Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2022 la Limba și literatura română, profil uman, sesiunea august–septembrie, varianta 3. Textul-suport de la Subiectul I este un fragment din Bacovia. Poezie sau destin de Agatha Grigorescu-Bacovia, care evocă o plimbare de primăvară pe malul Bistriței. La Subiectul al II-lea apare un fragment din nuvela Popa Man de Ion Agârbiceanu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text poetic de Lucian Blaga.
Sfat: subiectele I și II coincid cu cele de la profilul real, varianta 3; diferă doar eseul. Răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al secvenței „de tot felul” (6p)
Model: În textul dat, secvența „de tot felul” are sensul de „felurite”, „variate”.
Punctaj: 4p sensul, 1p enunț, 1p exprimare.
2. Râul pe malul căruia se plimbă cei doi (6p)
Model: Cei doi tineri se plimbă pe malul Bistriței.
Punctaj: 4p + 1p + 1p.
3. Florile asociate mirosului cireșilor + justificare (6p)
Model: Autoarea asociază mirosul cireșilor înfloriți cu cel al crizantemelor, lucru dovedit de secvența „o mireasmă amăruie, asemeni crizantemelor toamna”.
Punctaj: 2p florile (crizantemele), 2p secvența, 1p + 1p.
4. De ce se oprește Bacovia din scrierea poeziei Furtună (6p)
Model: Bacovia se oprește din scrierea poeziei Furtună deoarece își amintește că a doua zi trebuie să predea niște versuri traduse la limba latină. Fiind elev, el acordă prioritate temei pentru școală și lasă poezia deoparte, urmând să o reia abia după o altă furtună, trăită în alt loc de pe malul Bistriței.
Punctaj: 4p explicație nuanțată (2p încercare), 1p + 1p.
5. O trăsătură morală a autoarei, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): O trăsătură morală a autoarei este discreția. Când observă că Bacovia notează ceva într-un carnețel și pare să se ferească, ea se preface că nu a văzut nimic. Gestul arată respect pentru intimitatea poetului și delicatețe în relația cu acesta.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentare nuanțată, 1p numărul de cuvinte, 1p exprimare. Acceptată și: sensibilitatea (se înfioară ascultând poezia).
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă experiențele de viață influențează sau nu procesul de creație, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura punctată (barem 2022): opinie (1p), două argumente enunțate (4p) și dezvoltate (4p), valorificarea textului (3p) + experiență (1p), concluzie (1p), conectori (2p), norme (1p), ortografie–punctuație (1p), așezare (1p), minimum 150 de cuvinte (1p).
Model (≈ 215 cuvinte):
Sunt convins că experiențele de viață influențează profund procesul de creație, deoarece ele oferă artistului emoțiile și imaginile pe care le transformă în operă.
În primul rând, o trăire intensă poate deveni chiar punctul de plecare al unei creații. În fragmentul din Bacovia. Poezie sau destin, poetul îi povestește Agathei Grigorescu-Bacovia că, elev fiind, a fost surprins de o furtună cumplită pe malul Bistriței și s-a adăpostit într-o scorbură. Întors acasă, a început poezia Furtună, numită de el „poema spaimei”. Așadar, spaima trăită s-a transformat direct în versuri.
În al doilea rând, experiențele cotidiene, chiar și cele simple, alimentează sensibilitatea creatorului. În același text, Bacovia notează pe portativ un cântec pe care l-a „prins din clipocitul apei”. De asemenea, din experiența culturală, știm că Ion Creangă și-a scris Amintirile din copilărie pornind de la anii petrecuți la Humulești, iar întâmplările reale au devenit pagini de literatură universal cunoscute.
Prin urmare, creația nu apare din nimic. Talentul artistului transformă experiențele trăite în opere care îi emoționează și pe ceilalți.
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă în fragmentul din Popa Man de Ion Agârbiceanu.
Ce cere baremul: perspectivă de tip obiectiv (2p) + prezentare nuanțată, cu exemple: relatare la persoana a III-a, omnisciență (4p) + redactare (4p).
