Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a modelului de subiect pentru Bacalaureatul 2018 la Limba și literatura română, profil umanist/pedagogic. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Jurnal 1935–1944 de Mihail Sebastian, despre primele zile la schi. La Subiectul al II-lea apare un fragment din piesa Iertarea de Ion Băieșu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere relația dintre două personaje dintr-un text narativ de Mihail Sadoveanu.
Cum să folosești modelele: 2018 este primul an cu structura actuală (Subiectul I de 50 de puncte, cu cerințe în enunțuri și text argumentativ de minimum 150 de cuvinte). Răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Scrie-le cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul secvenței „tranșând discuția” (6p)
Model: Secvența „tranșând discuția” are sensul de „încheind discuția”, adică punând capăt categoric conversației.
Punctaj: 4p sensul, 1p răspuns în enunț, 1p corectitudinea exprimării.
2. Ziua în care autorul s-a oprit la Predeal (6p)
Model: Autorul s-a oprit la Predeal joi, deoarece însemnarea este scrisă sâmbătă, iar oprirea s-a petrecut „alaltăieri”.
3. Momentul zilei în care începe orele de schi + justificare (6p)
Model: Autorul începe orele de schi dimineața, lucru dovedit de exclamația „Ce dimineață fericită!”.
Punctaj: 2p momentul, 2p secvența, 1p + 1p formulare și exprimare.
4. De ce, în februarie, nu mai are senzația de „zbor fără direcție” (6p)
Model: În februarie, autorul nu mai are senzația vertiginoasă de zbor fără direcție pentru că a căpătat experiență: s-a familiarizat cu echipamentul, își controlează și își corectează mișcările în timpul cursei și a devenit mai stăpân pe frână, deci mai sigur și mai prudent.
Punctaj: 4p explicație nuanțată (2p o simplă încercare), 1p + 1p formulare și exprimare.
5. O trăsătură morală din al treilea paragraf, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): Din al treilea paragraf reiese hotărârea autorului. Deși fusese descurajat de cineva care îi spusese că un om fricos nu va învăța niciodată să schieze, el afirmă ferm că va reuși și coboară panta fără să cadă, dovedind ambiție și încredere în sine.
Punctaj: 1p numirea trăsăturii, 3p prezentarea, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimarea. Se acceptă și: ambiția, perseverența, autoironia.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă a învăța un sport este dificil sau nu, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura punctată: opinie (1p) → două argumente enunțate (2 × 2p) și dezvoltate (2 × 2p) → raportare la text (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p), norme (2p), ortografie și punctuație (1p), așezare în pagină (1p).
Model (≈ 220 de cuvinte):
Consider că a învăța un sport nu este atât de dificil pe cât pare, dacă ai răbdare și curajul de a începe.
În primul rând, cea mai mare piedică este, de cele mai multe ori, teama, nu lipsa de talent. În fragmentul din Jurnal 1935–1944, Mihail Sebastian este avertizat că, fiind fricos, nu va învăța niciodată să schieze. Totuși, din prima zi, el coboară panta de la Stâna Regală fără să cadă și primește chiar aprecierea profesoarei. Prin urmare, odată depășită frica, progresul vine mai repede decât ne așteptăm.
În al doilea rând, exercițiul transformă treptat dificultatea în obișnuință. Același autor observă, după câteva săptămâni, că nu mai este intimidat de echipament și că își controlează mișcările. Din experiența personală, la primele lecții de înot mi se părea imposibil să-mi coordonez respirația cu mișcarea brațelor, însă după o lună de antrenamente regulate am reușit să înot o lungime de bazin fără oprire.
Așadar, învățarea unui sport cere efort și perseverență, dar nu este o barieră de netrecut; cu răbdare, orice începător poate descoperi bucuria mișcării.
Observă conectorii: „În primul rând”, „Prin urmare”, „În al doilea rând”, „Așadar”.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din Iertarea de Ion Băieșu.
Ce cere baremul: prezentarea rolului notațiilor autorului, cu exemple din text (6p), plus 4p pentru redactare (conectori, norme, ortografie, minimum 50 de cuvinte).
Model (≈ 110 cuvinte):
În fragmentul din piesa Iertarea de Ion Băieșu, notațiile autorului au un rol esențial în construirea atmosferei și în caracterizarea personajelor. Didascalia de la începutul actului fixează decorul — interiorul unei case de la țară, în plină iarnă — și sugerează izolarea cuplului. Indicațiile despre personaje funcționează ca o caracterizare directă: Lia este obosită și tristă, cu părul albit la tâmple, iar George este slab și abătut. Notația potrivit căreia cei doi „nu se ascultă unul pe celălalt” arată lipsa de comunicare dintre ei, iar „cu o privire înfrântă” dezvăluie starea de resemnare a lui George. Astfel, didascaliile completează replicile și orientează punerea în scenă.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre relația dintre două personaje dintr-un text narativ de Mihail Sadoveanu.
Cele trei repere (câte 6p) + redactarea (12p):
- Statutul social, moral, psihologic al fiecărui personaj (2 × 3p).
- Evoluția relației, prezentată (2p) și ilustrată prin două episoade (2 × 2p).
- Două elemente de structură, compoziție sau limbaj, analizate în raport cu relația (2 × 3p).
Textul ales: Baltagul, relația Vitoria Lipan – Gheorghiță.
Eseu-model (≈ 480 de cuvinte)
Mihail Sadoveanu a publicat romanul Baltagul în 1930, inspirându-se din motivul baladei Miorița. Povestea Vitoriei Lipan, care pornește să afle adevărul despre dispariția soțului, este și povestea maturizării fiului ei, Gheorghiță. Relația dintre mamă și fiu evoluează de la ocrotire la colaborare și, în final, la transferul autorității.
Vitoria Lipan este soția oierului Nechifor Lipan, din satul Măgura Tarcăului. Din punct de vedere social, ea este o femeie de munte, gospodină respectată, mamă a doi copii. Psihologic, este lucidă, perseverentă, atentă la semne și capabilă de deducții rapide. Moral, este fidelă soțului și tradițiilor, pe care le respectă ca pe niște legi. Gheorghiță este fiul ei, un tânăr de aproximativ șaisprezece ani. Social, el este moștenitorul gospodăriei, cel care va trebui să ia locul tatălui. Psihologic, la începutul romanului este timid, nesigur și supus mamei, dar treptat devine curajos. Moral, este un fiu ascultător, care își asumă datoria față de tatăl dispărut.
La început, relația dintre cei doi este una de autoritate maternă: Vitoria ia toate deciziile, iar Gheorghiță execută. Pe măsură ce călătoria înaintează, mama îl implică tot mai mult, iar băiatul se maturizează.
Un prim episod relevant este cel al pregătirii plecării. Vitoria îl trimite pe Gheorghiță să sfințească baltagul tatălui și îi dă instrucțiuni precise despre drum. Ea îl tratează încă ca pe un copil, dar îl pregătește pentru rolul de bărbat al casei. Băiatul ascultă fără să înțeleagă pe deplin intențiile mamei, ceea ce arată distanța dintre experiența ei și naivitatea lui.
Al doilea episod este coborârea în râpa de la Crucea Talienilor, unde Vitoria găsește osemintele lui Nechifor. Ea îl trimite pe Gheorghiță să coboare primul, iar băiatul, deși îngrozit, petrece o noapte lângă rămășițele tatălui. Această probă are valoare de inițiere: copilul învinge frica și devine bărbat. În finalul romanului, la praznic, Vitoria îi încredințează baltagul, iar Gheorghiță îl lovește pe Calistrat Bogza, făcând dreptate. Relația ajunge la echilibru: mama a condus investigația, dar fiul duce la capăt pedeapsa.
Un prim element de structură semnificativ este motivul drumului. Călătoria Vitoriei și a lui Gheorghiță pe urmele lui Nechifor are o dublă semnificație: este o anchetă, dar și un drum inițiatic pentru fiu. Fiecare etapă — Dorna, Vatra Dornei, Suha — îl apropie de adevăr și îl schimbă interior. Fără această structură a călătoriei, evoluția relației nu ar fi posibilă.
Al doilea element este perspectiva narativă. Naratorul omniscient se apropie de punctul de vedere al Vitoriei, ale cărei gânduri și presimțiri sunt redate prin stil indirect liber. Gheorghiță este văzut adesea prin ochii mamei, care îi observă stângăcia sau curajul. Astfel, cititorul urmărește transformarea fiului din perspectiva celei care îl formează.
În concluzie, relația dintre Vitoria și Gheorghiță este o relație de formare, construită prin motivul drumului și prin perspectiva narativă. Sadoveanu arată că datoria față de cei dispăruți se transmite din generație în generație, iar copilul devine bărbat atunci când își asumă această datorie.
Greșeli frecvente
- Prezinți statutul personajelor doar ca listă de trăsături, fără nuanțe — primești 1p din 3.
- Episoadele sunt rezumate, dar nu arată cum se schimbă relația.
- Sub 400 de cuvinte — nu se acordă punctajul de redactare (12p).
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | rolul didascaliilor, cu exemple din fragment |
| III | 30p | statutul ambelor personaje, evoluția relației, două elemente analizate, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |