul liric, marcat prin persoana I („privirile mele”), și destinatara, Ioana Maria, căreia i se adresează la persoana a II-a.
9. Comentariul ultimelor patru versuri (60–100 de cuvinte) (4p)
Model (≈ 90 de cuvinte): Ultimele versuri dezvăluie drama eului liric, a cărui iubire nu a fost observată. Conjuncția „și”, urmată de negația „niciun cântec”, opune toate cântecele lumii, auzite de Ioana Maria, singurului pe care ea nu l-a auzit: cel din privirea iubitului. Metafora „depărtarea stelară” sugerează intensitatea și puritatea sentimentului, comparabilă cu infinitul cosmic. Paradoxul este evident: femeia caută depărtarea în lume, dar nu o vede pe cea din ochii celui de lângă ea. Declarația finală, simplă și directă, transformă iubita într-o floare unică.
Punctaj: 3p comentariul + 1p limita de cuvinte.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Cerința: text argumentativ de 150–300 de cuvinte despre importanța cunoașterii literaturii contemporane. (Exemplele literare nu sunt obligatorii.)
Model (≈ 240 de cuvinte):
Consider că literatura contemporană merită cunoscută, deoarece vorbește despre problemele lumii în care trăim și ne ajută să ne înțelegem prezentul.
În primul rând, scriitorii contemporani surprind realitățile, temerile și speranțele epocii noastre. Ei scriu despre migrație, despre tehnologie, despre singurătatea din marile orașe sau despre memoria recentă a comunismului. Citindu-i, tinerii își regăsesc propriile întrebări și înțeleg că literatura nu este doar o disciplină școlară despre trecut, ci o oglindă a lumii de azi. Prin urmare, lectura autorilor actuali face literatura mai apropiată de cititori.
În al doilea rând, cunoașterea literaturii contemporane ne ajută să înțelegem evoluția culturii. Comparând un roman de azi cu unul clasic, observăm cum s-au schimbat temele, tehnicile narative și limbajul. Astfel, devenim cititori mai atenți și mai critici, capabili să apreciem atât tradiția, cât și inovația. Mai mult, susținând autorii actuali prin lectură, contribuim la viața culturală a comunității noastre.
Desigur, literatura contemporană nu trebuie să înlocuiască operele clasice, ci să le completeze.
În concluzie, a cunoaște literatura contemporană înseamnă a fi conectat la prezent și a înțelege, prin artă, lumea în schimbare în care trăim.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de 600–900 de cuvinte despre relația dintre două personaje dintr-un text narativ de Marin Preda.
Repere: statutul fiecărui personaj (2 × 2p); evoluția relației prin două scene comentate (4p); patru elemente de structură, compoziție și limbaj (4 × 1p); opinie argumentată (4p). Redactare: 14p.
Textul ales: Moromeții, relația Ilie Moromete – Niculae (alternative: Moromete – Paraschiv; Victor Petrini – Matilda din Cel mai iubit dintre pământeni).
Eseu-model (≈ 640 de cuvinte)
Marin Preda este cel mai important prozator al perioadei postbelice, iar romanul Moromeții, în două volume (1955 și 1967), înfățișează destrămarea familiei țărănești tradiționale. Relația dintre Ilie Moromete și mezinul său, Niculae, este una dintre cele mai complexe ale romanului: ea evoluează de la autoritatea paternă la conflictul dintre două mentalități.
Ilie Moromete este, din punct de vedere social, un țăran mijlocaș din satul Siliștea-Gumești, capul unei familii numeroase. Psihologic, este ironic, contemplativ, disimulat, un om care privește lumea ca pe un spectacol. Moral, este un tată care vrea să păstreze pământul întreg pentru copii și care crede în valorile țărănești. Niculae este cel mai mic dintre copii, un băiat de doisprezece ani la începutul romanului. Psihologic, este sensibil, visător, dornic de cunoaștere, iar moral este un copil cinstit, care suferă de nedreptățile din familie. Spre deosebire de frații lui, el nu este interesat de avere, ci de școală.
Relația dintre cei doi evoluează de la neînțelegere la confruntare. Un prim episod semnificativ este cel al dorinței lui Niculae de a merge la școală. Copilul vrea să-și continue studiile, dar Moromete refuză să plătească taxa, considerând că învățătura nu aduce bani și că băiatul trebuie să păzească oile. Ironiile tatălui, care îl întreabă ce folos are „școala”, îl rănesc pe Niculae. Totuși, după ce copilul primește un premiu la școală, Moromete pare impresionat, iar până la urmă acceptă, fără multe cuvinte, să-l lase să învețe. Episodul arată că, sub aparenta indiferență, tatăl ține la fiul său. Al doilea episod se petrece în volumul al doilea, după instaurarea comunismului. Niculae, devenit activist de partid, se întoarce în sat și îi cere tatălui să accepte noua ordine. Discuțiile dintre ei, purtate în timpul nopților, devin confruntări între două viziuni asupra lumii: tatăl apără libertatea țăranului și valorile tradiționale, iar fiul crede într-o lume nouă. Moromete îi spune, în final, că el a trăit independent toată viața, ceea ce arată că nu renunță la convingerile lui.
Un prim element de structură relevant este conflictul. Conflictul dintre generații, prezent în tot romanul, are două forme: cel dintre Moromete și fiii cei mari, care pleacă la București cu oile, și cel dintre Moromete și Niculae, care se mută în plan ideologic. Al doilea element este perspectiva narativă: naratorul omniscient se apropie adesea de punctul de vedere al lui Niculae, astfel încât cititorul îl vede pe Moromete prin ochii fiului. Al treilea element este timpul narativ: primul volum se desfășoară în câteva luni dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, iar al doilea acoperă câțiva ani de după război. Trecerea timpului transformă relația, pentru că transformă lumea în care trăiesc cei doi. Al patrulea element sunt modalitățile de caracterizare: Moromete este caracterizat mai ales indirect, prin replici ironice și gesturi, iar Niculae prin gânduri și trăiri, redate prin stil indirect liber.
În opinia mea, relația dintre Moromete și Niculae reflectă tema destrămării satului tradițional și ideea că fiecare generație caută alte valori. Primul argument este faptul că Niculae nu continuă modul de viață al tatălui: el alege școala și, mai târziu, ideologia, renunțând la pământ. Al doilea argument este finalul romanului, în care Moromete, bătrân, îi spune doctorului, înainte de moarte, că a dus o viață independentă. Replica arată că, deși a pierdut lupta cu istoria, își păstrează demnitatea. Niculae, la rândul lui, recunoaște, după moartea tatălui, valoarea lui. Prin urmare, relația dintre ei este o imagine a ruperii dintre lumea veche și cea nouă.
Relația dintre cei doi se poate compara și cu cea dintre Moromete și fiii cei mari, Paraschiv, Nilă și Achim. Aceștia îl înfruntă pentru avere și îl părăsesc, în timp ce Niculae îl contrazice pentru idei.
În concluzie, relația dintre Ilie Moromete și Niculae este construită prin conflict, perspectivă narativă, timp și caracterizare complexă. Marin Preda arată, prin ea, că schimbarea istoriei poate despărți un tată de fiul său, dar nu poate șterge legătura dintre ei.
Greșeli frecvente
- Alegi un roman al altui autor — eseul nu răspunde cerinței.
- Rezumi întregul roman, fără să urmărești concret evoluția relației.
- Prezinți doar unul dintre personaje sau doar trăsăturile psihologice.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I (1–9) | 30p | numărarea corectă a versurilor, figuri de stil explicate, comentariu de 60–100 de cuvinte |
| II | 30p | ipoteză proprie, două argumente dezvoltate, concluzie, 150–300 de cuvinte |
| III | 30p | statutul ambelor personaje, evoluția relației, patru elemente, opinie, 600–900 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |