Rezolvarea completă, cu răspunsuri-model, a subiectului de Bacalaureat 2024 la Limba și literatura română, profil umanist (și pedagogic), sesiunea august–septembrie, varianta 4. Textul-suport de la Subiectul I este un interviu luat de I. Valerian scriitorului I. Al. Brătescu-Voinești, la împlinirea vârstei de 60 de ani (volumul Cu scriitorii prin veac). La Subiectul al II-lea se cere perspectiva narativă dintr-un fragment din romanul Jar de Liviu Rebreanu, iar eseul de la Subiectul al III-lea cere un text poetic de Tudor Arghezi sau Nichita Stănescu.
Sfat: răspunsurile de mai jos arată ce punctează baremul și cum să formulezi. Nu le învăța pe de rost — evaluatorii recunosc textele memorate. Folosește-le ca structură și scrie cu propriile cuvinte.
Subiectul I (50 de puncte)
A. Cerințe pe text (30 de puncte)
1. Sensul din text al cuvântului „pildă” și al secvenței „din când în când” (6p)
Model: În textul dat, cuvântul „pildă” are sensul de „model”, iar secvența „din când în când” are sensul de „uneori”.
Punctaj: 2p + 2p pentru sensuri, 1p pentru răspuns în enunț, 1p pentru corectitudinea exprimării. Acceptate și: exemplu / ocazional, câteodată.
2. Durata evenimentului în care a fost sărbătorit Brătescu-Voinești (6p)
Model: Evenimentul în cadrul căruia a fost sărbătorit I. Al. Brătescu-Voinești a durat o săptămână, fiind numit în text „săptămână de ovații”.
Punctaj: 4p durata (o săptămână), 1p enunț, 1p exprimare.
3. Un rol al tâmplăriei în preocupările scriitorului + justificare (6p)
Model: Tâmplăria are pentru I. Al. Brătescu-Voinești rolul de activitate de relaxare, lucru dovedit de mărturisirea lui: „divertismentul de la munca intelectuală mi-l procur cu lucrul tâmplăriei”.
Punctaj: 2p rolul (relaxare, recreere, sursă de echilibru sufletesc), 2p secvența justificativă, 1p + 1p formulare și exprimare. Se poate folosi și secvența: „Aici găsesc ritmul sufletesc care-mi trebuie pentru scris.”
4. De ce consideră scriitorul potrivită sărbătorirea scriitorilor (6p)
Model: I. Al. Brătescu-Voinești consideră potrivită sărbătorirea scriitorilor pentru că ea reprezintă o recunoaștere a rolului pe care aceștia îl au în societate. Scriitorul, care este „o fabrică de bucurii pentru alții”, primește astfel, măcar la bătrânețe, recunoștința oamenilor, iar aceasta îi răsplătește suferințele și eforturile depuse de-a lungul vieții.
Punctaj: 2p motivul, 2p explicația nuanțată (1p doar pentru încercare), 1p + 1p formulare și exprimare. Acceptat și: preluarea unui obicei bun din alte țări.
5. O trăsătură morală a lui Brătescu-Voinești, în 30–50 de cuvinte (6p)
Model (≈ 45 de cuvinte): I. Al. Brătescu-Voinești se dovedește modest. El mărturisește că simte „o adâncă jenă” pentru că sărbătoririle încep cu el și consideră că alți scriitori ai generației sale, precum Caragiale sau Vlahuță, ar fi meritat mai mult această onoare. Astfel, își minimalizează propriile merite.
Punctaj: 2p trăsătura, 2p prezentare adecvată și nuanțată, 1p încadrarea în 30–50 de cuvinte, 1p exprimare. Alte trăsături posibile: sinceritate, sensibilitate.
B. Text argumentativ (20 de puncte)
Cerința: argumentează, în minimum 150 de cuvinte, dacă activitățile în natură influențează sau nu stările sufletești, raportându-te la fragment și la experiența personală/culturală.
Structura care ia punctaj maxim: opinie (1p) → argument 1 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → argument 2 enunțat (2p) și dezvoltat (2p) → valorificarea textului (3p) + experiență personală/culturală (1p) → concluzie (1p) → conectori (2p) + normele limbii, ortografie și punctuație, așezare în pagină, număr de cuvinte (4p).
Model (≈ 225 de cuvinte):
Sunt de părere că activitățile în natură influențează în mod pozitiv stările sufletești, oferindu-ne liniște și echilibru.
În primul rând, natura ne ajută să ne detașăm de grijile cotidiene și să privim problemele cu mai multă calm. În interviul din volumul Cu scriitorii prin veac, I. Al. Brătescu-Voinești recomandă pescuitul oricărui intelectual, explicând că, stând nemișcat pe malul apei, sufletul se purifică, iar problemele care par catastrofale în oraș se văd „ca printr-un binoclu întors”. Imaginea sugerează că natura relativizează îngrijorările și aduce pace interioară.
În al doilea rând, activitățile în aer liber ne încarcă de energie și ne îmbunătățesc dispoziția. Din experiența personală, în anul în care m-am pregătit pentru olimpiadă, drumețiile de sâmbătă pe dealurile din apropierea orașului mă ajutau să scap de tensiune. Mișcarea, aerul proaspăt și peisajul mă făceau să revin la învățat cu mai mult entuziasm.
În concluzie, natura nu este doar un decor, ci un sprijin pentru sănătatea sufletească. De aceea, merită să-i acordăm timp, mai ales într-o epocă dominată de agitația orașelor și de ecrane.
Observă conectorii: „În primul rând”, „În al doilea rând”, „În concluzie”, „De aceea” — baremul îi punctează separat (2p).
Subiectul al II-lea (10 puncte)
Cerința: prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul din Jar de Liviu Rebreanu.
Ce cere baremul: numirea tipului — perspectivă de tip obiectiv (2p) — și prezentarea ei, ilustrată cu exemple din fragment (4p; 2p prezentare ezitantă, 1p simpla indicare a unor particularități fără raportare la text), plus 4p pentru redactare.
Model (≈ 115 cuvinte):
În fragmentul din romanul Jar de Liviu Rebreanu, perspectiva narativă este de tip obiectiv. Naratorul nu participă la întâmplări și relatează la persoana a III-a, urmărind-o pe Liana care „s-a suit în tramvai și a pornit spre casă”. Naratorul este omniscient, deoarece cunoaște nu doar gesturile personajului, ci și trăirile lui interioare: știe că Liana se uita „distrată” pe fereastră și că i se păruse că îl zărește pe Dandu cu o femeie. Totodată, el redă gândurile eroinei prin vorbire directă, în exclamația „O, dacă asta e la mijloc!”, ceea ce dezvăluie neliniștea și gelozia ei. Perspectiva obiectivă este îmbinată, astfel, cu focalizarea asupra conștiinței personajului.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Cerința: eseu de minimum 400 de cuvinte despre particularitățile unui text poetic studiat de Tudor Arghezi sau Nichita Stănescu.
Ce punctează baremul (18p conținut + 12p redactare):
- Încadrarea: precizarea perioadei/curentului/orientării tematice (2p) + numirea a două trăsături (2 × 1p) + evidențierea lor pe text (2 × 1p).
- Tema precizată (2p) + două imagini/idei poetice comentate (2 × 2p).
- Două elemente de compoziție/limbaj analizate, cu justificarea relevanței (2 × 3p): titlu, incipit, motive, simetrie, figuri semantice, prozodie.
Textul ales: Testament de Tudor Arghezi, poezia-program care deschide volumul Cuvinte potrivite (1927).
Eseu-model (≈ 500 de cuvinte)
Tudor Arghezi este unul dintre cei mai importanți poeți ai perioadei interbelice, iar poezia Testament, așezată la începutul volumului Cuvinte potrivite din 1927, este o artă poetică în care autorul își exprimă concepția despre poezie și despre rolul creatorului.
Textul se încadrează în modernism prin mai multe trăsături. Prima este estetica urâtului, adică introducerea în poezie a unor termeni considerați nepoetici. Poetul afirmă că a făcut din „bube, mucegaiuri și noroi” frumuseți noi, transformând urâtul în materie artistică. A doua trăsătură este limbajul inovator, care îmbină termeni arhaici, regionali și neologici. Expresii precum „Hrisovul vostru cel dintâi” sau imaginea „sapei” transformate în condei arată că poetul lărgește granițele limbajului poetic. Totodată, ambiguitatea și metafora complexă susțin caracterul modern al textului.
Tema poeziei este creația literară văzută ca moștenire spirituală lăsată urmașilor. O primă imagine semnificativă este cea a cărții numite „treaptă”, din incipit. Poetul lasă drept testament doar „un nume adunat pe-o carte”, iar cartea devine o treaptă între generații, adică o legătură între trecutul strămoșilor și viitorul fiilor. Prin această imagine, creația apare ca un mijloc de evoluție spirituală. A doua imagine relevantă este transformarea uneltelor țărănești în instrumente ale scrisului: sapa devine condei, iar brazda devine călimară. Imaginea sugerează că poezia este rezultatul unei munci asemănătoare cu cea a strămoșilor, iar suferința lor este transfigurată în artă.
Un prim element de compoziție relevant este titlul. Cuvântul „testament” are două sensuri: unul juridic, de act prin care se lasă o moștenire materială, și unul religios, care trimite la scrierile biblice. Arghezi le îmbină: moștenirea lăsată nu este una materială, ci spirituală, cartea, iar ideea de text sacru sugerează valoarea ei. Titlul anunță astfel caracterul de artă poetică al textului.
Al doilea element semnificativ este relația de opoziție dintre „robul” și „Domnul”, dar și dintre suferința strămoșilor și creația poetului. Biciul răbdat de strămoși devine, prin artă, „cuvinte potrivite”, iar veninul și durerea se transformă în „miere”. Această antiteză arată funcția purificatoare a poeziei, care transformă negativul în valoare estetică. Totodată, ea justifică rolul de martor al poetului, care dă glas celor umiliți.
În concluzie, Testament este o artă poetică modernistă, în care Tudor Arghezi afirmă că poezia este rezultatul muncii, al suferinței transfigurate și al îmbinării dintre inspirație și meșteșug. Prin imagini puternice și printr-un limbaj inovator, poetul transformă cartea într-o moștenire pentru urmași.
Greșeli frecvente la eseul despre Arghezi
- Numești „modernism”, dar nu ilustrezi trăsăturile pe text — pierzi 2p.
- Comentezi figuri de stil fără să spui ce sugerează — 1–2p din 3 la elementele de limbaj.
- Lipsesc introducerea sau încheierea — se pierde 1p la redactare.
- Sub 400 de cuvinte — nu se acordă punctajul de redactare (12p).
Rezumatul punctajului
| Subiect | Punctaj | Ce contează cel mai mult |
|---|---|---|
| I.A (1–5) | 30p | răspunsuri în enunțuri, justificare cu citat |
| I.B | 20p | opinie + 2 argumente dezvoltate + text + experiență + concluzie |
| II | 10p | „perspectivă obiectivă” + exemple din text |
| III | 30p | încadrare, temă + 2 imagini, 2 elemente de compoziție, minimum 400 de cuvinte |
| Oficiu | 10p | — |