Model (≈ 110 cuvinte):
În fragmentul din nuvela Popa Man de Ion Agârbiceanu, perspectiva narativă este de tip obiectiv. Naratorul nu participă la acțiune și relatează la persoana a III-a, urmărindu-l pe preot când iese pe uliță. Naratorul este omniscient, deoarece știe mai mult decât personajul: cunoaște ceea ce văd sătenii, adică faptul că popa Man a îmbătrânit și umblă aplecat de spate, deși acesta nu își dă seama. Totodată, el pătrunde în interioritatea preotului, redând mulțumirea de la început și apoi neîndemânarea și teama care îl copleșesc. Relatarea rămâne credibilă, iar naratorul nu își judecă personajul.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text poetic de Lucian Blaga.
Ce punctează baremul (18p + 12p redactare):
- Încadrarea (6p): curent (2p) + două trăsături numite (2p) + ilustrate (2p).
- Tema (2p) + două imagini/idei poetice comentate (2 × 2p).
- Două elemente de compoziție și/sau limbaj analizate, cu relevanța lor (2 × 3p; 2p fără justificare).
Textul ales: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga (Poemele luminii, 1919).
Eseu-model (≈ 420 de cuvinte)
Lucian Blaga, poet, filozof și dramaturg, este una dintre marile personalități ale literaturii interbelice. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, așezată în fruntea volumului de debut, Poemele luminii (1919), are rolul unei arte poetice: ea definește atitudinea creatorului față de misterul existenței.
Textul aparține modernismului. O primă trăsătură modernistă este lirismul subiectiv cu dimensiune filozofică: poezia nu descrie un peisaj sau o întâmplare, ci exprimă o concepție despre cunoaștere, centrată pe eul liric, marcat de pronumele „eu” repetat. A doua trăsătură este înnoirea prozodiei: Blaga renunță la strofă, la rimă și la măsura fixă și folosește versul liber, ale cărui dimensiuni urmează intensitatea ideii. Limbajul metaforic, ambiguu, completează caracterul modern al textului.
Tema poeziei este cunoașterea poetică a lumii. O primă idee poetică relevantă este refuzul cunoașterii raționale, exprimat prin negația din incipit și prin enumerarea tainelor întâlnite „în calea mea”: florile, ochii, buzele, mormintele. Eul liric nu vrea să ucidă cu mintea misterul acestora, adică să-l reducă la explicații. Atitudinea lui este una de respect și de iubire față de lume.
A doua imagine semnificativă este cea a luminii lunii, folosită într-o amplă comparație. Așa cum razele lunii nu micșorează, ci sporesc taina nopții, poetul își propune să îmbogățească misterul prin propria „lumină”. Imaginea ilustrează ideea filozofică a lui Blaga despre cunoașterea „luciferică”, care adâncește necunoscutul, în opoziție cu „lumina altora”, cunoașterea „paradisiacă”, logică, ce sugrumă vraja tainei.
Un prim element de limbaj relevant este motivul luminii, anunțat chiar de titlul volumului. În poezie, lumina are două sensuri opuse: „lumina altora” înseamnă rațiunea, care explică și distruge, iar „lumina mea” este intuiția poetică, ce ocrotește misterul. Această dublă semnificație susține întreaga construcție a textului, construită pe antiteza dintre eu și ceilalți, și arată că, pentru Blaga, poezia este o formă superioară de cunoaștere.
Al doilea element este prozodia, adică versul liber și ingambamentul. Versurile inegale, unele foarte lungi, altele scurte, imită ritmul gândirii care se desfășoară liber, fără constrângeri formale. Ingambamentul, prin care ideea trece dintr-un vers în altul, creează impresia unei meditații continue. Această formă deschisă se potrivește cu tema: o poezie despre refuzul de a îngrădi misterul nu se închide nici ea în tipare fixe. Așadar, prozodia nu este doar un detaliu formal, ci o expresie directă a concepției lui Blaga despre libertatea creației și despre respectul față de mister.
În concluzie, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o artă poetică modernistă, în care Lucian Blaga transformă, prin metafora luminii și prin libertatea prozodică, actul creației într-un gest de iubire față de tainele lumii.
Greșeli frecvente
- Spui „vers liber” fără să explici de ce se potrivește temei.
- Nu precizezi explicit curentul (modernism) — pierzi 2p.
- Comentezi „lumina” fără să deosebești cele două tipuri de cunoaștere.
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | crizantemele + secvența comparației la 3; trăsătura numită la 5 |
| I.B | 20p | valorificarea textului + experiență + minimum 150 de cuvinte |
| II | 10p | „perspectivă de tip obiectiv” + omnisciență ilustrată |
| III | 30p | modernism, temă + 2 imagini, motivul luminii + prozodia, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |